8,698 matches
-
literaturii secolului 20: poetul, prozatorul și eseistul argentinian Jorge Luis Borges și tulburătorul, misteriosul poet portughez Fernando Pessoa. Înfocat admirator al lui Borges, Leo Șerban încearcă o parodie benignă, hazoasă, a stilului maestrului, reflectând la scară miniaturală diferitele faze și ipostaze ale operei acestuia, de la poemele ultraiste - ultraismul fiind un curent de avangardă, influențat de dadaism, apărut în Spania la începutul secolului 20 - până la povestirile fantastice, cu tentă de mister. Cel de-al doilea protagonist, abisalul poet portughez Pessoa, apare înconjurat
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
-și orgoliul din elanuri de creație scurtă, a cărei intensitate s-a stins în regrete stăruitoare. Sub unghiul veleităților sporadice, autorul a fost atras, în succesiune cronologică, de poezie, filozofie, religie și tradiție ancestrală, căutînd în fiecare din cele patru ipostaze o pîrghie de împlinire. Pe fiecare le-a atins pentru a le abandona, în timp ce, sub unghi biografic, Dab Iacob a absolvit Politehnica bucureșteană în 1985, supliciul de a îndura o atmosferă neumanistă insuflîndu-i o repulsie cronică față de domeniul ingineresc. Fastidiul
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
solide studii referitoare la scriitorii din perioadele clasică și modernă ale literaturii noastre (iar Scriitori tineri contemporani, din 1978, ar putea fi citat în acest sens); volumul Prezent este semnificativ pentru felul în care înțelege el critica, în dubla sa ipostază, fiind un „descoperitor” și un „inventator”, în aceeași măsură: Mircea Iorgulescu descoperă scriind despre Camil Petrescu, Panait Istrati (în cartea Spre alt Istrati) și I.L. Caragiale (în Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui I.L. Caragiale) și inventează pronunțându-se despre
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
lui Mircea Iorgulescu din Prezent, ca și acelea din cărțile anterioare, se circumscriu câtorva idei esențiale: radicalitate estetică, atitudine, specificitate și, nu în ultimul rând, dimensiune morală. Cel care descoperă și cel care inventează, criticul și cronicarul literar - acestea sunt ipostazele sub care se înfățișează, în toate cărțile sale, Mircea Iorgulescu. Prefața „epică” a volumului Spre alt Istrati (1986), scrisă pe un ton confesiv, atrage atenția asupra unei operații care se impune pentru multe „secțiuni” ale istoriei literaturii noastre; „cazul” Istrati
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
care anulează prăpastia dintre cele două stări, asemenea grecilor antici care nu întîmpinau moartea cu groaza modernilor (heideggerianul die Angst), pentru că o recuperau panthareic, prin conceptul curgerii cosmice. De reținut disocierea pe care ne-o propune exegetul între cele două ipostaze majore cu care bardul în discuție apărea „la rampă” și anume Thanatosul „ca forță mitică egocentristă” și Erosul ca „spirit mitic generos prin excelență”. Aici ne îngăduim a schița un profil al lui Cezar Ivănescu. Lăuntric dominat de energia thanatică
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]
-
orice regim descreierat, și nazismul era inconsecvent: în 1942, nudiștii repurtează o victorie importantă prin adoptarea unui așa-zis „Regulament al poliției în privința îmbăierii”, prin care se acorda dreptul la nuditate, cu condiția să nu existe privitori. Iată o neașteptată ipostază a duplicitarismului gol-goluț... Cartea lui Surén conține, potrivit revistei „Spiegel”, afirmații uimitoare, la antipodul celor cu care eram obișnuiți atunci când vorbim despre teroarea hitleristă. Astfel, susține autorul, „viața amoroasă nu poate fi redusă doar la căsătorie”, iar drept consecință a
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
reliefate: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a învechit gheara în așternutul meu.” Intimitatea nu echivalează cu egalitatea. Imaginile confirmă ipostaza tradițională a pisicii: un animal rece, rațional și inchizitorial, care acceptă cu augustă detașare lingușelile și afecțiunea celor care îi sunt stăpâni. Pisica e un scripete care răstoarnă ordinea lumii, ca într-o saturnalie în cheie minoră. Explicația straniei relații
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
care psalmodiau cu venerație pe seama „libertății ca necesitate înțeleasă“, ca să ne amintim de o formulă la modă, prin care propaganda, preluînd oximoronul hegelian conținut în ideea că orice lucru este el însuși și contrariul său, știa să facă din libertate ipostaza servituții totale. Potrivit lui Tismăneanu, marxismul este o fantasmă oraculară mînată de dorința de a explica exhaustiv lumea. În fine, prin cruzimea cu care și-a eliminat adversarii, marxismul a fost un sistem maniheist, menit a exclude pe toți cei ce
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
o disponibilitate de a se lăsa impresionată de mari artiști, care pot deschide căi spre cultura plastică autentică. Dar și dorința de a învăța, pentru că este sigură că și-a descoperit vocația. Pictând una și aceeași femeie, în situații și ipostaze dintre cele mai variate, este limpede că personajul despre care scriem aici urmează un tratament de descoperire a propriului eu, uneori fantazând, alteori obiectivând doar o stare sau alta, după cum o ajută puterile. Artista nu știe nici o regulă de compoziție
Un caz de pictură virală by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5137_a_6462]
-
manelist iubitei. Momentul ni-l dezvăluie încă neformat, încă necopt, încă posesor al unei inocențe care se retrage încetul cu încetul lăsând locul animalului de pradă, tigrului mimând plictisul în preajma prăzii. Alături de prietenii săi la un grătar avem o altă ipostază a sufletului sălbatic în care se trezește o violență latentă, provocarea periculoasă, o mândrie amestecată cu cruzime, cu dorința de a distruge ceea ce posedă, un sentiment juvenil al puterii care se vrea jucată. Din acest sentiment se întreține și legitimitatea
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
ultima componentă enumerată a activității sale - cea literară - pentru că scriitorul Timotei Cipariu este încă puțin cunoscut. El a fost relevat prin seria „Restituiri” a Editurii Dacia prin anii ’80 ai veacului de curând încheiat, când ni s-au dezvăluit patru ipostaze ale scriitorului: prozatorul memorialist, poetul, oratorul și epistolierul. Cuvântările (Discursurile) și predicile sale îl desemnează ca pe unul din cei mai de seamă reprezentanți ai oratoriei românești. Despre arta oratorică a lui Timotei Cipariu a vorbit, mai întâi, Ioan Rațiu
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Matthew, fratele lui Peter, mort prematur și a cărui dispariție este în continuare jelită, chiar și acum după douăzeci de ani. Altfel spus, Ethan, androginul perfect, reușește să readucă la viață ființele cele mai dragi din trecutul lui Peter, în ipostazele lor idealizate, cu care, altfel, acesta nu s-ar mai fi mai întâlnit niciodată. În acest fel, el însuși devine un (fel de) obiect de artă, care păstrează aparența nemuririi, mult timp după ce modelul care i-a servit a dispărut
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
obsesia pentru detalii interioare, de aici și nepăsarea pentru rutina propriu-zisă a scrisului, care le repugnă cu totul. Cît despre stuporoși, aceștia nu scriu decît sub bruschețea unei tensiuni de care vor să scape notînd- o. E cazul memorialisticii în ipostaza de cazan în clocot, cînd motivația stă în ușurarea de o stupefacție, în eliberarea de o ranchiună sau în lecuirea de o suferință. Ei sînt anancaști și catarctici, adică scriu sub fatalitatea unui impuls de care se achită prin defulare
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
ordonatoare a operei întregi, „expurgată de orice partis-pris-uri”. Situație în care se aflau, de altfel, și ceilalți componenți ai familiei lui literare, „târgoviștenii”, și ei mult discutați însă tot nesistematic. Și despre această „școală” care a întruchipat, consideră Gabriela Gheorghișor, „ipostaza postmodernismului «de seră», hiper-manierist și apolitic”, nu avem un mare studiu sistematizator. Lipsea apoi o lucrare care să facă legătura, în amănunte, între „târgovișteni” și „postmoderniștii programatici ai generației 80”, branșați, aceștia, mai mult decât primii, la experiențele culturale apusene
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
ca întotdeauna: între sublim și indeterminare, între tăcere și spaimă, între avânt și retractilitate, între confuzie și speranță. Ultimii ani din viața lui Tony Judt au ilustrat, cu un neobosit patos al cunoașterii, cu disperarea celui contrariat în convingeri, această ipostază a intelectualului public. Scrisul său poartă o dublă mărturie: a competenței și a speranței că politicul va găsi o soluție provocărilor istorice. Opțiunea sa pentru social-democrație nu e, însă, decât schița unui eșec previzibil. Ea reprezintă, mai degrabă, o încercare
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
modern: cu suferințele lui, cu fantasmele lui, cu speranțele, cu dezamăgirile lui, cu angoasele lui. Copleșit de atâtea stări contradictorii (bărbat sau femeie) din Sub semnul Aspidei nu poate fi decât nefericit. Această observație majoră rezultă din parcurgerea amalgamată a ipostazelor de viață foarte diferite, prinse în tot atât de diferite modalități de expresie: narațiune, eseu, scenetă, poem, cu precizarea însă că nici una dintre aceste mijloace nu-și păstrează puritatea canonică, ci se întrepătrund: la o analiză mai atentă, găsești o cale de
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
teoretică a culorii, cu scopul de a acoperi o necesitate didactică imediată, ci și o amplă și profundă evaluare a propriei noastre existențe în spațiul culorii, o adevărată ontologie a culorii în care limbajul artistic nu este decît una din ipostazele multiple ale acestei fascinante realități. Privirea cercetătorului pornește chiar de aici, de la relevanța culorii în universul picturii, adică de la ton, însă ea se deschide încetul cu încetul, se diversifică, îmbrățișează tot mai multe teritorii, intră în mecanismele subtile ale mai
Culoarea, între geometrie și incantație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6654_a_7979]
-
al danezului Soren Kierkegaard (și mai ales obsesia pentru Cutremurul și spaima) îl ajută, de asemenea, să aibă acces la luciditatea masochistă a spiritelor autoscopice, împingîndu-l, într-un tîrziu, spre o revelație ultimă: Laurence Passmore nu mai există decît în ipostazele ingenue ale trecutului, într-un timp pur, cînd virusul succesului nu-și făcuse încă simțită prezența. Întoarcerea paseistă ajunge astfel unica variantă de "terapie" posibilă. Redescoperirea vechiului Laurence pornește de la regăsirea primei iubiri - Maureen - , o irlandeză catolică, reconstruită mental de
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
comentariile pentru autorii cărților luate în discuție. Dacă ar fi așa, n-ar mai publica aceste comentarii, ci le-ar trimite direct lor, sub forma unor scrisori confidențiale. Dar criticul literar scrie pentru public. Și, bineînțeles, și pentru scriitori, în ipostaza lor de cititori. În rubrica mea, (care poate fi urmărită și la TVR Cultural, în fiecare luni, la ora 21), eu nu râd de cineva, ci de ceva. Și anume de texte scrise prost. Acesta este de altfel și motto
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
didactică i-a uscat seva, iar morga de catedră i-a sleit spontaneitatea. Și astfel intuiești că, pentru viitoarea maică Benedicta, canonul academic nu a fost zorzon de paradă, ci formă intimă de manifestare a sufletului. Mai rar o asemenea ipostază în care sensibilitatea poate da naștere atîtor acorduri de orgă severă, din ale cărei tuburi ies sunete rotunde, de sobră vibrație interioară. Și totuși, există un farmec aparte la această autoare, un farmec al cărei mister se devăluie atunci cînd
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
familia reprezintă cel mai important lucru din lume, scrie Gândul. Despre faptul că joacă un rol de travesti, Florin Călinescu, cel care interpretează rolul principal, spune că „atunci când te faci actor, ești pregătit să joci aproape orice” și că această ipostază „e o comedie implicită”. „Tanti Florica este o mamă văduvă care își crește singură copiii, într-o familie simplă de cartier, cu probleme reale”. Tocmai pentru ca românii să se regăsească în producție, scenariul a fost adaptat. „Erau conotații britanice destul de
Florin Călinescu revine la Pro TV () [Corola-journal/Journalistic/66899_a_68224]
-
căci cerchiștii din Sibiul tinereții mele erau înainte de toate și mai presus de toate devotați, dăruiți ai Literei gratuite. Un cerc al poeților dispăruți. Într-adevăr, deși mai toți au practicat cu râvnă criticele, ei îmi apar azi îndeosebi în ipostaza lor primordială, aceea a Poetului. Mai toți, căci era printre poeții aceștia ai Cercului literar, oricând dispuși să îmbrace halatul de lucru al criticului peste cămașa cu jabou a poetului, unul pe care nici nu mi-l pot închipui decât
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
Cornel alesese cele mai strașnice peripeții din aventurile eroicului Kuru, care de mic încă era mare în fapte. Kuru în sus și Kuru în jos, povestitorul tadjik, bașkir sau kirghiz nu se mai sătura să ni-l arate în toate ipostazele sale, pomenindu-l întotdeauna pre mândrul său nume. Râsetele noastre la lectura peripețiilor prin care trecea Kuru acesta spărgeau tăcerea reculeasă a locurilor. Bravii clujeni erau obișnuiți însă cu deambulările tinerilor ce veneau să studieze și, pe lângă carte, să se
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
Spre ce altceva a năzuit Cornel Regman în criticile sale, chiar dacă lui, celui născut la Daneș pe Mureș, îi lipsea aplombul de mare senior? Că umoristul acesta lua foarte în serios ceea ce alții bagatelizau apare chiar și dintr-o altă ipostază aparent ludică a scrisului său. Dacă adineauri îl vedeam bucătărind, îl observ acum mănuind sforile și săltându-și marionetele cu arta desăvârșită a păpușarului. Tot Manolescu (în capitolul excelent pe care i-l dedică în Istoria sa amicului și confratelui
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
prezență sub forma animată, cu un aparat inventat de el însuși, zoopraxiscopul, înaintea inventării aparatelor de filmat cu banda de celuloid. The Horse în Motion este o fotografie celebra care prezenta galopul armăsarului Occident, surprins în mișcare în mai multe ipostaze pe negativ. Eadweard J. Muybridge s-a născut la 9 aprilie 1830 în Kingston upon Thames, Anglia. Fotograful se numea Edward James Muggeridge, dar și-a schimbat prenumele pentru că ortografierea acestuia să coincidă cu cea a regelui Edward, King Eadweard
Google îl omagiază pe Eadweard J. Muybridge. Vezi cine a fost acesta () [Corola-journal/Journalistic/66982_a_68307]