15,922 matches
-
în general nu prea complicate escapade erotice. Bodleyiana, biblioteca Vaticanului, a Congresului S.U.A., biblioteca națională de la Paris, cele de la Upsala, Florența și Harvard vor fi desigur inventariate în cursul vacanțelor semestriale". Nu putem a nu recunoaște că și tinerii noștri intelectuali afișează din ce în ce mai des acest universalism, să-l numim exhibiționist... Ținuta simpatetică a lui Nicolae Steinhardt se vădește și în propensiunea sa (cochet bătrînească sau recalcitrant juvenilă, cum vrem s-o luăm!) de-a recuza pedanteria, "sistemul" excesiv, secătuitor de viață
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Europene de Științe și Arte și vice-președinte al Asociației Internaționale de Literatură Comparată. A publicat peste 15 cărți și 600 de articole și recenzii pe patru continente. Domnule profesor, reprezentați în cultura română contemporană modelul, atît de rar întîlnit, al intelectualului "complet". Opera dumneavoastră "joacă", cu o erudiție și o siguranță desăvîrșite, pe patru registre, teologic, socio-politic, literar și etic. Care ar fi secretul perfectei "cooperări" dintre registrele respective? Cum este privită diversitatea centrelor dumneavoastră de interes în S.U.A., o țară
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
numire suplimentară de profesor în departamentul de filozofie. Deci, încă o dată, nu mă plâng. După 1989, într-o altă Românie, o țară care ar fi dorit în mod sincer să-și promoveze valorile, ați fi fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
de peste 10 ani!!) pare tocmai un fel de evitare a oricărui scenariu de acest fel, pare o dorință de a păstra deschise cât mai multe opțiuni, dar simultan o neputință de a lua o decizie rațională. Anul trecut, un distins intelectual din România îmi descria o țară împărțită maniheist între NOI, "pro-occidendalii" cei buni, și EI, răii, foștii securiști și comuniști nostalgici. Domnia-sa a încercat să-mi explice de ce eforturile de a constitui alternative sunt inutile; în epoca tranziției, românii
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
vreme o bună parte din populație, din electorat, se zbate la limita supraviețuirii fizice, nu putem vorbi nici de "pro-occidentalism", nici de nostalgii autoritare, nici de "Calea a treia". E frivol și chiar insultător - măcar practic vorbind. Nu zic că intelectualul nu are dreptul (chiar datoria) de a explora zone de acest fel, dar ar trebui să primeze practica. Sunteți unul dintre cei mai profunzi analiști ai doctrinelor liberale pe care i-a dat România. În context european, cum se împacă
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
vremurilor pe care le trăia. Pe măsură ce situația se înrăutățea, iar pericolul de a fi deportat devenea din ce în ce mai mare, Sebastian trăia nu doar tragedia seminției sale, ci și o dramă personală. Drama omului uitat sau abandonat de prieteni, dar și a intelectualului obsedat de mediocritate, neîmplinire, ratare, de nevoia disperată de a înțelege în ce măsură ce i se întîmpla - în plan uman, spiritual și profesional - era strict o chestiune de conjunctură, de teribilă nedreptate a istoriei, sau (fie și parțial) rezultatul unei slăbiciuni
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
asemenea întrebări marchează finalul, oboseala, abdicarea. În mai, 1945, Mihail Sebastian a murit într-un accident stupid, lovit de un camion în timp ce traversa strada. Era în drum spre o conferință dedicată lui Balzac. Supraviețuind antisemitismului, Sebastian a murit ca un intelectual: cufundat în gînduri, absent la lumea din jur. E probabil că nu ar fi supraviețuit oricum pînă în zilele noastre, spre a-și putea vedea reveriile devenite realitate: după valul de comentarii stîrnite de apariția Jurnalului său în 1995, la
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
în care va fi receptată această traducere, fuziunea de orizonturi va fi esențială. Nu cred că Paul Bailey ajunge în stadiul ei. Dar nici nu sînt sigură că vina îi aparține integral. E ușor de ghicit cum vor fi priviți intelectualii români din preajma războiului de către cititorii occidentali ai Jurnalului: grotesc antisemiți, lași, oportuniști, cruzi, complet lipsiți de loialitate față de un prieten aflat la nevoie. În cronica sa, Bailey prezintă cu oarece detalii "cazul" amiciției dintre Mihail Sebastian și Nae Ionescu, citînd
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
pe perioada scrierii jurnalului: cel al lui Carol al II lea, al generalului Antonescu și Gărzii de Fier, și în fine al generalului Antonescu drept unic lider. "Interesant în tipul de fascism mistic pentru care au optat Eliade și alți intelectuali," observă Bailey, "este disprețul egal atît pentru capitalism, cît și pentru socialism". Jurnalul lui Mihail Sebastian prezintă cititorilor străini o țară sfîșiată între variante de extremism, incapabilă de vederi liberale sau moderate. În momentul de față, în România se fac
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
țara în care extrema dreaptă a lui Corneliu Vadim Tudor a cîștigat un procentaj considerabil la alegeri (Bailey face această precizare în cronică). Și e de asemenea în atenția Occidentului prin polemicile pe tema Holocaustului și a Gulagului, purtate între intelectuali dintre cei mai importanți și cunoscuți. Firește, adevărul e întotdeauna spinos, iar postmodernismul s-a străduit atîta amar de vreme să ne învețe că nici nu ar exista măcar. Pentru cei care vor citi cartea din acea poziție exotopică sugerată
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
din acea poziție exotopică sugerată de Todorov, panorama e înspăimîntătoare. Iar recenta controversă stîrnită de scrisoarea domnului Tamás (presupunînd că un cititor occidental ar avea știre de ea) o face, într-un fel, chiar mai înspăimîntătoare: iuțeala cu care unii intelectuali români s-au repezit să-i arate că nu are dreptate dovedește cît de surzi putem fi la ceea ce au de spus alții. Tragedia lui Mihail Sebastian nu a fost, cum spuneam, doar cea a unei seminții, ci și una
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
origini profund "nesănătoase", corupte în plus de gusturile și pasiunile sale condamnabile (amator de parfumuri scumpe, de muzică rock, incapabil să se trezească dimineața devreme, "cu proletariatul"), Havel a supraviețuit anilor sumbri ai stalinismului ca membru al unui grup-elită de intelectuali și dizidenți cehi, afirmîndu-se el însuși ca dramaturg și eseist important, în anii '50 și '60. Închis pentru opțiunile sale politice și eliberat în 1977, Havel s-a dovedit a fi, în perioada Revoluției de Catifea, omul cel mai capabil
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
mai largă de aplicare, asupra destinului unui om politic în Europa de Est. Havel a fost și este un model rîvnit și în România, tocmai pentru felul în care izbutește să combine incontestabila sa forță intelectuală cu flexibilitate politică. Eșecul politic al intelectualilor în Romania nu mai poate fi trecut sub tăcere, după alegerile de anul trecut. Este un asemenea eșec rezultatul unei conjuncturi, sau al unei nepriceperi locale, sau are cauze mai generale? Tragedia intelectualilor-politicieni din Europa răsăriteană este însăși dubla lor
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
falimentate de guverne totalitariste, precum și frenetici opozanți ai doctrinelor stîngiste. Legătura între cele două - evidentă pentru oricine vine din Răsărit - nu e defel clară și cu atît mai puțin necesară cînd o privești de pe celălalt mal al Atlanticului. Pentru mulți intelectuali și universitari americani, leftismul e o ideologie "șarmantă" (și folosesc cu bună știință termenul), iar a respinge socialismul în numele unui utopic liberalism democrativ nu înseamnă nimic altceva decît să fii naiv pînă la idioțenie. Vaclav Havel a fost și este
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
de nesperată, după ororile celor cincizeci de ani) a condus la crearea unor așteptări profund utopice, alterînd astfel simțul realității. Capitalismul, pentru cineva care privește lumea prin asemenea lentile prea generoase cu detaliile urîte, nu e o soluție acceptabilă. Mulți intelectuali din Est abhoră capitalismul, mai cu seamă în varianta sa americană, receptîndu-l prin grila heideggeriană sau cea a Școlii de la Frankfurt, cum și Havel a procedat, oricît s-ar strădui biograful său să minimizeze influența lui Heidegger în formația sa
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
activ în viață, care ajută poporul să construiască o societate nouă [...], în care să crească un om nou cu o psihologie liberă de rămășițele capitalismului [...]. O sarcină importantă și de onoare a literaturii este educarea tineretului, a tinerilor muncitori, colhoznici, intelectuali și ostași ai Armatei Sovietice, în spiritul dragostei de muncă, optimismului, neînfricării, încrederii în cauza noastră...", în Probleme de literatură și artă, nr. 2-3/1995, Ed. Cartea Rusă, București, pp. 6-7. 5) Gh. Grigurcu, "Exproprierea morților", în Cum am devenit
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
lui Frank Kermode: un superlativ care atîrnă greu la un autor care a dat multe cărți valoroase. Kermode s-a născut în 1919, într-o familie mai curînd nevoiașă, provenită dintr-una din insulele imperiului britanic (Isle of Man). Pentru intelectualul de mai tîrziu, copilăria a însemnat mai întîi de toate o revelație timpurie, și de aceea de gravă importanță, a singurătății esențiale a ființei umane. A felului în care nu ne potrivim cu lumea din jurul nostru. Kermode pare să fi
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
practice pentru a conduce fără greș la rîvnitul Bine universal (sau național, tribal, de castă sau de grup) și la întronarea fericirii pe pămînt. A fost nevoie de îndelungate experiențe tragice, de unii plătite cu jertfa propriilor vieți, de alții, (intelectualii, îndeobște, cărora - afirma Jean François Revel - le-a venit poate cel mai greu să admită că au greșit după ce s-au investit în mod public și fără nici un fel de rezerve în ideile-forță ale veacului) prin deziluzii dramatice, pînă să
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
aceștia este filozoful latino-american Olavo de Carvalho, autor a 11 volume eseistice și filozofice, ultimul fiind Imbecilul colectiv în care denunță așa-zisa înțelepciune convențională și ceea ce se înțelege astăzi prin "politically correct". Cartea recomandă o unică revoluție pe care intelectualii ar avea dreptul să o îmbrățișeze: eliberarea inteligențelor de ideologie. Spre deosebire de concepțiile filozofice occidentale (Locke și urmașii lui spirituali) care proclamau supremația individului și a percepțiilor sale, în viziunea asiatică scumpă anumitor spirite de pretutindeni, EUL se cufundă în masă
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
contradicție cu cele general umane, el se transformă într-o rotiță a imbecilității (uneori și a cruzimii) colective. Faptul că au existat atîtea mari mișcări ideologice care au reușit cu ușurință să domine mințile unor largi categorii sociale, inclusiv ale intelectualilor, se explică cel puțin în parte prin această miopie și abdicare a inteligențelor, care a avut și poate încă să mai aibă consecințe din cele mai nefericite.
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
elogiu personalităților marcante ale culturii românești din diaspora, ale căror opere, cunoscute și apreciate în lumea întreagă, au avut un destin mult mai puțin fericit în propria țară, Mircea Anghelescu alege, în chip fericit, un foarte sugestiv simbol pentru condiția intelectualului exilat - cămașa lui Nessus: "Așa cum Heracles sfârșește între imaginea Deianirei absente și a prezentei Iola, sortită să nu-i aparțină vreodată, otrăvit de cămașa muiată în sângele centaurului, ...așa și exilatul se consumă între imaginea patriei de odinioară și a
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
moderne, acest fenomen - ni se precizează - lasă pentru prima oară "urme de neșters" în literatura noastră odată cu Revoluția de la 1848. Dintre revoluționarii români exilați la Paris, Ion Heliade Rădulescu trăiește cu cea mai mare intensitate drama lipsei de audiență a intelectualului aparținând unei "culturi minore", drama inadaptării, prilej pentru autor de a întreprinde un succint și savuros periplu biografic - pigmentat cu generozitate de detalii anecdotice - din perspectiva căruia textele elaborate de scriitor în această perioadă capătă noi și revelatorii semnificații. Personalitatea
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
de astăzi a României, lipsa de elite amenință să fie tragedia de mâine a ei" - Mircea Anghelescu remarcă, din perspectiva prezentului, caracterul de profeție sumbră al acestor cuvinte. După o amănunțită trecere în revistă a celor mai însemnate realizări ale intelectualilor români din diaspora, autorul constată, cu amară luciditate, o anumită lipsă de coeziune a acestor împliniri, un anumit eșec la nivelul ansamblului: "Nevrând sau neputând să iasă din spațiul circumscris al specialității, în care au dat contribuții de prim rang
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
text apare uneori o contradicție de proporții, mărturisind versatilitatea, impostura unor scriitori, altminteri de mare talent. Astfel, excesul de culpabilizare al unor comuniști (cazul Herbert Zilber, de pildă) este compensat - observă pertinent autorul prezentului studiu - de "relativa seninătate cu care intelectualii care au colaborat, care au servit regimul cu scrisul lor și uneori chiar cu fapta (Titus Popovici, Petru Dumitriu ș.a.), se degajează de orice responsabilitate". Cartea lui Mircea Anghelescu se încheie cu un fermecător și plin de umor periplu imagologic
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Dumitriu ș.a.), se degajează de orice responsabilitate". Cartea lui Mircea Anghelescu se încheie cu un fermecător și plin de umor periplu imagologic - Parisul și parizienii văzuți de exilații români. Ion Heliade Rădulescu, Kogălniceanu, Ion Codru-Drăgușanu, Xenopol, Iorga și atâția alți intelectuali români de acum un veac, un veac și mai bine, care poposesc în capitala Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de admirație și de teamă în fața unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]