3,057 matches
-
-lea stările vor revendica cu succes "partea lor" de putere, iar "dominația haotică a ligilor de baroni va fi înlocuită de adunări reprezentative regulate și cu autoritate legislativă recunoscută"496. Autoritatea legislativă a Dietei a oferit prilej de discuții în istoriografie. S-a susținut că în perioada celor doi puternici regi angevini Carol I și Ludovic I Dieta și-a pierdut atribuțiile în domeniul legislativ, exercitate exclusiv de către monarh 497. Sub Sigismund de Luxemburg (1387-1437) dreptul Dietei în materie legislativă va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
abordare comparată în miezul conceptelor de voievod și principe, care ar putea să evidențieze rolul pe care l-au jucat în dezvoltarea instituțională a unei țări. Cu privire la subdiviziunea celei de-a doua faze perioada incipientă a principatului Transilvaniei (1111-1176) în istoriografie s-au perpetuat în general datele ca aparținând perioadei de dezvoltare voievodală, fără a distinge cu deosebire etapa dintre anii 1111-1176707, adică aproape un secol, pentru care nu există toate datele necesare pentru a argumenta "de ce și cum", aproape un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a unei realități, nu diminuează cu nimic existența și evoluția voievodatului Transilvaniei, realitate istorică indiscutabilă pentru perioada ce începe de la 1176. Clarificarea statutului politico-juridic pentru o perioadă de aproape trei sferturi de secol, ar fi însă necesară. În mod tradițional, istoriografia consemnează că instituția voievodatului o dată înființată, s-a menținut de-a lungul veacurilor, iar elementele feudale aduse de cuceritorii unguri s-au suprapus celor existente. Este evidențiat actul de respingere a unei organizări politice pe care ungurii au încercat să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
L. Makkai, Histoire de Transylvanie, Les Presses Universitaires de France, Paris, 1946 (Editée par l'Institut Paul Teleki, Budapest), pp. 120-122; Gh. Bichicean, Cu privire la activitatea dietală pentru organizarea Principatului autonom al Transilvaniei (1529-1540), pp. 85-91. Pentru diferite opinii exprimate în istoriografie în acest sens, a se vedea: C. Feneșan, op. cit., pp. 39, 97-118; E. Zöllner, Istoria Austriei. De la începuturi până în prezent, ed. a VIII-a, vol. I, traducere de Adolf Armbruster, Edit. Enciclopedică, București, 1997, pp. 231-240; H. Heppner, Contribuții la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dietală pentru organizarea Principatului autonom al Transilvaniei (1529-1540), pp. 85-91. 779 J. Deér, Les origines des relations politiques entre la Hongrie et la Croatie, RHC, XX Année, 1943, t. I, nr. 1-2, p. 43. 780 Pentru diferite opinii exprimate în istoriografie, a se vedea C. Feneșan, op. cit., pp. 39, 97-118. 781 DNAS, Sibiu, Colecția de documente Brukenthal, A1-5, nr. 33. 782 Ștefan Mailat și Emeric Balassa au fost aleși "căpitani ai țării"; pentru apărare, urmau să fie recrutați la chemarea căpitanilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul Camil Petrescu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La acest illud tempus al omenirii livrești ar trebui să conducă studiul intertextului. Trebuie subliniat faptul că dialogul hipertextului cu hipotextul poate constitui "punctul de plecare în înțelegerea relațiilor dintre izvorul intern al operei eminesciene și izvoarele sale externe, ceea ce istoriografia eminesciană numește cultura poetului. Indiferent de importanța lor, izvoarele externe [...] nu spun nimic, dacă nu sunt raportate la o precunoaștere, cea care dă ponderea actului creator" (Al-George: 1981, 272)16. 5. Multe sunt nașterile mele anterioare [ca] și ale tale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și-a atins deocamdată, după ei, limitele. Două exemple strălu cite are epicul britanic de astăzi prin Sarah Waters și Philippa Gregory. Dacă prima folosește istoria ca punct de plecare pentru ficțiunea pură (Waters scrie veritabile thriller-uri inspirate de istoriografie!), cea de-a doua este mult mai consecventă cu respectarea adevărului istoric (deși numeroși comentatori i-au reproșat lui Gregory anumte "erori" de cronologie cam bizar, judecînd după natura necondiționat flexibilă a literarității!). Se poate observa că preocuparea Philippei Gregory
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o vede ca pe o problemă ideologică a postmodernismului timpuriu. 1973 este anul cînd iese pe piața de carte faimoasa (astăzi) Metahistory a lui Hayden White, un fel manifest al postmodernității, deopo trivă pentru literați și istorici. White crede că istoriografia și literatura au aceleași legi de narativitate, suprapunîndu-se structural (prin "început", "mijloc" și "sfîrșit"), dar și fenome nologic (prin mentalismul creator al celor din spatele lor, în speță istoricul și scriitorul). Bradbury sugerează că Doctorow ar fi primul prozator mulat perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ridicolul situației propriu-zise, să observăm că el propune o mutație istoriografică, în cel mai autentic sens al termenului, revoluționară: aceea de transferare a timpul istoriei către timpul istoricului. Ce altceva este aceasta dacă nu soluția absolută la dilemele identitare ale istoriografiei în postură de "știință"? S-a vorbit enorm, în teoria istoriei (mai ales în cea specifică noului istoricism), despre imposibilitatea ontologică a istoricului de a fi obiectiv în raport cu obiectul său de studiu ascuns în temporalitatea lui distantă ca într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
temporalitatea lui distantă ca într-o impenetrabilă fortăreață. De aici "ficționalizarea" istoriei, de aici "de-epistemologizarea" ei, de aici "subiectivitatea" investigațiilor diacronice ș.a.m.d. Idealul fantomei sangvi nare a lui Țepeș este de aceea măreț. El vrea adevărul total în istoriografie, transformarea istoriei însăși pentru istoric într-o realitate continuă, imposibil de falsificat sau fragmentat. El rezolvă, printr-o mușcătură vampirică pe gîtul unui istoric excepțional, toate disperările, toate neputințele filozofilor istoriei, de la Platon pînă la Hegel și de la Husserl pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
generație) constă în aceea că, nefiind "naturală", ștafeta generațiilor literare implică omologarea critică, fie și postfactum, a dominantei. Istoria literară a încetat să mai fie privită ca un șir natural de autori, de opere și de contexte, reflectat în oglinda istoriografiei, ca vițelul în apă. Lucrurile par astăzi să stea exact pe dos. Istoriografia dă naștere istoriei literare, a cărei "realitate" este produsul unor concepte. Cum ar fi chiar cel de generație literară: istoricii literari nu mai caută generații reale în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fie și postfactum, a dominantei. Istoria literară a încetat să mai fie privită ca un șir natural de autori, de opere și de contexte, reflectat în oglinda istoriografiei, ca vițelul în apă. Lucrurile par astăzi să stea exact pe dos. Istoriografia dă naștere istoriei literare, a cărei "realitate" este produsul unor concepte. Cum ar fi chiar cel de generație literară: istoricii literari nu mai caută generații reale în intervale obiective de timp, ci determină aceste intervale prin aplicarea conceptului lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Formalism to Poststructuralism, Cambridge University Press, 1995, p. 10. 4 "deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". Dan Negruț, op. cit., p. 6. 5 Florin Marcu, MDN Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, 2009. 6 Vezi Alexandru Săndulescu, Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei RSR, 1976, p. 31; Silvian Floarea, Dicționar de termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fiind tradus și lansat în România abia în iunie 2009, deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală, în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. 65Ioana Bot, în Ioana Em. Petrescu și poetica postmodernismului, Prefața la Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 15. 66Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 40. 67Concepție
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
latină, prezența unui singur element masculin într-un grup feminin ar fi antrenat acordul cu masculinul, prin urmare, forma de feminin plural "implică absența din grup a bărbaților" (2003: 4). În plus, cercetătorii observă că "vrăjitorii apar extrem de rar în istoriografia vrăjitoriei" (2003: 4). Astfel, decizia naratorului de a plasa în centrul intrigii sale figuri masculine, nu numai ca agenți ai magicului, ci și ca pacienți ai acestuia, demonstrează o remarcabilă lipsă de prejudecăți artistice și permite stabilirea unei relații cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reprezintă condiția lucrului lăsat în urmă de armatele triumfătoare ale istoriei și care transformă înfrângerea în profeție. E singura care o poate face și, prin urmare, singura care are privilegiul de a-l primi, în sânul ei, pe Mesia. Programul istoriografiei materialiste este sintetizat de Wohlfarth: „The «epistemo critical» program of the Passagen-werk might almost be de fined as that of saving the phenomenal world from its Platonic salvation. Therein lies the task of that peripatetic philosophe de la rue (Baudelaire), the
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
II Prahova pe care, bineînțeles, nu le-a câștigat, marele public neavând, încă, încredere în doctrina socialistă. La sfârșitul anului 1916, trupele Puterilor Centrale au ocupat Bucureștiul însă IC Frimu nu s a refugiat ca mulți alții în Moldova. Tot istoriografii comuniști spun că în condițiile acelea grele, acesta s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, însă a reușit să se vindece dar cu prețul unui organism foarte slăbit. un ației lor un moment cât se poate de prost, care a creat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI • Al. Zub, Istoriografia română la vîrsta sintezei: A. D. Xenopol • Al. Zub, Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne • Al. Zub, Orizont închis • Al. Zub, Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric • Alexandra Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Transylvania and of Transylvanian Saxons"http://www.sibiweb.de/geschi/7b-history.htm. Pentru versiunea germană, Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen. München: Langen Müller. Gündisch, Konrad. 2001. "Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval." În Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie. Din publicațiile Asociației de Studii Transilvane Heidelberg. Sibiu: hora-Verlag, 127-145. Hitchins, Keith. 1969. The Rumanian National Movement in Transylvania, 1780-1849. Cambridge MA: Harvard University Press. Holtmann, Everhard. 2008. "Local Governance and Party System Change: A Cross-National Perspective." Lucrare prezentată la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor în teritoriu și celei demografice, vor oglindi perfect imaginile protagoniștilor principali ai lucrării noastre - băcăuanul român și cel evreu. Ultimul capitol al lucrării, Viața cotidiană, constituie, în cadrul istoriografiei locale, prima încercare de sondare a „obișnuitului” din viața locuitorilor Bacăului de altădată. Se cuvine, deci, să aducem clarificările necesare cu privire la definirea conceptului și a ariei de cercetare. Viața cotidiană - parte a „istoriei mici” - a intrat de foarte puțin timp
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
domeniul istoric, „urmele” bibliografice ale conceptului nu depășesc granița temporală a ultimelor dou) decenii. Lucrările consultate degajă o vădită dificultate în ceea ce privește teoretizarea problematicii în discuție, dar și o anumită ambiguitate a țintelor finale, o neclaritate a obiectului cercetării. De fapt, istoriografia românească a preluat aceste dileme din spațiul intelectual al Europei occidentale, acolo unde dezbaterile privind limpezirea cadrului teoretic - inițiate, în cadrul curentului La nouvelle histoire, încă din deceniul al treilea al secolului al XX-lea - nu au dus, încă, la un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și, mai ales, pentru că opiniile noastre „contravin” unui curent științific ce atribuie Bacăului un incontestabil „certificat de urbanism” încă din secolele XIV-XV, ne vedem obligați să aducem anumite clarificări teoretice asupra conceptului de mediu urban. Având în vedere faptul că istoriografia românească înregistrează un bilanț pauper al dezbaterilor teoretice privind definirea conceptului, aceste clarificări sunt cu atât mai necesare. În absența unei definiții care să fie acceptată de majoritatea cercetătorilor din țara noastră, vom continua să scriem istorii urbane pornind, așa cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Transilvania (secolele XII XIII). Ce este, așadar, un oraș? Care sunt caracteristicile urbanismului medieval și prin ce diferă acesta față de cel din perioada modernă? Aparent simple, întrebările comportă răspunsuri deosebit de complexe, cu atât mai mult cu cât pentru perioada medievală istoriografia românească face distincție între un model citadin european - atestat inclusiv la Brașov, Sibiu, Sighișoara, Bistrița - și un model din arcul extracarpatic - datorită temei lucrării, vom face referire cu precădere la realitățile din spațiul cuprins între Carpații Orientali și Nistru. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]