2,036 matches
-
sesterți; săli mici, unde puțini privilegiați se adunau pentru jocurile erotice colective ale sclavilor tineri; o piscină săpată în stâncă, adâncă atât cât să te poți distra cu băiețandrii aceia. „Face baie cu peștișorii lui“, rânjeau curtenii. Unii îndulceau cu ipocrizie povestirile, zicând că așa se comportaseră și Socrates, iar apoi Plato, și Alcibiades, și Alexandros. Se spunea că Tiberius era acum un pedofil bătrân și disperat, incapabil să se elibereze altfel de trecutul lui tulbure. Trupul lui decădea tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ai putea practica iluzionismul. A fost cam aiurea, recunosc, și cred că nu ți-a picat prea bine. Această remarcă îl amuză peste măsură. Se grăbi să o liniștească: - Crede-mă, ceea ce mă deranjează cu adevărat este tocmai empatia și ipocrizia oamenilor. Astea mai degrabă sunt chestii aiurea pentru mine. - Pe bune? - Da. Își ridică în aer cana cu cafea. - Pentru faimosul iluzionist, Omul Imobilizat. - Ar fi o mică problemă cu trucurile manuale, observă Rhyme. - Cum obișnuiește să spună domnul Balzac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe web, cu toate siturile alea de prost gust și tot felul de obsedați...bleac! I se încrețea pielea numai când se gândea. Era timpul să pună capăt acestei aiureli odată pentru totdeauna. — Oh, nu? Ce păcat, zise ea cu ipocrizie. Îți mulțumesc că m-ai sunat să— — Adriana! Taci odată din gură și ascultă. Este adevărat că pe Elaine n-o interesează niște articole postate pe site, dar asta numai pentru că — ești gata să auzi ce urmează? — vrea să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pregnante, ale portretelor la Început stilizate, fabulos legendare, apoi precise și plastice. Observația este și ea facultatea definitorie a prozatorului Petru Maier-Bianu. Prima parte a romanului este o adevărată amintire din copilăria bucureșteană, un basm realist cu contrapunctele mizeriei, cruzimii, ipocriziei din „Epoca de aur”. Un altfel de contrapunct Îl constituie nostalgia satului ardelenesc, unde elevul Își petrece vacanțele mari. Apare și aici o Întreagă galerie de personaje - bunicii, rudele, ciobanii, toți cu destine aparte, cu propriile istorii de dragoste, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
amestecându-se Într-o afacere dubioasă din punct de vedere moral, cum era asta. St. Luke e recunoscut pentru nașterea pe cale naturală peste tot În lume. —Afaceri cu mame surogat pentru a satisface vanitatea unora ar fi mai mult decât ipocrizie. Presa ne-ar linșa. Pacienții ne-ar linșa. Și pe bună dreptate. —Hannah zice că oamenii amestecați În treaba asta Întorc banii cu lopata. Dar dacă ceva de genul ăsta se Întâmplă acolo, nu crezi că s-ar naște măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de ciocolată care se înfige în spatele vitrinei, și-nvârte sucitorul ca un apucat, doar, doar l-om vedea, exhibiționistul ăla al muncii, ce-i oare altceva decât un trântor? Dar nouă ce ne pasă dacă muncește au ba? Munca! Munca! Ipocrizie! Muncă e aia a bietului paralitic de colo, care trece târându-se... Dar ce știu eu! Iartă-mă, frate! - asta și-o spuse cu glas tare -. Frate? Frate de ce? De paralizie! Se zice că toți suntem fii ai lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Și de asta ne-am molipsit! Ne-am molipsit de atâtea lucruri! Și ne mai și insultă! Insolența sau nerușinarea le numește cinism, altfel spus câinism sau câinie, tocmai el, animalul ipocrit prin excelență. Limba l-a făcut ipocrit. Drept care ipocrizia ar trebui să se numească antropism de vreme ce insolența se numește cinism. Și a vrut să ne facă ipocriți, cu alte cuvinte comedianți, farsori, pe noi, câinii. Tocmai pe noi, câinii, care n-am fost supuși și domesticiți de către om, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
totdeauna bine sexul, și de aici mii de atrocități omenești, pe care ei țin morțiș a le numi câinești sau cinice. Când de fapt ei, oamenii, ne-au pervertit pe noi, câinii, ei ne-au făcut câinoși, cinici, ceea ce e ipocrizia noastră. Fiindcă cinismul este la câine ipocrizie, după cum la om ipocrizia e cinism. Ne-am contaminat unii pe alții. Omul s-a îmbrăcat la început în același veșmânt, și ei, și ele; dar cum se confundau, au fost nevoiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de atrocități omenești, pe care ei țin morțiș a le numi câinești sau cinice. Când de fapt ei, oamenii, ne-au pervertit pe noi, câinii, ei ne-au făcut câinoși, cinici, ceea ce e ipocrizia noastră. Fiindcă cinismul este la câine ipocrizie, după cum la om ipocrizia e cinism. Ne-am contaminat unii pe alții. Omul s-a îmbrăcat la început în același veșmânt, și ei, și ele; dar cum se confundau, au fost nevoiți să inventeze diferențe în veșminte și să semnaleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care ei țin morțiș a le numi câinești sau cinice. Când de fapt ei, oamenii, ne-au pervertit pe noi, câinii, ei ne-au făcut câinoși, cinici, ceea ce e ipocrizia noastră. Fiindcă cinismul este la câine ipocrizie, după cum la om ipocrizia e cinism. Ne-am contaminat unii pe alții. Omul s-a îmbrăcat la început în același veșmânt, și ei, și ele; dar cum se confundau, au fost nevoiți să inventeze diferențe în veșminte și să semnaleze sexul prin îmbrăcăminte. Pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
meu; nu vreau să-mi fac rău ca să le fac lor pe plac, dar mi-aș face rău, extrem de rău, dacă mi s-ar smulge ceea ce ei numesc poezie, dat fiind că, de mult ce-au prostituat numele poeziei cu ipocrizia, s-a ajuns la o îndoială generalizată. Dar pentru mine, care văd și numesc lucrurile în felul meu, poezia este virtutea, dragostea, pietatea, afecțiunea, iubirea de patrie, nenorocirea nemeritată, ești tu, e iubirea ta de mamă, e tot ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
că și eu fac același lucru, dar acțiunile mele sunt raționale și nu implică dăruirea inimii. O, da, așa sunt. Poate o să-mi fac o insignă pe care să scrie asta în caz că cineva ar fi tentat să mă acuze de ipocrizie. Nu reușeam să opresc imaginile. Mă simțeam rău fizic și mă întrebam dacă era doar reacția normală la finalul unei relații foarte lungi. Mi-am spus să nu uit s-o întreb pe Lisa de niște articole pe tema asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
informație. Se întunecă, așezându-se pe un pui care începu să se miște încoace și încolo pe arcul de la bază. Nu poți să-i spui! Nu ar fi corect pentru nici unul dintre noi. Am rămas cu gura căscată la atâta ipocrizie. — Dar tu ești cel care mi-a spus despre Mark și Tally. — Asta pentru că am crezut că știi. Tu și Mark ați fost mereu foarte apropiați, am presupus că ți-a spus cu ani în urmă. M-am îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
carnal față de femei, uneori trăgeau concluzia că Îi plac bărbații sau băieții, ceea ce lui Henry i se păru Încă și mai jignitor. Ideea că puteai fi celibatar și, În același timp, un artist autentic le era În mod evident inaccesibilă. Ipocrizia societății engleze, În care proporțiile reale ale adulterului și viciului erau mascate atât În viața reală, cât și În literatură, ieșind la suprafață numai ocazional, În câte un caz care stârnea senzația prin tribunale, era odioasă și respingătoare din multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mi-aș injecta un drog. Îmi aduc propria moarte aproape de suflet și mă îmbăt cu ea seară de seară. Ajung să miros a moarte ca alții a rachiu. Și nu sînt sigur dacă aceasta nu-i decît o formă a ipocriziei mele de a mă nega. Cu încetul, neliniștea morții ocupă tot. Nici un gînd nu mai e posibil fără ea. Și în pofida ei, tentația sinuciderii e de neînlăturat. Privindu-mi mîinile, în ele coboară o rece amorțeală și nu mai pot
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mai așteptăm Încă șase ore Într-o gară, cînd cineva a propus să-i spunem ce-am pățit taxatorului sau cum se numește la ei cel care perforează și, fără nici o speranță, doar așa, la plesneală, ca să ne compătimească cu ipocrizie un străin, ne-am dus doi flăcăi și am povestit În cuvinte puține dar sugestive Întristătoarea situație În care ne găseam teutonului În uniformă, omul a zîmbit, a deschis un dulăpior, a scos un receptor, a format un număr sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fizic, dar și mărunt, interesat, meschin, dornic cu orice preț de parvenire, călcând în picioare sentimente - și nu este așa! Ai putea reteza vorbele astea, chiar dacă sunt acum pentru tine un străin. Dar n-o faci... În jurul tău e răutate, ipocrizie, prejudecată...“. Ioana Sandi n-a răspuns scrisorii. Pe Andrei Vlădescu l-a căutat mama Ioanei Sandi, rugându-l s-o viziteze la spital, în timp ce era de gardă. Își stăpânea cu greu nerăbdarea și furia. Ar fi găsit întâmplător scrisoarea deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
foarte repede. Își lăsă capul jos și amândoi am tăcut.Căutam cuvinte de consolare, dar nu le găseam; și când în sfârșit a vorbit Findlay, era o notă de tristețe în glasul lui. Să știi că nu pot să suport ipocrizia acestor oameni. Minciunile pe care și le spun lor și restului lumii. Căcatului ăluia meschin îi plăcea la fel de mult ca mie. De unde știi? — Te rog, Michael, spuse el cu o privire indulgentă. Înseamnă că am strâns între dinți timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în alegerea Episcopilor. Acest lucru nu era numai greșeala lor, dat fiind că Episcopi înșelători erau gata să îi provoace la acțiuni subversive împotriva alcătuirii ecleziastice. Un conducător secular poate fi înșelat foarte ușor, în special în rîduielele ecleziastice, prin ipocrizie și îndrăzneală sau chiar prin ignoranță de către preoți răi. În această privință, Atanasie, mare apărător al divinității cuvîntului, avea motive mai mult decît întemeiate să se plîngă împotriva Împăratului Constantin. El a scris: "Acest om s-a gîndit mult cum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o Împrejurare. Am fost plecat cîteva zile să mă uit la proprietățile de pe coastă. Pe Betty Shand o rîcÎie să mai deschidă un club sportiv. El vorbea, iar pe mine mă izbea stilul său ardent, dar Înviorător, și lipsa de ipocrizie cu care mă ținea de braț În vreme ce mergeam spre mașinile noastre. Era atent și dornic de-a fi pe plac, și-mi părea greu de crezut că el fusese autorul acelei tentative de viol. Puteam doar să presupun că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aproape că m-am Împăcat cu ideea. Charles, trebuie să oprim petrecerea de diseară. A ridicat brațele spre mine și am Îmbrățișat-o scurt, Încercînd să-i potolesc tremurul umerilor. Îi simțeam inima bătînd pe sternul meu. Se scuturaseră toate ipocriziile ultimelor luni, rămînÎnd În urma lor această tînără doctoriță agitată și temătoare. — Dar cum, Paula? Ar putea fi dificil. Trebuie să-l avertizăm pe Sanger. Ar putea să plece cu Laurie la Marbella. — Sanger n-o să plece. L-au Împins deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
bazaconii: Neue bessen kehren gut5....adică: măturile astea, noi, l-au măturat și pe Petrea Păun, chiaburul cel vrednic. Apoi, șontâcăind pe piciorul său de invalid de război către Nicanor, cumnatu-său, care-l privea urât și întrebător, se umili cu ipocrizie și cu prefăcută amiciție: Hai, bre, cumnate, scoate, de la Rezervele de stat, o țigară de tutun! Că, după ce o fumez, ți-o-i da-o înapoi... Nicanor Galan nu-și mai aminti de țigara oferită lui Iuga, nici de bejenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prima, o părere sinceră și democrată: O, domnule Profesor, noi credeam că ne veți spune pe îndelete o poveste de dragoste despre Canibala aia interesantă, care viețuiește între flori tropicale, despre Vânătorul sălbatec, descătușat, așa cum nu suntem noi, albii, de ipocrizii și de false pudori burgheze, despre fericirea extremă, întrevăzută prin fumul de canabis indica, despre orgii tribale ale negrilor, veritabile festinuri cu carne albă ale acestora, antamate sub influența misterioasă a Lunii Pline... Or, eu, cum să vă spun, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
reintrînd În camera musafirelor, care chiar atunci Începuseră să macine Împreună cu doamna Pavel „relațiile amoroase” ale soției șefului de gară cu secretarul unui liceu din localitate. Era În vorbirea lor o plăcere abia reținută, ce nu putea ascunde prea dibaci ipocrizii și refulări, - În definitiv era vorba de o „legătură nepermisă” așa cum pe drept cuvînt observară competent și obiectiv fiecare din ele, În timp ce tînăra profesoară asculta, sorbindu-și cafeaua. „Într-adevăr nepermisă” gîndi Marga Popescu. „Dar de ce nepermisă? se trezi Întrebîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
la lumina posterității adevărul În complexitatea lui umană și subumană. Un regim În care parte din paznici erau la fel de arestați ca și cei pe care Îi păzeau. Cei mai mulți se prefăceau a crede În așa-zisa dreptate. Epoca celei mai uriașe ipocrizii. Mi se va reproșa că acestea nu sînt frazele unui romancier, nici ale unui povestitor, - așa e, știu dar sînt totuși strigătul unei disperări pe care posteritatea n-are cum să și-o Închipuie, căci n-are cum să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]