1,905 matches
-
preferințelor cu ajutorul unei scale nemetrice de tip ordinal și presupune expunerea a două produse educaționale elevului, în același timp, solicitându-i-se acestuia să selecteze unul din cele două, utilizând un criteriu de apreciere. Această metodă îl face pe subiectul intervievat să aleagă una dintre cele două produse, considerând că dacă N este numărul stimulilor considerați, se realizează N (N-1)/2 comparații. În urma realizării unei anchete ce a avut ca scop studierea preferințelor elevilor pentru un produs educațional comercializat de
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
unui produs educațional este conținutul științific, prețul și calitatea hârtiei. Scala cu sumă constantă face parte din categoria metodelor comparative de scalare și presupune o împărțire a unui sume constante (10 sau 100) între mai multe atribute realizată de subiectul intervievat, pentru a exprima preferința acestuia pentru fiecare produs/serviciu. Rezultatele sunt aproximate utilizând o scală interval. Un eșantion de 100 de cadre didactice dintr-un județ au fost rugate să împartă 100 de puncte între trei caracteristici al unui produs
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
implicarea financiară a administrației locale în dezvoltarea bazei materiale a unității școlare. Față de cele trei aspecte care influențează o mai bună desfășurare a procesului educațional și finalitatea actului de învățământ, cuprinse în propoziții afirmative, distribuția opiniilor celor 67 de subiecți intervievați a fost următoarea: Foarte important Important Indiferent Puțin important Foarte puțin important Practica în societăți comerciale în parteneriat cu unitatea școlară 43 20 2 1 1 Participarea la programe educaționale cu finanțare europeană 34 31 1 1 0 Implicarea financiară
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
administrației locale în dezvoltarea bazei materiale a unității școlare 28 32 4 3 0 În etapa următoare determinăm scorul pentru fiecare aspect în parte și scorul global obținut de influența comunității asupra mediului școlar din județul X, în opinia persoanelor intervievate. Scorul parțial obținut de fiecare caracteristică a fost următorul: S practică = ( 43* (+2) +20* (+1) + 2*0 + 1* (-1) +1*(-2)) /67 = 1,53 S parteneriate = 1,46 S implicarea administrației = 1,26 S global = (1,53 + 1,46 +1
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
cu toții. Ei nu știu lucrul ăsta, mulți nu știu. Am avut de făcut o alegere. Sigur, eu plătesc acum pentru un lucru pe care l-am făcut în interes general.“ Remarcați aici prezumția automată atât a reporterului, cât și a intervievatului că „a da drumul“ la dosare face parte din atribuțiile de prim ministru și șef de partid. Ceea ce într-un fel chiar era adevărat: în 2002 ministerul justiției controla direct carierele magis traților, atât ale procurorilor, cât și ale judecătorilor
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita mai degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea unui om politic prin
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
americanilor. 23% dintre cei chestionați au manifestat un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați declară că nu au văzut la televizor nici o emisiune oficială, 50% pentru Mitterrand și 53% pentru Chirac. Doar 5,5% au urmărit în mare măsură emisiuni dedicate celui dintîi și 5,3% pentru cel de-al doilea. Dezbaterea televizată dintre
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
întâi o persoană agreabilă și apoi una detestabilă. În final, subiecții trebuiau să apese un buton pentru a administra șocuri electrice respectivelor persoane. Rezultatele au arătat că subiecții anonimi administrează șocuri mai puternice decât subiecții cunoscuți, mai ales atunci când persoana intervievată se comportaseră detestabil la interviu. Ce legătură există între știrile enunțate mai sus și experimentul lui Zimbardo? Putem oare crede că studiul agresivității în condiții artificiale ne-ar putea oferi destule informații utile pentru a înțelege de ce o bandă de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
faptul că cei care-l evaluează pe copil pot fi mult mai obiectivi în aprecierile pe care le fac decât copilul însuși. Totuși evaluările oferite nu reflectă decât punctul de vedere al persoanelor interogate. Calitatea relației dintre copil și persoana intervievată poate chiar să influențeze rezultatele raportului. În cazul chestionarului pentru părinți, de exemplu, apar două mari probleme: părinții nu sunt martorii comportamentelor ce-i interesează pe cercetători, ba mai mult, ei tind să aprecieze aspectul pozitiv al comportamentului copilului lor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lui Obama a fost surprinzător de scurt. Pentru arhiepiscop da, nu însă și pentru majoritatea americanilor. Un sondaj Gallup dat publicității sîmbătă arată că 68% dintre americani sunt de acord cu primele măsuri ale președintelui de culoare. Numai 12% dintre intervievați se opun, iar 21% nu s-au pronunțat. Nici Bill Clinton și nici George W. Bush n-au avut un start prezidențial așa de bun. Marele succes din perioada campaniei electorale a primului președinte american de culoare este pus de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
imprevizibila dezlănțuire a naturii a crescut de la 2% (înainte de 1989) la 14% (acum). În doze suspect de mici sunt cuantificate alte forme stimulative ale fricii sociale la români. Mă gândesc la frica de incompetența profesională (apare doar la 1% dintre intervievați); de favoritisme și nepotisme la locul de muncă (un uluitor 1%); de falimentul instituției (doar 3%). Din punctul meu de vedere există ceva patologic în predominanța acestor frici sociale la români. Este vorba de absența fricii spirituale și a celei
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe care Julian Barnes îl pune să-l cerceteze cu aviditate aproape polițistă pe Flaubert, e un om amărât, care a asistat neputincios la moartea soției, o femeie pe care el a iubit-o și care a iubit pe alții. Intervievați, autori ca Graham Swift, David Lodge, Alasdair Gray dau din colț în colț. Ei vor libertatea de a se schimba de la o carte la alta. Prezentul lor ca autori, și apoi prezentul eroilor lor, este cameleonic. Ei răspund în doi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iau distanță față de indivizii despre care vorbesc, dar încearcă totodată să-și însușească limbajul și punctul lor de vedere; ei nu se mulțumesc astfel să comenteze evenimente, să descrie realitatea, ci pretind că restituie punctul de vedere și cuvintele persoanelor intervievate. 3. Discursul indirect liber Aceeași voință de acumulare se regăsește în discursul indirect liber (DIL), a cărui utilizare este mult mai rară în presă decît în roman. DIL este tipul clasic de hibrid, repertoriat de mult timp de gramatici. El
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
policy/index ro.htm). Conform Studiului în populația generală, realizat de Agenția Națională Antidrog, în anul 2010, fumatul produselor din tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenței consumului de droguri în populația României. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au consumat/nu consumă. Pentru realizarea cercetării, într-o primă etapă, metodologia folosită a fost cantitativă pe bază de chestionar, autoadministrat, completat simultan de mai multe persoane. Pentru realizarea acestei cercetări s-a urmărit asigurarea confidențialității prin păstrarea anonimatului persoanelor intervievate. Menționăm că eșantionul este reprezentativ pentru populația școlară a municipiului Iași. Metoda de eșantionare folosită în acest studiu este una bistadială: stratificată în primul stadiu (criterii: tipul și mediul unității de învățământ și anul de studiu) și aleator, pe cote
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în rândul elevilor. Menționăm că profesorii sunt cadre didactice ale liceelor în care au fost aplicate chestionarele. Cercetarea a vizat profesorii diriginți ai acestor licee, dintre aceștia 60 și-au arătat disponibilitatea de a răspunde întrebărilor. În ceea ce privește lotul de elevi intervievați, cercetarea viza elevii consumatori de substanțe (alcool, tutun, weed, droguri), din liceele municipiului. Fără să întrunească criteriile pentru reprezentativitate, datele culese au oferit o imagine de ansamblu asupra fenomenului. În analiza datelor, pentru fiecare dintre: drogurile legale (alcool, tutun, weed
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vedere al elevilor pare să fie diferit de cel al profesorilor. Astfel că, în legătură cu programele de prevenire desfășurate în școală, elevii fie nu cunosc asemenea programe, fie nu participă pentru că nu le înțeleg finalitatea. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați nu consideră consumul substanțelor ca fiind problematic; ei afirmă că pot renunța oricând dar încă nu sunt deciși să facă acest lucru. "Nu știu dacă școala poate avea o influență foarte mare asupra noastră din moment ce pe zi ce trece apar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ele aș ieși la un biliard, la o bere, la altă distracție (elev, 18 ani, liceu teoretic)". 5.1.2. Relația școală-familie Un rol important în activitatea de prevenire trebuie acordat familiei. În ceea ce privește implicarea acesteia au fost menționate de către profesorii intervievați, doar două programe care privesc formarea abilităților parentale, de cele mai multe ori familia este doar informată cu privire la existența cazurilor de consumatori în școală, lipsind deci implicarea activă a acesteia. Intervievați în legătură cu relația pe care o dezvoltă cu familia pe parcursul perioadei de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
refuzat sau evitat să răspundă la acest item. Deși sunt îngrijorați de amploare fenomenului și au cunoștință de existența cazurilor de consumatori în liceu, profesorii nu recunosc deschis problema. Întrebați dacă în liceu sunt consumatori, răspunsurile celor 60 de profesori intervievați au variat între: Figura 24: Perspectiva profesorilor asupra consumului de droguri, în rândul elevilor " Da, e cert că într-un procent de mai bine de 50% știm că au consumat alcool în incinta sau în exteriorul școlii (profesor matematică, 52
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
38 de ani). Referindu-ne la tipurile de substanțe consumate profesorii identifică tutun și alcool (54 de răspunsuri), dar și droguri sau substanțe etnobotanice (12 răspunsuri). Putem vorbi de o externalizare a problemei din spațiul școlar. Doar doi dintre profesorii intervievați recunosc acest fapt. Observăm că din punctul de vedere al acestora "vina" aparține părinților deși putem observa o relație de complicitate între profesori și elevi, cel puțin când este vorba despre consumul de tutun în imediata apropiere a spațiului școlii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deși putem observa o relație de complicitate între profesori și elevi, cel puțin când este vorba despre consumul de tutun în imediata apropiere a spațiului școlii. Referitor la frecvența consumului și tipul de substanțe folosite din cei 62 de elevi intervievați, 50 spun că fumează și/sau au colegi care fumează; 38 dintre ei spun că au consumat și/sau colegi de ai lor consumă ocazional alcool, 47 recunosc consumul sau consumul la colegii lor a produselor etnobotanice sau a altor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
31% în totalul răspunsurilor. Figura 30: Mediul de consum (analiza în baza chestionarului) La întrebarea unde au auzit că se consumă substanțe au fost din nou menționate cluburile, cu un procent de 23,51% în totalul raspunsurilor oferite de către studenții intervievați. Se păstrează ordinea anterioară în preferințele locurilor unde aceștia au auzit ca se consumă droguri: petreceri private (19,44%), respectiv discoteci (18,54%). Referitor la substanța consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
raspunsurilor oferite de către studenții intervievați. Se păstrează ordinea anterioară în preferințele locurilor unde aceștia au auzit ca se consumă droguri: petreceri private (19,44%), respectiv discoteci (18,54%). Referitor la substanța consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea că cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la prieteni și în baruri, cluburi, discoteci. Putem observa diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fumând în spatele școlii (elev, 18 ani , liceu tehnic). Petreceri cu prietenii, acasă la cineva, rar în club (elev, 17 ani, grup școlar)". 5.1.5. Modalități și surse de procurare a drogurilor Referitor la modalitatea de procurare, nici unul dintre elevii intervievați nu consideră că ar putea întâmpina vre-o problemă în procurarea și consumarea substanțelor. După cum putem vedea, alcoolul și tutunul pot fi procurate fără probleme atât din magazine, cât și din baruri/discoteci/cluburi fără să se pună problema vârstei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
38 de ani). Foarte multă libertate, foarte mulți bani și părinți foarte ocupați (profesor, istorie, 33 de ani)". Figura 34: Factori determinanți ai consumului de droguri, din perspectiva profesorilor Întrebați în legătură cu factorii determinanți ai consumului, dintre cei 62 de elevi intervievați, 53 au pus pe primul loc curiozitatea, urmată de anturaj (28 de răspunsuri). Principalii factori care duc la consumul de substanțe menționați de studenți sunt: curiozitatea-31,12%, dorința de trăi experiențe noi (25%), prietenii (21,06%), conflicte în familie - 11
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]