2,990 matches
-
ca sinseturi, iar unitățile incluse în această rețea sunt interconectate prin diverse relații de sens. Acest tip de structurare a lexiconului a fost aplicat ulterior și la alte limbi (vezi EuroWordNet - o bază de date multilingvă, realizată pentru limbi ca italiana, spaniola, germana, franceza, ceha, olandeza și estoniana). 66 Avem mai multe argumente pentru a prezenta structura lexico-semantică realizată în WordNet pentru verbul see: (1) existența mai multor studii în care se analizează structura semantică a acestui verb ne dă posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
y a pas eu de perception directe": J'ai vue à son air que Marie s'est disputée avec son fils vs J'ai vue (* à son air) Marie se disputer avec son fils. Aceeași situație este semnalată și pentru italiană de Rizzi (2003: 208). Într-un context cu infinitivul se exprimă percepția directă, la fel ca în construcțiile pseudo-relative: Vedo Gianni lavare la machina (verb de percepție + infinitiv), Vedo Gianni che lava la machina (verb de percepție + pseudo-relativă). Willems (1983
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în care se exprimă percepția unor procese care sunt surprinse în desfășurare, fiindcă acestea nu au trăsătura semantică [+Abstract]. 97 Româna se deosebește de alte limbi în ce privește exprimarea acestui raport semantic în care a vedea este urmat de conjunctiv. În italiană se poate folosi verbul vedere la imperativ, dar urmat de un infinitiv prepozițional, mai frecvent la formă afirmativă decât la formă negativă: Vedi di chiudere la porta! vs Vedi di non lasciare la porta aperta! Chiar dacă acceptă construcția cu imperativul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
folosi verbul vedere la imperativ, dar urmat de un infinitiv prepozițional, mai frecvent la formă afirmativă decât la formă negativă: Vedi di chiudere la porta! vs Vedi di non lasciare la porta aperta! Chiar dacă acceptă construcția cu imperativul lui vedere, italiana preferă actul de vorbire directiv neprefațat de vedere: Chiudi la porta! Există limbi romanice nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în acord cu sfera semantică a verbului din matrice): L-a auzit intrând/*înroșindu-se; (ii) condiția de simultaneitate, conform căreia timpul predicației din matrice trebuie să fie identic cu timpul predicației subordonate. 120 Vezi și supra, nota 6. Pentru italiană, vezi discuția construcțiilor la Guasti (1993: 141-163), Rizzi (2003), Maiden, Robustelli (2009: 390-395); pentru franceză, vezi Labelle (1996: 83-96). Felser (1999: 227-228) inventariază tiparele din limbile romanice prin care se poate exprima percepția fizică directă a unei acțiuni sau a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
desene. Ele înfățișează doar un stil de viață. Amantul, actorul sau aventurierul joacă absurdul. Dar dacă vrea, la fel de bine o poate face și omul cast, funcționarul sau președintele de republică. Ajunge să știi și să nu ascunzi nimic. În muzeele italiene poți vedea uneori mici ecrane pictate, pe care preoții le țineau în dreptul feței celor osândiți la moarte, pentru a le ascunde eșafodul. Saltul, sub toate formele sale, cufundarea în divin sau în etern, în iluziile cotidianului sau ale ideii, iată
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
lusus este un derivat. Termenul de ludus exprimă aproape toate noțiunile de joc; limbile latine pleacă de la termenul iocus, iocari care au semnificația de joc, a juca înlocuind termenul de ludus și ludere. Astfel, în franceză avem jeau, jouer, în italiană gioco, giocare, în portugheză jogo, jogar, în română joc, a juca, în spaniolă juego, jugar. Conceptul de ludus a dispărut din cauze fonetice sau semantice. Această transformare a făcut ca prin joc să înțelegem o mișcare sau o acțiune, sens
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prezent, Belarusul și zonele din vestul propriu-zis al Rusiei au fost scena unor continue atacuri și contraatacuri și un câmp de bătălie pentru Rusia și vecinii săi din vest. Lipsa unei frontiere naturale - una predeterminată de factori geografici, precum cea italiană sau spaniolă - a constituit o sursă permanentă de conflicte între Rusia și Occident. Asemănător, dar din rațiuni opuse, posibilitatea unei astfel de frontiere între Franța și Germania pe Rin, la care Franța a aspirat continuu și pe care rar a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poate propune UNESCO să realizeze, și războiul au coexistat în toate perioadele istorice. Nu este vorba aici despre războaiele civile, care prin definiție sunt purtate de membrii aceleiași culturi naționale. Războaiele dintre orașele-stat grecești, războaiele europene din Evul Mediu, cele italiene din perioada Renașterii, războaiele religioase din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, chiar și războaiele secolului al XVIII-lea, în măsura în care era implicată elita, au fost purtate în cadrul unor culturi omogene. Aceste culturi împărtășeau toate trăsăturile esențiale: limbă, religie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
multă muncă). Mi-a făcut foarte bine că am dat 1.000 de euro ca să merg. Am întâlnit mulți producători, dintre care unul important de la Hollywood, agenți de casting, regizori. Am primit patru propuneri pentru două filme americane și două italiene. Am fost la petreceri unde am dansat până am făcut bășici în tălpi. Mi-a mers foarte bine la Cannes. Te-a ajutat Cristi. M-a ajutat enorm. Cătălin Mitulescu a fost cel care m-a descoperit, iar Cristi cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul cel mai caracteristic și mai bogat al argoului românesc (a ciordi, diliu, biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbă", adică ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin creație lexicală. O altă accepție a acestui termen este aceea de "îmbogățire a limbii cu cuvinte noi", indiferent dacă acestea sînt create pe terenul limbii sau împrumutate din alte idiomuri, pentru ca italiana să adauge și înțelesul "exces de neologisme (întrebuințate de un autor)". Pentru limba română, termenul consacrat pentru a denumi îmbogățirea limbii cu elemente lexicale noi este cel de neologizare, prin care se are în vedere însă, de obicei, realizarea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este moștenit și continuă latinescul casa, toate semnificațiile dezvoltate pe terenul limbii române păstrînd legătura dintre ele și fiind raportabile la acest element latin. În asecolul al XIX-lea însă, limba română a împrumutat un cuvînt din domeniul bancar-financiar din italiană și din germană, care a fost adaptat în forma casă și care a devenit astfel omonim cu elementul moștenit. Desigur, între casă "locuință" și casă "dulap sau lădiță pentru bani (sau alte valori)" există o importanță diferență de semnificație, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
4 De altfel, Coșeriu, spre deosebire de alți specialiști care au publicat lucrări de lingvistică a textului în germană, are o concepție proprie asupra obiectului și metodelor acestei discipline. 5 Eugenio Coseriu, Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, Edizione italiana a cura di Donatela di Cesare, La Nuova Italia Scientifica, Roma, 1997, p. 67. Paragraful acesta se regăsește, aparoape identic, într-o lucrare anterioară a lui Coșeriu (Determination y entorno), unde este folosit termenul discorso (tradus în românește prin discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
publicată în volumul Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p. 87. 22 Heinz Vater, Einführung in die Textlinguistik. Struktur, Thema und Referenz in Texten, Wilhelm Fink Verlag, München, 1992; ediția a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenilor folosiți până atunci, ceea ce îi explică fără îndoială succesul înregistrat în rândurile analiștilor politici. E interesant să observăm că dacă știința politică franceză și-a însușit automat termenul "clivaj" cu tot succesul mediatic pe care-l cunoaștem spaniola și italiana au împrumutat direct originalul englez, ceea ce sporește ezoterismul care aurolează cuvântul. E adevărat că în limba lui Shakespeare nu există riscul de a confunda accepțiile savante ale termenului cleavages cu cele ale vocabularului popular; acestea din urmă au o conotație
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Minoritate 1990 1992 1996 2000 Albaneză 1 2 Armeană 1 1 1 1 Bulgară 1 1 1 1 Croată 1 1 2 4 Evreiască 1 1 3 Germană 1 1 2 4 Greacă 2 1 2 2 Huțulă 1 1 Italiană 1 7 2 Macedoneană slavă 1 1 Maghiră 1 Poloneză 1 1 1 2 Rromă și țigănească 105 5 4 4 2 Rusă lipoveană 1 Ruteană 1 1 1 1 Sârbă 1 1 1 1 Slovacă și cehă106 1 1
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
însă că ,,nu există o civilizație umană generală accesibilă tuturor oamenilor în același grad și în același chip, deși în ea intră o mulțime de elemente comune și altor popoare. Există deci o civilizație franceză, una engleză, una germană, una italiană“ <footnote Mihai Eminescu, Despre civilizație, în ,,Timpul”, 25 octombrie, 1881. footnote> , așa cum există o limbă franceză, una engleză, una germană, una italiană ș.a.m.d. ,,Simplul fapt că noi românii, cîți ne aflăm pe pămînt, vorbim o singură limbă, «una
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o mulțime de elemente comune și altor popoare. Există deci o civilizație franceză, una engleză, una germană, una italiană“ <footnote Mihai Eminescu, Despre civilizație, în ,,Timpul”, 25 octombrie, 1881. footnote> , așa cum există o limbă franceză, una engleză, una germană, una italiană ș.a.m.d. ,,Simplul fapt că noi românii, cîți ne aflăm pe pămînt, vorbim o singură limbă, «una singură», ca nealte popoare străine ce ne încongiură, e destulă dovadă că așa voim noi să fim, nu altfel“ <footnote M. Eminescu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul în structurile copulative binominale în română 3.1. Ierarhia acordului în limba română 3.2. Ipoteze anterioare 3.2.1. Ipoteza lui Moro (1991, 1997, 2000) pentru italiană 3.2.2. Ipoteza lui Costa (2004) pentru portugheză 3.3. Două ipoteze pentru acordul din română 3.3.1. Ipoteza acordului cu termenul cel mai marcat 3.3.2. Ipoteza topicalizării 4. Acordul în structurile copulative scindate și pseudoscindate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prototipice se considera a fi următoarea 13: (26) GAcordS 14 subiect GAcord' GAcordo GTimp Timp' Timpo GAcordO AcordO' AcordOo GV GAcordS și GAcordO nu sunt singurele proiecții ale acordului propuse în studiile minimaliste. Pentru acordul participiilor trecute din franceză și italiană a fost avansată ideea existenței proiecției GAcordPart, prezentă în preajma participiului. Nominalul declanșează acordul la trecerea sa prin poziția de specificator a GAcordPart 15. Prin urmare, între AcordO și GV intervin mai multe proiecții funcționale, printre care GAcordPart: (27) ... GAcordO AcordO
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cf. GALR, II: 357) d. O.K. Dacă e, îți mai dau un telefon după aceea. (cf. GALR, II: 357) e. - Nu vezi că mă evită? / - Cine? / - Ei, știi tu! (cf. GALR, II: 357) Capacitatea anumitor limbi (cf. latina, româna, italiana, catalana, albaneza, araba, chineza, japoneza, limbile slave) de a accepta nelexicalizarea subiectului a fost pusă în legătură cu morfologia bogată a verbului, care poate exprima suficiente informații despre subiect prin mărcile de număr și persoană. În română, mărcile de număr și persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
intră într-o relație de acord cu verbul-predicat, iar într-o propoziție nu pot fi două nominale în nominativ. În consecință, al doilea nominal primește cazul acuzativ nu pentru că acesta este cerut structural, ci pentru că nominativul nu este disponibil. În italiană, portugheza europeană și, în anumite condiții, în cea braziliană acordul se face cu N2, la fel ca în română: (25) a. La causa della rivolta sono / *è alcune foto del muro. - italiană (Moro, 2000) b. Il colpevole sono / *è io
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structural, ci pentru că nominativul nu este disponibil. În italiană, portugheza europeană și, în anumite condiții, în cea braziliană acordul se face cu N2, la fel ca în română: (25) a. La causa della rivolta sono / *è alcune foto del muro. - italiană (Moro, 2000) b. Il colpevole sono / *è io. - italiană (Moro, 1991, 1997, 2000) (26) O assassino sou eu. - portugheză (Costa, 2004: 100) DEF asasin sunt eu. "Asasinul sunt eu." În unele limbi, cum ar fi faroeza, acordul se poate face
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
portugheza europeană și, în anumite condiții, în cea braziliană acordul se face cu N2, la fel ca în română: (25) a. La causa della rivolta sono / *è alcune foto del muro. - italiană (Moro, 2000) b. Il colpevole sono / *è io. - italiană (Moro, 1991, 1997, 2000) (26) O assassino sou eu. - portugheză (Costa, 2004: 100) DEF asasin sunt eu. "Asasinul sunt eu." În unele limbi, cum ar fi faroeza, acordul se poate face cu oricare dintre nominale (pentru mai multe detalii și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]