6,103 matches
-
Crutchfield, 1962; Golann, 1962), a nevoii de ordine (Barron, 1963), a nevoii de realizare (McClelland, Atkinson, Clark și Lowell, 1953) și a altor motivații. Amabile (1983; Hennessey și Amabile, 1988) și colaboratorii săi au întreprins cercetări esențiale asupra rolului motivației intrinsece. În unele experimente, motivația a fost manipulată prin intermediul antrenamentului motivațional și al altor metode pentru a determina efectele ei asupra performanței creative, în cadrul unor probe cum ar fi compunerea de poezii sau colaje. Însă creativitatea nu doar necesită motivație, ci
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
face legături între idei”, „percepe asemănările și deosebirile”, „este flexibil”, „are simț estetic”, „este liberal”, „este motivat”, „este curios” și „nu respectă normele sociale”. La nivelul teoriilor explicite, Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor mentale în cadrul procesului de rezolvare a problemelor; b) cunoașterea euristicii în generarea ideilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ieftin și a vinde scump înseamnă a te opune mulțimii, deci pentru a aspira la o gândire și un comportament creative, individul trebuie să fie dispus să se opună prejudecăților. De asemenea, un rol esențial pentru creativitate îl are motivația intrinsecă, centrată pe sarcină. Studiilor unor cercetători, precum Amabile (1983, 1996), au relevat importanța acestui tip de motivație asupra performanței creative și au demonstrat că produsele cu adevărat creative într-un anumit domeniu se datorează de cele mai multe ori plăcerii și preocupării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
această configurație a trăsăturilor specifice, analizată riguros (Cox, 1926, pp. 177-213), variază în funcție de sfera de activitate a individului, indicând specificitatea domeniului. Nu întâmplător, aceste trăsături apar în concluziile lui Cox. Precum alte similitudini dintre cercetările lui Galton și Cox, motivația intrinsecă, descrisă anterior de Galton, este recunoscută drept „una dintre «calitățile intelectuale și dispoziționale» esențiale și acționează ca un stimul intrinsec” (Runco, 1993, p. 6). Validitatea concluziilor lui Cox este confirmată de dovezile și importanța actuală acordată perseverenței, motivației intrinsece și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniului. Nu întâmplător, aceste trăsături apar în concluziile lui Cox. Precum alte similitudini dintre cercetările lui Galton și Cox, motivația intrinsecă, descrisă anterior de Galton, este recunoscută drept „una dintre «calitățile intelectuale și dispoziționale» esențiale și acționează ca un stimul intrinsec” (Runco, 1993, p. 6). Validitatea concluziilor lui Cox este confirmată de dovezile și importanța actuală acordată perseverenței, motivației intrinsece și autonomiei (Albert și Runco, 1989; Amabile, în publicațiile din presă; MacKinnon, 1963, 1970). Este dificil să concepem că, până în perioada
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
motivația intrinsecă, descrisă anterior de Galton, este recunoscută drept „una dintre «calitățile intelectuale și dispoziționale» esențiale și acționează ca un stimul intrinsec” (Runco, 1993, p. 6). Validitatea concluziilor lui Cox este confirmată de dovezile și importanța actuală acordată perseverenței, motivației intrinsece și autonomiei (Albert și Runco, 1989; Amabile, în publicațiile din presă; MacKinnon, 1963, 1970). Este dificil să concepem că, până în perioada celui de-al doilea război mondial, contribuțiile lui Cox (1926) au fost egalată de alte cercetări asupra creativității. De
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988). Într-un studiu psihometric al Inventarului de preferințe ocupaționale (Work Preference Inventory), Amabile, Hill, Hennessey și Tighe (1994) au relevat corelații pozitive medii între scorurile motivației intrinsece, anumite variabile ale personalității creatoare și produsele create. Între variabilele de creativitate și motivația extrinsecă s-au descoperit corelații negative sau nesemnificative. În cadrul unei comparații între trăsăturile de personalitate, caracteristicile mediului și evaluarea creațiilor, Oldham și Cummings (1996) au evidențiat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domenii. Prin creativitate se caracterizează cele mai mari realizări artistice, precum și descoperirile științifice. Creativitatea reprezintă, de asemenea, o trăsătură comună a activităților cotidiene de diverse facturi (Runco, 1996; Runco și Richards, 1998). Teoriile de creativitate au încercat să surprindă complexitatea intrinsecă a fenomenului prin definirea creativității ca sindrom (MacKinnon, 1983; Mumford și Gustafson, 1988) sau complex (Albert și Runco, 1986). Natura complexă a creativității implică faptul că o cercetare adecvată va trebui să țină cont de influențe multiple și formele diferite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
îndeosebi o măsurare eficientă și decelarea inferențelor relevante despre cauzalitate. Se evidențiază însă o reacție adversă, deoarece manipularea poate să conducă la „diferențe induse” și să nu fie reprezentativă pentru comportamentul indivizilor în condiții naturale. Existența dualității control sau validitate intrinsecă și generalizare sau validitate extrinsecă este inerentă în studiile experimentale, dar problema se acutizează în studiile de creativitate din cauza dependenței creativității de spontaneitate și a incompatibilității acesteia din urmă cu controlul. În afara spontaneității, creativitatea este, prin definiție, inovatoare - și, implicit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
spontaneitate și a incompatibilității acesteia din urmă cu controlul. În afara spontaneității, creativitatea este, prin definiție, inovatoare - și, implicit, imprevizibilă, o condiție care contrastează cu precizia predicțiilor deseori utilizate pentru a asigura succesul cercetărilor experimentale (Skinner, 1975). Aspectele validității extrinsece și intrinsece nu constituie singurele preocupări în cercetarea experimentală a creativității și probabil că pentru obiectivele actuale ele nu ocupă nici măcar un loc central. De fapt, cercetările studiate în capitolul de față au fost prima dată publicate în revistele de specialitate contemporane
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ocupă nici măcar un loc central. De fapt, cercetările studiate în capitolul de față au fost prima dată publicate în revistele de specialitate contemporane, în urma unei preselecții riguroase. Valoarea lucrărilor acceptate spre publicare este exprimată cel puțin prin criteriul de validitate intrinsecă, condiție sine qua non pentru publicare. Cel mai important criteriu de evaluare a cercetării experimentale a creativității vizează eșantionul reprezentativ alcătuit din comportamentele studiate, motiv pentru care am început acest capitol cu descrierea succintă a creativității ca fenomen complex. Întrebarea-cheie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o componentă specifică din complexul creativ; în capitolul de față avem posbilitatea de a ne disocia de studiile individuale și a adopta problematica mai vastă a aspectelor reprezentative. Dependența de criteriile experimentale convenționale și de prezumțiile convenționale referitoare la validitatea intrinsecă a avut darul să submineze eforturile de cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte ale creativității pot fi supuse investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
drept punct de plecare valoros, pentru a trata ulterior cercetarea experimentală a percepției și imagisticii, a afectivității și în cele din urmă a stimulării și atenției. Ultimele două secțiuni ale capitolului abordează cercetările operaționale semnificative și studiile experimentale de motivație intrinsecă. În concluzia capitolului revenim asupra problemei relevanței, analizăm dezavantajele cercetării experimentale, recomandăm unele direcții și teme specifice pentru cercetările viitoare și sugerăm cooperarea cercetării experimentale cu alte abordări (de exemplu, abordarea psihometrică și cognitivă) în scopul îmbunătățirii procesului de înțelegere
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
larg de atenție”, pornind de la ipoteza că o capacitatea bună de atenție reflectă o trăsătură stabilă. Alți factori extracognitivi conduc individul spre căutarea și utilizarea ideilor originale sau distante. Unul dintre fenomenele care a captat deseori atenția cercetătorilor reprezintă motivația intrinsecă, impactul ei pozitiv fiind relevat de numeroase studii experimentale descrise în cele ce urmează. Motivația intrinsecă Motivația intrinsecă a fost mult timp recunoscută de cercetători drept una dintre principalele trăsături ale personalității creative (de exemplu, MacKinnon, 1995). Studiile experimentale evidențiază
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Alți factori extracognitivi conduc individul spre căutarea și utilizarea ideilor originale sau distante. Unul dintre fenomenele care a captat deseori atenția cercetătorilor reprezintă motivația intrinsecă, impactul ei pozitiv fiind relevat de numeroase studii experimentale descrise în cele ce urmează. Motivația intrinsecă Motivația intrinsecă a fost mult timp recunoscută de cercetători drept una dintre principalele trăsături ale personalității creative (de exemplu, MacKinnon, 1995). Studiile experimentale evidențiază faptul că motivația intrinsecă se corelează atât cu procesul creativ, cât și cu personalitatea creativă. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
extracognitivi conduc individul spre căutarea și utilizarea ideilor originale sau distante. Unul dintre fenomenele care a captat deseori atenția cercetătorilor reprezintă motivația intrinsecă, impactul ei pozitiv fiind relevat de numeroase studii experimentale descrise în cele ce urmează. Motivația intrinsecă Motivația intrinsecă a fost mult timp recunoscută de cercetători drept una dintre principalele trăsături ale personalității creative (de exemplu, MacKinnon, 1995). Studiile experimentale evidențiază faptul că motivația intrinsecă se corelează atât cu procesul creativ, cât și cu personalitatea creativă. În acest sens
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fiind relevat de numeroase studii experimentale descrise în cele ce urmează. Motivația intrinsecă Motivația intrinsecă a fost mult timp recunoscută de cercetători drept una dintre principalele trăsături ale personalității creative (de exemplu, MacKinnon, 1995). Studiile experimentale evidențiază faptul că motivația intrinsecă se corelează atât cu procesul creativ, cât și cu personalitatea creativă. În acest sens, este asociată în mod logic și funcțional, dar și post hoc empiric cu produsul creativ. Amabile, Goldfarb și Brackfield (1990) au examinat posibila influență a coacțiunii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este asociată în mod logic și funcțional, dar și post hoc empiric cu produsul creativ. Amabile, Goldfarb și Brackfield (1990) au examinat posibila influență a coacțiunii (definită drept prezența altor persoane) și a supervizării (evaluarea așteptată din partea experților) asupra motivației intrinsece a indivizilor și asupra calității produselor creative. Variabilele dependente introduse în cercetare au inclus executarea unei sarcini verbale (un haiku în stil american) și a unui colaj. S-a apelat, în principal, la manipularea informațională - prin urmare, a tipului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
caracteristicilor tehnice ale produselor creative. Interogatoriul posttest a demonstrat că subiecții au fost relativ nemulțumiți de calitatea lucrărilor lor în condițiile de evaluare expectată. Un astfel de rezultat sprijină ipoteza conform căreia creațiile nu au fost produse sub impulsul motivației intrinsece, iar nivelul lor calitativ nu a satisfăcut standardele individuale. Trebuie să reținem că evaluarea a fost anticipată - și că procesul de evaluare s-a desfășurat în absența publicului (de fapt, impactul supervizării este justificat în termenii expectanței evaluării). Unele diferențe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1976), valoarea ei este estimativă, ipotetică. Asemenea niveluri ajustate de fidelitate nu ar trebui să substituie indicatorii efectivi ai consensului la care ajung evaluatorii. Rezumat Cercetările experimentale relevă capacitatea anumitor condiții experimentale (coacțiunea, supervizarea, evaluarea) de diminuare a rolului motivației intrinsece asupra contribuțiilor creative. Importanța condițiilor menționate a fost remarcată atunci când evaluările au provenit din surse diferite (inclusiv computerizate), deși efectele lor sunt oarecum selective. În unul dintre studii, s-a observat un impact negativ asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
computerizate), deși efectele lor sunt oarecum selective. În unul dintre studii, s-a observat un impact negativ asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale creațiilor. Trebuie să recunoaștem că apar unele dileme referitoare la valoarea explicativă a teoriei motivației intrinsece (Runco, 1994a, 1994c), dar ele nu demonstrează absența motivației intrinsece la indivizii creativi, ci explică implicațiile acesteia din perspectivă cognitivistă (Lazarus, 1991). În contextul studiului nostru, motivația intrinsecă reprezintă marca unei variabile dependente utile 4. Să reținem că Hennessey (1989
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studii, s-a observat un impact negativ asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale creațiilor. Trebuie să recunoaștem că apar unele dileme referitoare la valoarea explicativă a teoriei motivației intrinsece (Runco, 1994a, 1994c), dar ele nu demonstrează absența motivației intrinsece la indivizii creativi, ci explică implicațiile acesteia din perspectivă cognitivistă (Lazarus, 1991). În contextul studiului nostru, motivația intrinsecă reprezintă marca unei variabile dependente utile 4. Să reținem că Hennessey (1989) considera că sistemul de evaluare și recompensă are un rol
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recunoaștem că apar unele dileme referitoare la valoarea explicativă a teoriei motivației intrinsece (Runco, 1994a, 1994c), dar ele nu demonstrează absența motivației intrinsece la indivizii creativi, ci explică implicațiile acesteia din perspectivă cognitivistă (Lazarus, 1991). În contextul studiului nostru, motivația intrinsecă reprezintă marca unei variabile dependente utile 4. Să reținem că Hennessey (1989) considera că sistemul de evaluare și recompensă are un rol inhibitor; afirmația contrazice rezultatele cercetărilor care au demonstrat că recompensele se corelează cu un nivel ridicat de originalitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de stimulare senzorială. Diferențele individuale sunt exprimate de ceea ce Kasof numește câmp de atenție; s-a descoperit că există o conexiune între contingențe, motivație intrinsecă și anumite tipuri de comportament inovator și creații originale. Din nou s-au remarcat diferențe individuale și faptul că nivelul abilităților individuale diminuează efectul contingențelor (Moran și Liou, 1982). anumite stări afective, inclusiv conflictul și tensiunea emoțională, influențează rezolvarea creativă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
controlului, ceea ce ar implica reconsiderarea raportului validitate internă/validitatea externă pe care l-am abordat în introducerea capitolului. O asemenea reconsiderare este, probabil, necesară și fiindcă adevăratul fenomen creativ reclamă o anumită spontaneitate din partea subiectului; ea necesită, de asemenea, motivație intrinsecă, preferințe individuale și intervale lungi de timp (Gruber, 1981, 1988; Runco, Johnson și Gaynor, în publicații periodice) și toate pot fi prevenite prin intermediul unui control riguros. Uneori este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]