3,324 matches
-
în relație de interdependență, restricțiile formale au caracter unilateral. În concluzie, pentru a diferenția și prin denumire cele trei tipuri de interdependență discutate mai sus, „credem că ele s-ar putea numi: (1) relație de interdependență subiectivă, (2) relație de interdependență predicativă, (3) relație de interdependență completivă”. „Relația de interdependență subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții formale reciproce”. Relația de interdependență completivă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin restricții formale unilaterale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
formale au caracter unilateral. În concluzie, pentru a diferenția și prin denumire cele trei tipuri de interdependență discutate mai sus, „credem că ele s-ar putea numi: (1) relație de interdependență subiectivă, (2) relație de interdependență predicativă, (3) relație de interdependență completivă”. „Relația de interdependență subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții formale reciproce”. Relația de interdependență completivă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin restricții formale unilaterale, numai cu direcția predicat (regentă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
În concluzie, pentru a diferenția și prin denumire cele trei tipuri de interdependență discutate mai sus, „credem că ele s-ar putea numi: (1) relație de interdependență subiectivă, (2) relație de interdependență predicativă, (3) relație de interdependență completivă”. „Relația de interdependență subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții formale reciproce”. Relația de interdependență completivă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin restricții formale unilaterale, numai cu direcția predicat (regentă) → complement (completivă). Relația de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ele s-ar putea numi: (1) relație de interdependență subiectivă, (2) relație de interdependență predicativă, (3) relație de interdependență completivă”. „Relația de interdependență subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții formale reciproce”. Relația de interdependență completivă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin restricții formale unilaterale, numai cu direcția predicat (regentă) → complement (completivă). Relația de interdependență predicativă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin faptul că ea apare numai dacă în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectivă se caracterizează prin caracterul nonomisibil al celor doi termeni și prin restricții formale reciproce”. Relația de interdependență completivă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin restricții formale unilaterale, numai cu direcția predicat (regentă) → complement (completivă). Relația de interdependență predicativă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin faptul că ea apare numai dacă în enunț mai există o relație de interdependență, și anume relația subiect-predicat; restricțiile formale caracteristice acestei relații sunt unilaterale, ele se manifestă numai cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
doi termeni și prin restricții formale unilaterale, numai cu direcția predicat (regentă) → complement (completivă). Relația de interdependență predicativă se caracterizează prin nonomisibilitatea celor doi termeni și prin faptul că ea apare numai dacă în enunț mai există o relație de interdependență, și anume relația subiect-predicat; restricțiile formale caracteristice acestei relații sunt unilaterale, ele se manifestă numai cu direcția verb copulativ → nume predicativ (predicativă). Schematic, cele spuse mai sus s-ar putea prezenta astfel: | ↓ (1) Relația de interdependență subiectivă: S ↔ P ↑ | (2
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
există o relație de interdependență, și anume relația subiect-predicat; restricțiile formale caracteristice acestei relații sunt unilaterale, ele se manifestă numai cu direcția verb copulativ → nume predicativ (predicativă). Schematic, cele spuse mai sus s-ar putea prezenta astfel: | ↓ (1) Relația de interdependență subiectivă: S ↔ P ↑ | (2) Relația de interdependență completivă: S ↔ C | ↑ | ↓ (3) Relația de interdependență predicativă: S ↔ P ↔ N pred. | ↑ ( săgeata dublă indică relația de interdependență, iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
relația subiect-predicat; restricțiile formale caracteristice acestei relații sunt unilaterale, ele se manifestă numai cu direcția verb copulativ → nume predicativ (predicativă). Schematic, cele spuse mai sus s-ar putea prezenta astfel: | ↓ (1) Relația de interdependență subiectivă: S ↔ P ↑ | (2) Relația de interdependență completivă: S ↔ C | ↑ | ↓ (3) Relația de interdependență predicativă: S ↔ P ↔ N pred. | ↑ ( săgeata dublă indică relația de interdependență, iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sunt unilaterale, ele se manifestă numai cu direcția verb copulativ → nume predicativ (predicativă). Schematic, cele spuse mai sus s-ar putea prezenta astfel: | ↓ (1) Relația de interdependență subiectivă: S ↔ P ↑ | (2) Relația de interdependență completivă: S ↔ C | ↑ | ↓ (3) Relația de interdependență predicativă: S ↔ P ↔ N pred. | ↑ ( săgeata dublă indică relația de interdependență, iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ (predicativă). Schematic, cele spuse mai sus s-ar putea prezenta astfel: | ↓ (1) Relația de interdependență subiectivă: S ↔ P ↑ | (2) Relația de interdependență completivă: S ↔ C | ↑ | ↓ (3) Relația de interdependență predicativă: S ↔ P ↔ N pred. | ↑ ( săgeata dublă indică relația de interdependență, iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului b. completivă conform criteriului substituției c. predicativă restricțiilor formale cu zero 2. Dependența unilaterală ( = subordonare) a. completivă b. predicativă conform criteriului c. complexă restricțiilor formale Considerăm că înlocuirea termenului de «subordonare», generic în gramatica tradițională pentru
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
politice care ar rezulta cu siguranță de pe urma unui asalt frontal, subit, asupra aparatului statal sau ceea ce Gramsci numea un "război de mișcare". *** Teoria gramsciană își menține o oarecare putere de atracție de natură intuitivă, mai ales prin respingerea "economismului", evidențierea interdependenței dintre economii, state și instituțiile socio-culturale. Ea este, însă, eronată în cîteva privințe. În primul rînd, condițiile sociale și politice din țările capitaliste din nucleu s-au schimbat dramatic în comparație cu perioada avută în vedere de Gramsci, încît teza sa, a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
violentați suferă un atentat asupra trupurilor lor, care, în consecință, sînt fizic sau psihic deteriorate. În timp ce identitățile colective ale unei societăți civile cunoscute sau avînd rădăcini istorice (comunități geografice sau grupări religioase, de exemplu) sînt distruse sau anihilate violența distruge interdependența celor vii, a celor morți și a celor încă nenăscuți violența are acest efect numai pentru că, în ultimă instanță, afectează și îi amenință pe indivizi, aceștia fiind tratați ca simple obiecte, considerîndu-se firesc a fi loviți cu piciorul sau cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acest motiv, servosistemele au o pondere mai mică în arhitectura sistemului, comparativ cu unitățile de bandă magnetică clasice. Performanțele de înregistrare ale tuturor memoriilor magnetice externe sunt dictate de parametrii individuali ai mediilor, capetelor, servosistemelor și circuitelor de scriere / citire; interdependența lor este ilustrată în figura 12. Se observă că performanțele canalului sunt determinate de proprietățile geometrice și de material ale capului și mediului, de lățimea benzii de frecvență și de amplitudinea semnalului în timpul operației de scriere și de citire. Operarea
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Introducere Este unanim recunoscut În literatura economică faptul că există o interdependență Între dezvoltarea economică și nevoia de finanțare a acesteia asigurată de sectorul financiar (Demirguc-Kunt și Maksimovic, 1998; King și Levine, 1993; Jayaratne și Strahan, 1996; Rajan și Zingales, 1998a, 2002). Un rol esențial În dezvoltarea sectorului financiar Îl au atât
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
reacționează la ele pe baza experiențelor asemănătoare pe care le-au trăit în alte ocazii. Rezultă că suntem limitați în înțelegerile noastre de consecințele manifestării acestui principiu și că trebuie să facem efortul de a ne forma o mentalitate a interdependenței care valorifică diferențele dintre oameni. De fapt, nu ține de logică că doi oameni pot avea păreri diferite, dar totuși amândoi să aibă dreptate. Acest lucru ține de realitatea psihologică care ne condiționează diferit. De aceea, nu vom depăși limitele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adică co-ocurența lor, reflectă structura reală sau percepută de ziariști, a domeniului pe care îl relatează și natura relațiilor dintre elementele lui. Măsurarea co-ocurenței cuvintelor cheie și, implicit, a categoriilor de conținut, am realizat-o prin tehnicile analizei multivariate de interdependență, așa cum sunt analiza ierarhică cluster, scalarea multidimensională și analiza de corespondență. Tehnicile de interdependență sunt folosite pentru a identifica structura datelor prin gruparea termenilor cheie, categoriilor și cazurilor în variabile categoriale, precum și pentru reprezentarea relațiilor dintre ele într-o hartă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
îl relatează și natura relațiilor dintre elementele lui. Măsurarea co-ocurenței cuvintelor cheie și, implicit, a categoriilor de conținut, am realizat-o prin tehnicile analizei multivariate de interdependență, așa cum sunt analiza ierarhică cluster, scalarea multidimensională și analiza de corespondență. Tehnicile de interdependență sunt folosite pentru a identifica structura datelor prin gruparea termenilor cheie, categoriilor și cazurilor în variabile categoriale, precum și pentru reprezentarea relațiilor dintre ele într-o hartă conceptuală. Scopul este de a dezvălui structura "ascunsă" a datelor, respectiv pattern-urile lor
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Stephen R. (1998), Eficiența în 7 trepte sau un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București. Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O, Noomen, G. W. (2000), Teoria comunicării. Editura Humanitas, București. Culic, I. (2004), Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență. Polirom, Iași. Dale, Level A., Gale, W. Jr. (1991), Managerial Communication, Homewood, Illinois. De Vito, Joseph A. (1985), Human Communication: the basic course, Harper & Row, 3rd edn, New York. Dimbleby, R., Burton, G. (1998), More Than Words. An Introduction to Communication
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de renunțri, cu un cuvânt, structura global a unui suflet omenesc, cu logica și contradicția, cu claritatea și obscuritatea lui. O asemenea viziune umanizeaz cu siguranț teoria intelectualitții ca scdere a vieții și convine foarte bine convingerii lui Ralea cu privire la interdependența funcțiilor sufletești. Pe de alt parte, se observ c, practic, ideea de amânare și inhibiție activ, de control al excitabilitții și al reacției este utilizat cu precdere pentru a privilegia facultatea inteligenței umane, în opoziție cu provocrile naturii și ale
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
efortului", punând cu totul în umbră entuziasmul sau investiția afectivă din partea copilului; dar, în absența implicării afective experiențele valorice și valorizante sunt imposibile, la fel motivația și opțiunile în numele unui ideal; să nu uităm că în cazul omului, alegerile presupun interdependențe între elementul instinctual, tradiția culturală și elementul învățat: Din angrenajul acestor interdependențe ce acționează aproape exclusiv în subconștient izvorăște impulsul tuturor acțiunilor noastre, chiar și al acelora supuse cel mai mult ghidării de către rațiunea autointerogativă. Acest angrenaj este originea iubirii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dar, în absența implicării afective experiențele valorice și valorizante sunt imposibile, la fel motivația și opțiunile în numele unui ideal; să nu uităm că în cazul omului, alegerile presupun interdependențe între elementul instinctual, tradiția culturală și elementul învățat: Din angrenajul acestor interdependențe ce acționează aproape exclusiv în subconștient izvorăște impulsul tuturor acțiunilor noastre, chiar și al acelora supuse cel mai mult ghidării de către rațiunea autointerogativă. Acest angrenaj este originea iubirii și a prieteniei, a căldurii sentimentului, a simțului pentru frumos, a impulsului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
le îmbracă nevoia de statut; supunerea, renunțarea la dreptul de a decide în nume propriu și la asumarea responsabilității pentru deciziile luate și pentru consecințele acestora este legitimată de relativismul postmodern al vremurilor noastre. Munca în echipă, lanțul lung al interdependențelor dintre teorie și condițiile concrete în care s-a produs un dezastru tind să exonereze de vinovății legale persoane anume (pierdute în anonimitatea numărului mare de indivizi care într-un fel sau altul (direct sau mai puțin direct) au legătură
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul care, prin interdependențele create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de fiecare instinct în parte, fără a putea fi legate strict
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]