2,510 matches
-
din pacientele cu ganglioni inghinali profunzi pozitivi au metastaze ganglionare pelvine. - Radioterapie: - primară pentru tumori peste 4 cm cu electronoterapie 6 - 9 MeV cu 60 - 70 Gy pe regiunea vulvară și 45 - 50 Gy pe ariile ganglionare, urmată de implant interstițial întrun plan cu doza maximă cumulată 75 Gy. În cazul tumorilor mici, sub 2 cm, fără invazie clinică a ganglionarilor, se iradiază ariile ganglionare cu 45-50 Gy; - postoperatorie în cazul tumorectomiei, localizării anterioare sau posterioare și / sau a ganglionilor pozitivi
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
tumori sub 1 cm și sub 5 mm profunzime cu ganglioni negativi: excizie locală ± grefă. - Stadiul I - excizie largă sau vulvectomie simplă. - Stadiile II-III - chirurgie radicală, urmată de radioterapie. - Stadiul IV - radioterapie preoperatorie și chirurgie radicală. - Tratamentul recidivei postoperatorii: - implant interstițial pentru recidivele de dimensiuni mici: 50 Gy în 7 zile la 0,5 cm profunzime, - radioterapie externă - 45-50 Gy. COMPLICAȚII - fistule limfatice; - edem cronic al membrelor inferioare; - radionecroze; - infecții. REZULTATE Șl PROGNOSTIC Supraviețuirea generală este de 50 % la 5 ani
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
cm și câmpurile mari, doza pe fracțiune va fi de 1,8 Gy. Doza totală: În tratamentul QUART: - peretele toracic și sânul 50 Gy / 2 Gy /5 săptămâni; - boost pe patul tumoral 10 Gy / 2 Gy /l săptămână, percutan sau interstițial; se crește doza în caz de tumoră restantă; - în iradierea pre- și post-operatorie se administrează 46 - 50 Gy pe fiecare volum; - în iradierea curativă se administrează pe regiunile ganglionare o doză totală de 50 - 60 Gy, iar pe sân 60
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
administrează pe regiunile ganglionare o doză totală de 50 - 60 Gy, iar pe sân 60 Gy, reducându-se câmpurile după 60 Gy cu suplimentare de doză de 10 - 15 Gy pe tumoră administrată cu electroni 9 - 18 MeV sau brahiterapie interstițială. COMPLICAȚII: - pneumonită și fibroză radică, - edem al brațului; - fracturi costale (după electronoterapie). Recomandări minime ale ESMO pentru diagnosticul, tratamentul adjuvant și urmărirea pacientelor cu cancer mamar primar EPIDEMIOLOGIE În Uniunea Europeană: - incidență: 109,9 / 100.000 femei / 1 an - mortalitate: 38
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
și la CT, utilizarea substanțelor de contrast în MRI facilitează detecția majorității tumorilor cerebrale și ajută la distingerea tumorilor de parenchimul cerebral adiacent normal. Deși în țesutul cerebral normal substanța de contrast nu poate trece din compartimentul intravascular în spațiul interstițial, în tumorile cerebrale, unde bariera hemato-encefalică poate fi întreruptă, contrastul se acumulează în spațiul extracelular tumoral. Examinările histologice au arătat totuși că sunt regiuni cu celule tumorale în afara ariei ce captează substanța de contrast. REZONANȚA MAGNETICĂ FUNCȚIONALĂ Rezonanța magnetică funcțională
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
prin fibroza stromală, proliferare musculo-intimală arterială, stenoză ductală și atrofia pancreasului, similară cu o pancreatită cronică, care nu are ca și componentă infiltratul inflamator. Celulele insulare sunt mai rezistente decât țesutul exocrin. Studii efectuate la autopsie au demonstrat existența fibrozei interstițiale marcate și a sclerozei vasculare [75,76]. Toxicitatea tardivă renală se manifestă prin insuficiență renală și risc crescut de hipertensiune renovasculară. În concluzie, chirurgia radicală este tratamentul standard al cancerului de pancreas operabil; rezecția R0 reprezintă unul din cei mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
de compresia circumferențială generată de mediastin, de conținutul abdominal prin diafragmul paralizat și de poziția hemitoracelui presat pe masa de operație (efectul „poziției suboptimale”) [115]. Apar zone de atelectazie accentuate de administrarea de O2 100% (atelactazie de absorbție) edemul hidrostatic interstițial, gravitațional, scade și mai mult complianța pulmonară. Perfuzia transpulmonară este și ea puternic influențată în cursul OLA. În decubit lateral, 40% din debitul cardiac perfuzează plămânul non-decliv. Această valoare nu corespunde fracției de șunt generată de lipsa ventilării, datorită inervenției
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pacienții cu diabet zaharat tip1. Pentru a ușura această situație a fost recent introdus un sistem de monitorizare continuă a glicemiei, cu ajutorul unor senzori implantați subcutanat (31). Metoda minim invazivă se bazează pe conceptul, conform căruia, concentrația glucozei în țesutul interstițial s-ar corela cu glicemia. Dispozitivul prezintă și avantajul de a fi conectat direct la computerul medicului curant diabetolog, valorile glicemice fiind automat înregistrate și înscrise pe un grafic. Alte glucide sanguine Dintre hexoze, fructoza și galactoza pot produce uneori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
gradul efortului în cazul dispneei de efort). În clinostatism sângele este deplasat din compartimentul extratoracic în cel toracic, VS ineficient nu poate primi și pompa extravolumul sanguin pompat de VD competent, presiunile venoasă și capilară pulmonară cresc, determinând edem pulmonar interstițial, reducerea complianței pulmonare, creșterea rezistenței căilor respiratorii și dispnee; - spre deosebire de dispneea paroxistică nocturnă, ortopneea se instalează rapid, deseori după 1-2 minute de clinostatism, și apare atunci când pacientul este treaz; - este un simptom nespecific (apare și în caz de reducere a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dintre vasele mari într-una din aceste poziții. 3. Dispneea paroxistică nocturnă: - episoadele apar de obicei noaptea: pacientul se trezește, deseori brusc, cu un sentiment marcat de anxietate și sufocare; - bronhospasmul, dat de congestia mucoasei bronșice și de edemul pulmonar interstițial care comprimă bronșiile mici, crește dificultatea ventilatorie și travaliul respirator; - wheezing-ul se asociază frecvent, fiind răspunzător de denumirea alternativă a acestei stări - astm cardiac; - spre deosebire de ortopnee, care se poate ameliora rapid, după poziția în șezut la marginea patului cu picioarele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
normale în ortostatism, bazele pulmonare sunt mai bine perfuzate decât cele apicale, iar vasele care irigă lobii inferiori sunt semnificativ mai largi decât cele care irigă lobii superiori. Odată cu creșterea presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la presiunea capilar pulmonară ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular - voalarea conturului vaselor centrale și periferice; 3. subpleural - determinând acumulări de lichid în formă de fus între plămâni și pleura adiacentă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular - voalarea conturului vaselor centrale și periferice; 3. subpleural - determinând acumulări de lichid în formă de fus între plămâni și pleura adiacentă. - când presiunea capilar pulmonară depășește 25 mmHg, apare edemul alveolar, cu apariția și concentrarea „în nori
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
produs de firma Cygnus din California, SUA. Dispozitivul (de forma și dimensiunile unui ceas - Fig. 5) generează un mic curent electric care determină transferul apei și solviților (inclusiv glucoza) prin pielea intactă, proces denumit iontoforeză inversă. Astfel, glucoza din fluidele interstițiale ajunge la dispozitivul extern de măsurare unde duce la formarea de peroxid de hidrogen prin metoda glucozo oxidazei. În cele din urmă se generează un curent electric (cu intensitate proporțională cu valoarea glicemică) care este înregistrat de dispozitivul de măsurare
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
rând, valorile glicemice citite pot fi modificate în cazul secreției sudorale abundente ceea ce limitează folosirea dispozitivului pe vreme călduroasă și în caz de hipoglicemii. 2. GlucoDay produs de firma Menarini Diagnostics din Italia. Dispozitivul determină tot valorile glicemice din fluidele interstițiale dar se bazează pe introducerea unui electrod ac în țesutul s.c. Determinarea glicemiei se bazează pe tehnica microdializei, dispozitivul putând măsura valorile glicemice pe o perioadă de până la 48 de ore. Necesită un singur punct (glicemie sanguină) de calibrare
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
48 de ore. Necesită un singur punct (glicemie sanguină) de calibrare in vivo și poate afișa valorile glicemice în timp real [15]. 3. CGMS®MiniMed produs de firma Medtronic MiniMed (Continuous Glucose Monitoring System). Dispozitivul măsoară glucoza de la nivelul fluidelor interstițiale din țesutul s.c. prin intermediul metodei glucozo-oxidazei. Măsurarea are loc în țesutul s.c. cu ajutorul unui cateter electrod (implantat s.c. similar cu cateterul unei pompe de insulină) care conține enzima activă. În urma reacției se generează un curent electric care
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
cablu la dispozitivul extern de înregistrare. (Fig. 6) Dispozitivul de înregistrare are dimensiunile și comenzile similare unei pompe de insulină model MiniMed ceea ce a făcut utilizarea lui foarte populară printre purtătorii de pompă de insulină. Sistemul testează glucoza din fluidul interstițial la fiecare 10 secunde și înregistrează o valoare glicemică la fiecare 5 minute pe o perioadă ce se poate întinde până la 72 ore. Aceasta duce în final la înregistrarea a până la peste 800 de valori glicemice, reflectând practic evoluția continuă
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
Pentru obținerea unor bune rezultate este necesară calibrarea periodică a aparatului pe perioada de înregistrare a glicemiilor prin introducerea în sistemul CGMS a tuturor glicemiilor testate de pacient cu ajutorul glucometrului. Aceasta permite sistemului CGMS să coreleze valorile glucozei din țesutul interstițial cu valoarea glicemică sanguină efectivă la un anumit moment. Sistemul CGMS este actualmente cel mai folosit dispozitiv de monitorizare continuă a glicemiei, el fiind utilizat și de către noi la IDNBM „N. Paulescu”. Din experiența noastră am putea remarca suprapunerea aproape
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
definitiv sau metanefrosul se formează (în săptămâna a cincea) din două componente tisulare diferite (fig. 2.2) (10): Interacțiunile reciproce dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal produc ramificarea seriată a mugurelui și diferențierea mesenchimului în epitelii celulare polarizate și fibroblaste interstițiale. Dezvoltarea rinichilor începe cu contactul intim între mugurele ureteral și mesenchimul renal din blastemul metanefretic; la locul de contact, între celulele lor componente are loc un fenomen de inducție reciprocă (fig. 2.3) care determină, prin proliferare și diferențiere celulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renal și ureterul care drenează urina din tubii nefronilor la vezica urinară; -transformarea (conversia) sau diferențierea celulelor mesenchimale din imediata vecinătate a vârfurilor mugurilor în celule epiteliale polarizate (care vor forma unitățile nefretice alcătuite din glomerulii și tubii) și fibroblastele interstițiale (fig. 2.3); o parte din fibroblastele interstițiale formează celule ce secretă eritropoietină în rinichiul matur. A. Formarea blastemului metanefretic (ziua 28) din partea caudală a mezodermului intermediar. B. Formarea mugurelui ureteral (ziua 32) din canalul mesonefrosului și creșterea lui spre
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nefronilor la vezica urinară; -transformarea (conversia) sau diferențierea celulelor mesenchimale din imediata vecinătate a vârfurilor mugurilor în celule epiteliale polarizate (care vor forma unitățile nefretice alcătuite din glomerulii și tubii) și fibroblastele interstițiale (fig. 2.3); o parte din fibroblastele interstițiale formează celule ce secretă eritropoietină în rinichiul matur. A. Formarea blastemului metanefretic (ziua 28) din partea caudală a mezodermului intermediar. B. Formarea mugurelui ureteral (ziua 32) din canalul mesonefrosului și creșterea lui spre blastem. C. Mugurele ureteral se bifurcă și cele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epiteliul specializat al tubilor proximali și distali precum și al ansei Henle. Fiecare segment al tubilor îndeplinește funcții specializate, ca reabsorbția de sodiu, bicarbonat, fosfat, aminoacizi și apă sau secreția de potasiu și ioni de hidrogen. Vasele sanguine apar în țesutul interstițial lax din jurul nefronilor primitivi, sub acțiunea unor factori de creștere (VEGF și PDGF3), și ulterior formează glomerulii primitivi. în glomerul, celulele endoteliale ale capilarelor vin în contact intim cu celulele epiteliale ale podocitelor și împreună alcătuiesc membrana bazală glomerulară, care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Defectele matricei extracelulare în ADPKD, ca și în alte boli renale, se observă o îngroșare a membranei bazale tubulare precum și o alterare a structurii sale (modificarea proteoglicanilor, creșterea sintezei colagenului de tip IV) (3). Interacțiunile dintre celulele epiteliale și componentele interstițiale joacă, în mod normal, un rol important în dezvoltarea renală, mai ales în diferențierea și polarizarea celulelor epiteliale. Ținând cont de structura și funcția prezumată a policistinei, se poate considera că în ADPKD se produce o tulburare primară ce afectează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
produce o tulburare primară ce afectează interacțiunile dintre celulele epiteliale și matricea extracelulară. Se crede că această perturbare interesează receptorii matricei, situați pe membrana celulară și conectați cu citoscheletul (15). La aceste modificări se adaugă o proliferare anormală a fibroblastelor interstițiale (sub acțiunea unor factori de creștere produși de chiști), care ar contribui la fibroză și progresia spre stadiul final al insuficienței renale (7). Recent, s-a demonstrat experimental că obstrucția tubulară este o caracteristică a PKD, care produce creșterea chiștilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
include: creșterea expresiei diferitelor componente ale sistemului renină-angiotensină, a chemochinelor, a TGFb și a PDGF; creșterea producției speciilor oxigen reactive; reducere a expresiei sau generării bradikininei, oxidului nitric, enzimelor antioxidante și EGF. Toți acești factori pot contribui la dezvoltarea inflamației interstițiale, acumulării matricei și leziunilor vasculare care însoțesc dezvoltarea ADPKD. C) PIERDEREA GRADATĂ A NEFRONILOR FUNCȚIONALI Expansiunea lentă, dar progresivă a chiștilor renali se produce cu viteze diferite și se asociază, în timp, cu pierderea funcției parenchimului renal. Progresia spre insuficiență
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]