4,443 matches
-
punerea în act” a unei axiomatici comune pentru un ansamblu de discipline. Prin gradul său de complexitate, abordarea transdisciplinară le înglobează pe cele anterioare, propunând un demers bazat pe dinamica și interacțiunea a patru niveluri de intervenție educativă: disciplinar, pluridisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar. Trebuie subliniat faptul că recunoașterea caracterului distinct al abordărilor menționate nu implică ignorarea complementarității lor profunde. Folosind o metaforă a lui B. Nicolescu (1997, p. 13), vom spune că „disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeți
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
insistăm acum asupra definițiilor date conceptului de competență în versiunea diverșilor autori, ci semnalăm doar sintetic cele trei competențe-cheie care, deși având o natură mai generală, întrunesc acordul majorității experților implicați și sunt plasate într-o perspectivă integratoare, de tip interdisciplinar. Acțiunea autonomă și reflexivă. Autonomia se referă la capacitatea individului modern de a-și construi propria identitate într-o lume diversă și dinamică, de a-și susține drepturile și interesele, de a interacționa eficient cu mediul extern, de a dezvolta
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
deosebit de importante activitățile de învățare, designul situațiilor și al contextelor relevante care/în care se produce învățarea. Fără a ignora importanța rezultatelor așteptate ale instruirii, formulate în termeni de obiective, competențe, valori și atitudini, curriculumul și proiectarea didactică în context interdisciplinar acordă o atenție deosebită organizării mediului și a experiențelor de învățare. Implementarea temelor cross-curriculare (TCC) presupune o serie de clarificări cu privire la locul acestora în curriculumul oficial sau în activitățile extracurriculare, în curriculumul nucleu (core curriculum) sau în cel la decizia
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unor competențe, atitudini și valori transversale și transferabile, utile pentru dezvoltarea personală și socială a elevilor. Temele cross-curriculare reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate modalități de integrare a curriculumului. În ultimii ani, chiar dacă sub denumiri diverse (unități tematice, teme interdisciplinare, teme integrate, teme transversale etc.), temele cross-curriculare și-au făcut loc într-un fel sau altul în curriculumul multor sisteme de învățământ. Principalul argument al introducerii temelor cross-curriculare constă tocmai în capacitatea lor de a oferi un model de instruire
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la mediile lor înconjurătoare, care le sporesc abilitățile de a supraviețui în aceste medii”. Temele pot fi, de asemenea, rezultate („ieșiri”) sau probleme. Probleme referitoare la mediu, cum ar fi „Cum pot acțiunile oamenilor să schimbe planeta noastră?”, sunt evident interdisciplinare. (Cook, Martinello, 1994) Referindu-se mai ales la temele destinate să producă dezvoltarea limbajului, Maryellen Vogt (1997) subliniază că „instruirea tematică cross-curriculară încurajează explorarea subiectelor, problemelor și întrebărilor importante, angajând elevii în numeroase și variate oportunități de lectură și scriere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
zi cu zi. Pentru a fi introduse cu succes în școală, temele cross-curriculare solicită crearea unor experiențe diverse de învățare și experimentarea achizițiilor învățării în contexte concrete și variate (Ciolan, 2003, p. 11). În concluzie, temele cross-curriculare sunt: - teme integrate (interdisciplinare) de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală și socială a elevilor; - unități integrate de studiu care își propun formarea unor competențe, dar mai ales a unor valori și atitudini esențiale pentru viața cotidiană în societatea actuală; - proiecte care își
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
însă o mulțime de alte clasificări, iar capitolul următor va prezenta câteva dintre cele mai relevante din perspectiva criteriilor pe baza cărora se operează distincțiile. 3. Tipologia temelor cross-curricularetc "3. Tipologia temelor cross‑curriculare" „Ești îngrijorat în legătură cu utilizarea instruirii tematice interdisciplinare și cu faptul că nu vei fi capabil să parcurgi tot conținutul pe care crezi că ar trebui să-l parcurgi? Amintește-ți de anii tăi de școală. Ce îți amintești cu adevărat? ș...ț. E foarte probabil să nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Ca urmare a asimilării interne, tema devine parte integrantă a disciplinei care „o poartă”. Dezavantajul major care poate să apară constă în izolarea temei, „disciplinarea” sa în structura rigidă a disciplinei respective și pierderea potențialului educativ al acesteia. Datorită esenței interdisciplinare a acestor teme, poate să apară și situația unui prea mare accent din perspectiva unei singure discipline, diluând mesajul și contribuția transversală. b) Teme ce pun în relație aspecte semnificative ale unui număr de discipline, pentru a crea posibilitatea studierii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
abordăm problema integrării curriculare: 1. Locul de luare a deciziei cu privire la integrare: a) elevul; b) profesorul; c) conceptorul de curriculum; d) politica educațională. 2. Formele integrării: a) internă; b) externă. 3. Tipurile de demers: a) monodisciplinar; b) multisau pluridisciplinar; c) interdisciplinar; d) transdisciplinar. 4. Modurile de integrare: a) inserție sau armonizare; b) corelare; c) intersectare; d) fuziune. 5. Gradele de integrare: a) parțială; b) „totală”. 6. Dimensiunile integrării: a) orizontală; b) verticală. 7. Nivelurile la care are loc integrarea: a) intracurricular
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
40. Modelul în spirală al producerii noii cunoașteri (dinamica formării cunoștințelor) Rămâne să identificăm în continuare o serie de abordări ale instruirii care favorizează învățarea tematică/integrată. Ca punct de pornire, specificăm faptul că predarea și învățarea în context integrat/interdisciplinar se desfășoară în perspectiva unor coordonate, printre care un rol important îl au cele de mai jos. 1. Proiectele: elevii participă împreună cu profesorii la elaborarea și derularea unor proiecte integrate. 2. Predarea în echipă (team teaching): pentru a găsi răspunsuri
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în realizarea sarcinilor etc. Important este că proiectele pornesc de la teme de interes sau de la întrebări relevante pentru elevi și presupun un demers integrat în care fiecare poate contribui și poate experimenta succesul, deoarece acestea: - oferă oportunități valoroase pentru abordări interdisciplinare ale unor teme sau probleme; - facilitează lucrul în grup și învățarea prin cooperare; - dezvoltă capacitățile de investigare și sistematizare a informațiilor; - sporesc motivația pentru învățare prin apelul la situații din viața cotidiană și prin implicarea elevilor; - facilitează utilizarea metodelor alternative
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
tip de învățare, cel puțin o anumită imagine, din perspectiva participanților, despre ce înseamnă învățarea autentică, am organizat în trei ani consecutiv o serie de focus-grupuri prin care am încercat să surprindem tocmai specificul învățării în contexte nonformale, interculturale și interdisciplinare. Această cercetare s-a derulat în cadrul proiectului Expedition Inside Culture. A) Modul de desfășurare și întrebările În fiecare an au fost derulate câte două focus-grupuri, cu un număr de participanți cuprins între șase și nouă. Grupurile de participanți au fost
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
învățare pe care le include proiectul. Redăm mai jos modelul pe care l-am sugerat în acest sens: 1. Titlul proiectului/temei 2. Durata 3. Echipa de proiect 4. Rezultatele așteptate 5. Planificarea În proiectarea activităților de învățare cu caracter interdisciplinar, ar trebui avute în vedere următoarele aspecte (cf. Roberts, Kellough, 2000, p. 77): • instruirea este centrată pe o idee (temă) amplă, semnificativă, nu pe date factuale disparate cu caracter disciplinar; • luarea de decizii și responsabilitatea pentru procesul și rezultatele învățării
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cât și mental; • reflecția și schimbul de idei despre ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a învățat reprezintă o constantă pe durata activităților. VII. Desfășurarea activității culminante și evaluarea finală a temei Este recomandat ca finalul unei unități tematice interdisciplinare/teme cross-curriculare să se producă sub forma unei activități culminante, care să le ofere elevilor oportunitatea de a sintetiza rezultatele învățării, de a inventaria etapele procesului prin care au trecut și produsele realizate, dar și de a prezenta unei anumite
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Trebuie să existe criterii clare pentru ceea ce poate sau nu să devină conținut al portofoliului. • Revedeți, alături de fiecare elev/grup de elevi, conținutul portofoliului individual sau de grup la intervale regulate de timp. • Includeți mostre care să reflecte caracterul integrat/interdisciplinar al proiectului. • Fiecare „intrare”/evidență care face parte din portofoliu trebuie datată; elementele portofoliului trebuie așezate cronologic și/sau pe categorii. • Elevii trebuie implicați în selectarea evidențelor ce devin parte a portofoliului. • Invitați părinții să vadă și să discute rezultatele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
prelucrare 141 de chestionare. Instrumentul a avut 25 de întrebări (uneori cu întrebări derivate în interiorul lor); itemul 23 din chestionar a conținut trei întrebări referitoare la proiectele integrate/temele cross-curriculare, după cum urmează: 23. a) S-au inițiat în școală proiecte interdisciplinare/teme cross-curriculare? ρ DA ρ NU 23. b) Dacă DA, oferiți 2 exemple; dacă NU, treceți la întrebarea următoare. 1. ............................................................................. 2. ............................................................................. 23. c) Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? 1. ............................................................................ 2. ............................................................................ 3. ............................................................................ La itemul 23
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a) S-au inițiat în școală proiecte interdisciplinare/teme cross-curriculare? ρ DA ρ NU 23. b) Dacă DA, oferiți 2 exemple; dacă NU, treceți la întrebarea următoare. 1. ............................................................................. 2. ............................................................................. 23. c) Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? 1. ............................................................................ 2. ............................................................................ 3. ............................................................................ La itemul 23.a), s-au înregistrat următoarele scoruri: La itemul 23.b), exemplele au relevat o diversitate mare de abordări, dar care se încadrează, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, în cele trei domenii tematice propuse
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
didactice implicate au fost principalele criterii de selecție a temelor abordate. Topul preferințelor tematice arată după cum urmează: În ceea ce privește itemul 23.c), redăm mai jos gruparea tuturor răspunsurilor, ea fiind relevantă din perspectiva percepției cadrelor didactice asupra oportunității activităților cu caracter interdisciplinar. Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? Proiectele integrate reprezintă un vector important de influență direcționată către practicile profesionale/didactice la clasă. În ciuda noutății și dificultăților conceptuale (și, în bună măsură, metodologice), 140 din cele 141
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
abordate. Topul preferințelor tematice arată după cum urmează: În ceea ce privește itemul 23.c), redăm mai jos gruparea tuturor răspunsurilor, ea fiind relevantă din perspectiva percepției cadrelor didactice asupra oportunității activităților cu caracter interdisciplinar. Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? Proiectele integrate reprezintă un vector important de influență direcționată către practicile profesionale/didactice la clasă. În ciuda noutății și dificultăților conceptuale (și, în bună măsură, metodologice), 140 din cele 141 de răspunsuri susțin că în școlile implicate în program au
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
vector important de influență direcționată către practicile profesionale/didactice la clasă. În ciuda noutății și dificultăților conceptuale (și, în bună măsură, metodologice), 140 din cele 141 de răspunsuri susțin că în școlile implicate în program au fost inițiate teme cross-curriculare/proiecte interdisciplinare. Acest fapt, alături de răspunsurile la întrebările complementare, oferă cel puțin trei concluzii: • Implementarea componentelor focalizate pe intervenții la nivelul metodologiilor de lucru la clasă a fost luată în serios; cadrele didactice s-au angajat în acest nou tip de practici
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
componentelor focalizate pe intervenții la nivelul metodologiilor de lucru la clasă a fost luată în serios; cadrele didactice s-au angajat în acest nou tip de practici profesionale propuse, iar, la nivel instituțional, învățarea pe bază de proiect și abordările interdisciplinare au devenit un loc comun. În ceea ce privește tipurile de proiecte integrate, tema generală care s-a bucurat de cea mai mare popularitate este cea legată de calitatea personală, prin proiectele predominate de igienă și sănătate. Un loc important este ocupat și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cea mai mare popularitate este cea legată de calitatea personală, prin proiectele predominate de igienă și sănătate. Un loc important este ocupat și de proiectele centrate pe cunoașterea și protejarea mediului și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor. • Principalele avantaje ale proiectelor interdisciplinare se situează, conform interpretării răspunsurilor cu cea mai mare frecvență date de respondenți, în direcția formării unor competențe-cheie, cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă, transferul, căutarea de informații/documentarea, sau a apropierii procesului de învățare de nevoile și interesele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau mai puțin distructive pentru părțile implicate ori afectate de acestea. Până În prezent, această abordare a fost dezvoltată și utilizată În mai multe discipline, ca, de pildă, managementul economic și științele politice. În relațiile internaționale, gestionarea conflictelor este un domeniu interdisciplinar, preocupat În principal de modalitățile de prevenire a conflictelor violente de pe scena internațională. 12.3. Abordări teoretice ale crizelor și conflictelortc "12.3. Abordări teoretice ale crizelor și conflictelor" În ceea ce privește managementul conflictelor, credem că În prezent pot fi identificate trei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al politicilor publice este de a elimina pe cât posibil factorii structurali ce pot genera crize și conflicte internaționale. De aceea, comunitatea internațională promovează prevenirea conflictelor și procesul de consolidare a păcii ca strategii de lungă durată, utilizând metode și instrumente interdisciplinare. Totuși, după 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", se poate observa un interes mult mai mare pentru o abordare de scurtă durată, coercitivă și restrânsă a conflictelor decât pentru prevenirea acestora. Cel mai important actor În domeniul reglementării și gestionării
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
devenit după aceea Ministerul Cercetării și Tehnologiei). De la numărul 1-2 din 1994, pe lista editorilor nu se mai află Uniunea Scriitorilor, iar din numărul 1-2 din 1995 dispare și egida ministerială. De la numărul 8-10 din 1997, editorii revistei sunt Grupul Interdisciplinar de Reflecție (GIR) și Academia Română (mai târziu, formularea devine „sub egida Academiei Române”). Revista nu își schimbă radical tematica și obiectivele, însă transformări sensibile au loc totuși: dintr-o publicație pur teoretică ori orientată spre dezbateri tematice și monografice, devine (și
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]