5,452 matches
-
credințe, valori și comportamente distinctive pentru un grup mare de oameni și care este exprimată prin forme variate ale comunicării. Se obișnuiește să identificăm cultura în termenii națiunii (de exemplu, română), ariei (de exemplu, europeană), rasă sau religie (de exemplu, islamică). Cultura este reprezentată în special prin îmbrăcăminte, religie și formele artei, la fel ca și prin limbă. Decodarea se referă la înțelegerea și interpretarea semnelor (de exemplu, ascultarea și citirea). Feedback-ul comunicare de răspuns la mesajul precedent. El include
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
gândi divinul, precum teologia apofatică, în care a intrat în vigoare ante litteram, din motive și modalități diferite, o vigilență critică în raport cu determinările pozitive ale lui Dumnezeu 187. În acest sens s-a putut susține comparând monoteismul ebraic, creștin și islamic până și faptul că nihilismul cultural al Occidentului își are cauza într-o consecință a determinării lui Dumnezeu ca persoană și a omului ca individ. Ar trebui așadar puse sub semnul întrebării primatul metafizic pe care Occidentul îl acordă principiului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
socială la alta sau de la un grup la altul. Ceea ce un grup consideră că este acceptabil sau potrivit în privința îmbrăcămintei, limbajului și comportamentului, altul poate respinge ca fiind inacceptabil sau nepotrivit. În Franța, de curând a fost interzisă folosirea vălului islamic în cadrul instituțiilor de învățământ, în timp ce, în țările musulmane, femeile sunt obligate, atunci când se află în public, să poarte acest văl. Prin respectarea normelor sociale un individ poate fi acceptat sau poate deveni apreciat într-un grup, pe când, încălcarea acestora, poate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se roage în public, în timp ce, pentru occidentali, rugăciunea se realizează numai în biserică sau într-un mediu privat. Un alt exemplu care să arate diferențele dintre cele două arii culturale se întâmplă în Franța, unde a fost interzisă purtarea vălului islamic de către femei în instituții de învățământ. Femeile musulmane sunt obligate prin prescripțiile culturale și religioase tradiționale să poarte vălul islamic de câte ori se află în public, măsura luată de guvernul francez fiind percepută de către populația arabă ca fiind abuzivă și discriminatorie
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
exemplu care să arate diferențele dintre cele două arii culturale se întâmplă în Franța, unde a fost interzisă purtarea vălului islamic de către femei în instituții de învățământ. Femeile musulmane sunt obligate prin prescripțiile culturale și religioase tradiționale să poarte vălul islamic de câte ori se află în public, măsura luată de guvernul francez fiind percepută de către populația arabă ca fiind abuzivă și discriminatorie, îngrădind libertatea de exprimare religioasă a acesteia. O altă deosebire importantă dintre cele două culturi este dată de felul în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se comportă femeile. În cultura occidentală femeia este egală cu bărbatul și se bucură de aceleași drepturi cu acesta (poate munci, își alege singură partenerul de viață, poate divorța etc.). În cadrul culturilor musulmane, însă, femeia nu are același statut, Legea islamică (Sharia) prevăzând diferențe între rolurile, drepturile și obligațiile bărbaților și femeilor. Deși majoritatea țărilor musulmane acordă femeii anumite drepturi, în ceea ce privește căsătoria, divorțul, drepturile civile, îmbrăcămintea și educația comportamentul acesteia este constrâns de norme și reguli foarte stricte. De pildă, "sub
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
diferențe între rolurile, drepturile și obligațiile bărbaților și femeilor. Deși majoritatea țărilor musulmane acordă femeii anumite drepturi, în ceea ce privește căsătoria, divorțul, drepturile civile, îmbrăcămintea și educația comportamentul acesteia este constrâns de norme și reguli foarte stricte. De pildă, "sub influența Legii islamice, căsătoria nu mai era văzută ca un status social dobândit, ci ca un contract, în care consimțământul femeii era impus"171. Conform tradiției islamice, rolul principal al femeii este acela de soție și mamă, iar cel al bărbatului este de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
educația comportamentul acesteia este constrâns de norme și reguli foarte stricte. De pildă, "sub influența Legii islamice, căsătoria nu mai era văzută ca un status social dobândit, ci ca un contract, în care consimțământul femeii era impus"171. Conform tradiției islamice, rolul principal al femeii este acela de soție și mamă, iar cel al bărbatului este de a susține financiar familia sa. Familia este o valoare puternic prețuită atât în cultura occidentală, cât și în cea islamică, însă locul ei în cadrul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
impus"171. Conform tradiției islamice, rolul principal al femeii este acela de soție și mamă, iar cel al bărbatului este de a susține financiar familia sa. Familia este o valoare puternic prețuită atât în cultura occidentală, cât și în cea islamică, însă locul ei în cadrul sistemului de valori al fiecărei culturi este diferit, după cum logica internă a fiecărui sistem stabilește relații distincte între valori și întemeiază, astfel, comportamente sociale diferite sau chiar opuse. Valoarea "familie" este întemeiată social în occident și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Note sur la notion de civilization, L'Annee sociologique, vol. XII, Paris, 1913. Elias, Norbert, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973. Eminescu, Mihai, Despre cultură și artă, ediție îngrijită de D. Irimia, Editura Junimea, Iași, 1970. Esposito, John L., Islamic World: Past and Present, Oxford University Press, New York, 2004. Evans-Prichard, E. E., The Nuer. Londra: Oxford University Press, 1940. Evans-Prichard, E. E., Witchcraft, Oracles and Magic Among the Azande. Oxford: Clarendon Press, 1937. Everett, Rogers, Diffusion of innovations, New York: Free
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de couples et familles, Louvain-la-Neuve, 1991; Pour comprendre l'action et le changement politiques, Louvain-la-Neuve, Duculot, 1996; La nouvelle utopie. De optimo reipublicae statu, Racine, 2002. 169 Rudolf Rezsohazy, op. cit., pp. 15-16. 170 Ibidem, p. 17. 171 John L. Esposito, Islamic World: Past and Present, Oxford University Press, New York, 2004, p. 79. 172 David R. Karp, "Values Theory and Research", în Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery (ed.), Enciclopedy of Sociology, ediția a II-a, vol. 5, Macmillan Reference USA
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și inele de braț, care le desemnează statusul social. Tot purtarea unui anumit cercel deosebește bărbatul mai în vârstă de cel luptător. În fine, alte ornamente corporale transmit dacă un masai (bărbat sau femeie) a fost circumscris. În majoritatea culturilor islamice, femeile musulmane sunt adesea ușor de recunoscut prin eșarfele purtate pe cap sau prin turbane, care reprezintă simboluri importante ale credinței religioase printre musulmani. Eșarfele sunt adesea percepute de occidentali că un semn al subjugării femeilor de către bărbați. În Turcia
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
servește drept formă de protecție împotriva privirilor îndrăznețe ale bărbaților și că un simbol al credinței față de Dumnezeu, iar nu neapărat față de soții sau tații lor. Potrivit lui Harris și Moran,102 în multe culturi din Estul Mijlociu, precum Arabia Saudita, legea islamică decretează că îmbrăcămintea femeilor trebuie să fie conservatoare, iar podoaba capilară a acestora trebuie să fie acoperită în public. Mai mult, ele trebuie să evite machiajul în prezența bărbatului saudit. Ideea care susține acest fapt este aceea de a evita
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a Pactului. Potrivit agenției TASS, președintele român ar fi avut un schimb de vederi "franc" cu Gorbaciov. Cotidianul Scânteia din 5 decembrie publică pe prima pagină o fotografie a cuplului Ceaușescu întors de la Moscova, anunță vizita de prietenie în Republica Islamică Iran a cuplului și expediază în două rânduri informația privind conferința de la Malta: "Mihail Gorbaciov a prezentat o amplă informare privind rezultatele întâlnirii sale cu G. Bush, care a avut loc pe 2 și 3 decembrie. Întâlnirea s-a desfășurat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintre inculpații complici ai teroriștilor "a căror identitate nu a putut fi stabilită cu certitudine" după părerea Curții, jocul identităților multiple dovedindu-se eficient și de data aceasta. Atentatele se înmulțesc deoarece șantajul face parte de acum înainte din Jihadul islamic, pe care totuși mulți filosofi musulmani îl înțeleg altfel. Pe 25 septembrie 1971 la Larnaka, trei bărbați, Michael Davison un englez -, Khaled Abd-el-Kader el Khatib și Abd-el-Hakim Saad el Khalifa, asasinează trei israelieni ce se găseau la bordul iahtului lor
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Un telefon anonim revendică crima în numele Forței 117, fosta gardă personală a lui Yasser Arafat. La 1 octombrie 1975, aviația israeliană bombardează cartierul general al OEP din Tunisia, soldat cu 75 de morți. Ca represalii, dispare unul dintre ostatecii Jihadului islamic din Liban, William Buckley, al cărui corp nu a mai fost găsit niciodată. Pe 4 noiembrie 1975, cei trei ucigași de la Larnaka sînt condamnați la închisoare pe viață. În ziua de vineri 5 septembrie 1986, un Boeing 747 al Pan-
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pe firul celei mai clasice inspirații arabe. Chiar numele anumitor grupări palestiniene vorbesc despre această inspirație și în special cele ale primelor formațiuni: "Eroii Întoarcerii" (El-abthal el'aouda), "Tinerii Răzbunării" (Ech-Chabab et-tar), fără a uita să menționăm "Mișcarea de Cucerire islamică" (El Fatha el-Islami) creată sub egida regelui Faisal al Arabiei pentru a se opune influenței crescînde a organizațiilor palestiniene pe care le considera prea "la stînga", sau "Organizația războiului sfînt" (Mounadhamat el-Jihad) condusă de muftiul din Ierusalim, El Hadj Amin
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
regimurilor, favorabile Irakului lui Saddam Hussein, lansat de către refugiați irakieni, membri ai unui partid de opoziție integrist. Există la bază două surse de tensiune: condamnarea la moarte a 6 teroriști șiiți arestați în Kuweit, considerată ca o sfidare de Jihadul islamic și afacerea ostatecilor francezi și americani în Liban. Mișcarea s-a întins puțin cîte puțin în Franța, o dată cu asasinarea ambasadorului Emiratelor la Paris, în februarie 1984, și cu atentatul ratat, din 25 mai, împotriva Emirului Kuweitului: atentat revendicat de la Paris
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și complicitatea guvernului sirian. Primul ministru britanic, doamna Thatcher, hotărăște întreruperea relațiilor diplomatice ale Angliei cu Damascul; Londra cere sprijinul partenerilor săi împotriva Siriei. Comitetul de solidaritate cu prizonierii amenință... ASALA compusă din armeni, cetățeni francezi sau libanezi, cere Jihadului islamic asasinarea unuia dintre ostatecii săi francezi, Jean-Paul Kaufmann, pentru a sancționa sosirea în Franța a primului-ministru israelian. Același Jihad islamic a amenințat luni 27 octombrie 1986 cu asasinarea ostatecilor francezi, dacă Parisul nu intervine pe lîngă Kuweit pentru a-l
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
partenerilor săi împotriva Siriei. Comitetul de solidaritate cu prizonierii amenință... ASALA compusă din armeni, cetățeni francezi sau libanezi, cere Jihadului islamic asasinarea unuia dintre ostatecii săi francezi, Jean-Paul Kaufmann, pentru a sancționa sosirea în Franța a primului-ministru israelian. Același Jihad islamic a amenințat luni 27 octombrie 1986 cu asasinarea ostatecilor francezi, dacă Parisul nu intervine pe lîngă Kuweit pentru a-l face să dispună eliberarea a 17 teroriști. OEP-ul afirmă o dată în plus că CSPPA și ASALA se află în
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
situat în Primăria Parisului, în apropierea biroului în care președintele Chirac avea obiceiul să-și întrunească principalii săi colaboratori, ucigînd o funcționară a poștei și provocînd 18 răniți, printre care o fetiță de trei ani. Anterior, pe 2 septembrie, "Jihadul islamic" somase guvernul francez "să se îndepărteze de politica americană, sub amenințarea represaliilor". Aceasta reprezenta oare un prim șantaj pentru a pregăti opinia publică franceză în fața unei schimbări a politicii externe, ca de exemplu, susținerea tacită a unor organizații palestiniene? În
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
geopoliticii: Viitorul geopolitic al Rusiei", el își bazează analiza pe două constatări generale: 1. heartland-ul este un spațiu disputat de puteri continentaliste, care se înfățișează că tot atâtea "mari spații geopolitice virtuale" (Marea Rusie, China, Europa de Mijloc și blocul islamic), 2. heartlandul este disputat de cele două mari puteri geopolitice care trec conflictul lor asupra întregii lumi: puterile continentaliste sau telurocratice și puterile atlantiste sau talasocratice.29 În cadrul acestei școli există două curente:30 cel extremist (care vede heartland-ul eurasiatic
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
regimuri, reprezentanții cultului religios dețin puterea politică; ideologia politică este înlocuită de cea religioasă, iar populația este supusă unui regim de constrângeri și supraveghere de către o miliție religioasă; de exemplu, la 1 aprilie 1979, ayatollahul Khomeiny a proclamat Iranul Republică islamică; după moartea imamului Khomeiny (1989), persoanele de la conducerea Iranului au continuat politica de distanțare față de statele occidentale și de sprijinire a mișcărilor islamice militante din lume. C.A.E.R. acest consiliu de asistență economică reciprocă a fost creat la inițiativa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
supraveghere de către o miliție religioasă; de exemplu, la 1 aprilie 1979, ayatollahul Khomeiny a proclamat Iranul Republică islamică; după moartea imamului Khomeiny (1989), persoanele de la conducerea Iranului au continuat politica de distanțare față de statele occidentale și de sprijinire a mișcărilor islamice militante din lume. C.A.E.R. acest consiliu de asistență economică reciprocă a fost creat la inițiativa lui Stalin, care riposta astfel la înființarea OECE-ului, în 1948; avea sediul la Moscova; Membri: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, (din 1949
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ziua de 11 martie a fost declarată de către Parlamentul European drept Ziua victimelor terorismului); septembrie 2004 atentatele rebelilor ceceni asupra unei școli din Beslan, Osetia de Nord în Rusia; 7 iulie 2005-atentatele de la Londra; Organizații teroriste: Hamas (Mișcarea de Rezistență Islamică) care are drept scop cucerirea Israelului; E.T.A. (Teritoriul și Libertatea Bască) care are drept scop obținerea independenței Țării Bascilor, în nordul Spaniei; I.R.A. (Armata Republicană Irlandeză) care are drept scop unificarea Irlandei; Se consideră că, în viitor, nu vom
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]