3,541 matches
-
domeniu conține Întrebări subiective care se referă la probleme actuale și nu viitoare. Acestea nu au caracter general și se aplică Întotdeauna la o arie specifică de viață, fiind cotate la finalul fiecărei secțiuni cu ajutorul unei scale ce conține 5 itemi . Etalonarea finală se face după o scară ce merge de la 0 la 9 unde: 0 - 1: nu este o problemă reală, nu este indicat nici un tratament. 2 -3 : problemă rezolvabilă de către medicul de familie, tratamentul nu este probabil necesar. 4
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
față de instituții. Structurile atitudinale - ale încrederii în instituții, în cazul capitolului de față - pot să fie determinate și de nivelul de instrucție. 3. Date și metodătc "3. Date și metodă" Barometrul de Opinie Publică a inclus, în diversele sale valuri, itemi necesari pentru testarea unor teorii ale încrederii în instituțiile de învățământ. Sondajele din 2003 și cel din primăvara anului 2004 cuprind cele mai multe date referitoare la învățământul românesc. În unele cazuri nu apar toate variabilele necesare, astfel încât orice testare necesită utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred românii despre învățământ?tc "4. Ce cred românii despre învățământ?" Sondajul Barometrului de Opinie Publică din mai 2004 a inclus câțiva itemi referitori la calitatea învățământului românesc. Distribuția răspunsurilor la aceștia dezvăluie oarecum aspectele la care se gândesc românii atunci când își afirmă încrederea în sistemul de învățământ. Trei sferturi dintre românii cu vârsta mai mare de 17 ani concep școala mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează modelul încrederii socializate sau al celei difuze, iar distribuția răspunsurilor la itemii de încredere instituțională o susțin, cel puțin aparent. 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modeletc " 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modele" Lipsa de corelație dintre nivelurile de încredere în diverse instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testul celor două modeletc " 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modele" Lipsa de corelație dintre nivelurile de încredere în diverse instituții ar fi ea însăși un argument împotriva modelului încrederii difuze. În realitate, toate corelațiile dintre itemii de încredere în Biserică, președinție, guvern, parlament, justiție, armată, poliție, primărie, partide politice, sindicate, mass-media și învățământ sunt semnificative la cel de-al doilea prag de semnificație (0,01). Avem aici un indiciu clar al apartenenței încrederii în instituții la
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fi interpretată și altfel, ca impact al sofisticării cognitive asupra structurilor de atitudini referitoare la instituții. În acest caz, am avea încă o confirmare a teoriei încrederii difuze. Pentru a clarifica aceste aspecte am realizat o nouă analiză factorială cu privire la itemii încrederii în instituții, introducând în analiză de această dată și întrebarea referitoare la încrederea în învățământ. Rezultatele extragerii sunt similare, în linii mari, cu cele anterioare, elementele de noutate privind chiar încrederea în învățământ: aceasta are o corelație importantă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raportului MEC din 2005, rezultatele care atestă dificultăți în utilizarea informației scrise. Peste 40% dintre elevii români cuprinși în test au obținut scorul 1 (pe o scară de la 1 la 5, în care 1 semnifică rezultatul cel mai slab) la itemii de utilizare a textelor scrise. Deși autorii raportului național românesc susțin că nu se poate hotărî calitatea sistemelor educaționale pe baza rezultatelor elevilor la aceste teste, iar ministrul Miclea a arătat că performanțele, rele sau bune, sunt ale elevilor, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
47 de DGASPC-uri la nivelul României, existența bisericii/capelei/locului de rugăciune în cadrul instituțiilor de ocrotire a minorilor a fost confirmată în 16 județe (sigur, considerând și cele 6 sectoare ale Bucureștiului) însemnând, ca procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fost confirmată în 16 județe (sigur, considerând și cele 6 sectoare ale Bucureștiului) însemnând, ca procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 9 arată în felul următor: Graficul 9. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 9 arată în felul următor: Graficul 9. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că 34% din DGASPC au asemenea spații de practicare a actului religios creștin pentru beneficiarii instituționalizați
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
aspecte ale vieții sociale sau este una de natură interiorizată, un act de subiectivitate, de crez interior în valorile creștine. Chestionarul aplicat conține trei probe specifice, după cum urmează: Scala de evaluare a implicării comunitare nonformale, realizată sui-generis, alcătuită din 5 itemi, pe o scală de la 0 ("deloc") la 5 ("în foarte mare măsură") care descriu diverse acțiuni care au în vedere implicarea subiectului într-o serie de sarcini care nu implică cerințele explicite din fișa postului, evidențiind disponibilitatea acestuia pentru ajutorarea
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
foarte puternic" (7) și prezintă o consistență internă foarte ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante cuprinde itemii 1, 2, 5, 10. În privința orientării religioase, în cercetare ne este destul de important relația și relaționarea subiecților studiului nostru, în primul
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante cuprinde itemii 1, 2, 5, 10. În privința orientării religioase, în cercetare ne este destul de important relația și relaționarea subiecților studiului nostru, în primul rând, cu cei mai apropiați, adică membri familiei, prietenii
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante cuprinde itemii 1, 2, 5, 10. În privința orientării religioase, în cercetare ne este destul de important relația și relaționarea subiecților studiului nostru, în primul rând, cu cei mai apropiați, adică membri familiei, prietenii și persoanele importante. Angajamentul de implicare la nivel comunitar cu
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
eforturilor lui Allport (1950 apud Hill și Hood Jr., 1999) de a descrie sentimentul religios matur și apoi de a diferenția tipurile de orientare religioasă intrinsecă sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18. Pentru fiecare item există 5 variante de răspuns semnificând gradul de acord cu fiecare
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18. Pentru fiecare item există 5 variante de răspuns semnificând gradul de acord cu fiecare afirmație (1dezacord foarte puternic, 2 dezacord, 3 nici acord nici dezacord, 4acord, 5 acord foarte puternic). Coeficienții
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ceea ce învață fapt care duce la sporirea motivației și la favoriza învățării; 2. sunt folosite posibilitățile oferite de calculator pentru captarea atenției; 3. se reactualizează cunoștințele predate anterior pentru a asigura continuitatea logică a învățării; 4. la evaluarea prin teste itemii sunt distribuiți de către calculator în ordine discretă, ceea ce face evaluarea mai eficientă „lipsește copierea”; 5. lucrul se realizează în ritm propriu; 6. crește caracterul obiectiv al aprecierii; 7. are loc diminuarea erorilor de apreciere datorate stresului sau oboselii examinatorului; 8
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
și al profesorului. Utilizarea softurilor la chimie are și unele dezavantaje, de exemplu: 1. Utilizarea softurilor în sala de computere este incompatibilă cu experimentul chimic real; 2. Softurile limitează posibilitățile de evaluare a cunoștințelor de chimie, prin reducerea tipurilor de itemi utilizați. 3. Lipsa de mijloace de instruire necesare pentru utilizarea softurilor limitează modul de organizare eficientă a lecțiilor. Din toate cele relatate putem conchide: 1. Utilizarea softurilor educaționale în procesul de studiu al chimiei este un proces viabil, care permite
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
elevi se dă sarcina de a se consulta manualul de istorie conceput că un cecklist de idei în vederea elaborării de mici povestiri. „Un cecklist întocmit de Davis și colaboratori, care urmărește să stimuleze ideile pentru schimbarea unui produs, conține următorii itemi: adaugă sau scade ceva; schimbă culoarea; variază materialele; rearanjează părțile; variază formă;schimba mărimea;modifică proiectul său stilul.” (M. Gârboveanu, V. Negoiescu, G. Nicola, 1981, p.17.) Metodele și tehnicile de mai sus pot constitui bagajul operațional al cadrului didactic
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
6. condiții de supraviețuire. Ulterior, un studiu realizat de Bart (1997) pe un număr de aproape 100 de mari corporații americane a arătat o diversificare a „componentelor” ce apar în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest clasament are numeroase elemente ce generează
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest clasament are numeroase elemente ce generează discuții cu caracter teoretic, se
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]