2,185 matches
-
topită, rodiul absoarbe oxigen, dar odată începută solidificarea, oxigenul este eliminat . Fiind un metal nobil, rodiul pur este inert din punct de vedere chimic, dar devine foarte reactiv în combinațiile chimice. Rodiul întâlnit în natură este compus dintr-un singur izotop, Rh. Cei mai stabili radioizotopi sunt Rh cu un timp de înjumătățire de 3,3 ani, Rh cu un timp de înjumătățire de 2,9 ani și Rh cu un timp de înjumătățire de 16,1 zile. Pe lângă aceștia au
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
numeroși izomeri nucleari, dintre care cei mai stabili sunt Rh (0,141 MeV), cu un timp de înjumătățire de 207 zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
sunt Rh (0,141 MeV), cu un timp de înjumătățire de 207 zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint sau aur. Principalele zone de extragere sunt în Africa de Sud, în nisipuri de
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint sau aur. Principalele zone de extragere sunt în Africa de Sud, în nisipuri de râu în Munții Urali, în America de Nord și America de Sud
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
În prezent, un gram de rodiu costă de cca. 6 ori mai mult decât unul de aur. Rodiul poate fi de asemenea extras din combustibil nuclear consumat, o tonă conținând cca. 400 g de rodiu. Rodiul astfel obținut conține însă izotopi radioactivi cu timpi de înjumătățire de până la 2,9 ani și de aceea trebuie depozitat într-o locație protejată timp de cel puțin 20 de ani pentru a se stabiliza. După 5 ani de izolare, rodiul de fisiune are încă
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
11 ani ajunge la 2,2, după 14 ani la 1,1 ci, după 17 ani la 0,55 ci și după 20 de ani ajunge la doar 0,27 ci. Scăderea abruptă a radioactivității rodiului se datorează faptului că izotopul Rh este prezent doar într-o cantitate foarte mică, iar restul materialului absoarbe energia eliberată. Datorită durității sale foarte ridicate, este aplicat prin galvanizare sau vaporizare ca strat de acoperire a unor instrumente optice, sau pe bijuterii din aur alb
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
geochimist născut în Mitchellville, Iowa, Statele Unite. Meritul său, printre altele mai mici, este acela de-a fi aflat că vârsta Pământului este de 4,55 miliarde de ani. Acesta a reușit performanța inventând o nouă metodă de măsurare cu ajutorul unui izotop de plumb . Totodată, datorită lui Patterson a fost introdusă Legea Aerului Curat din 1970 și mai apoi excluderea din vânzare a tuturor derivatelor petroliere cu plumb din Statele Unite, începând cu 1986. În anii 1940 Willard Libby era pe cale să inventeze
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
că Pământul are o vechime de cel puțin trei miliarde de ani. Însă acesta a întâmpinat probleme precum lipsa fondurilor pentru cercetare și conservatorismul colegilor de breaslă. În această vreme Harrison Brown a găsit o nouă metodă de numărare a izotopilor de plumb din rocile vulcanice, adică acelea formate prin încălzire față de cele formate prin sedimentare. Brown a realizat că munca putea fi extrem de minuțioasă, astfel i-a încredințat-o lui ca proiect de dizertație. Nu înainte de a-l asigura pe
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
nu au reușit să identifice elementul care produse acele linii, însă descoperirea acestuia era doar rezultatul încercării de rezolvare a unei enigme legate de o trăsătură a nitrogenului: de ce densitatea acestuia depinde de modul în care a fost obținut. Principalii izotopi ai argonului sunt Ar(99,6%), Ar(0,34%) și Ar(0,06%). În natură K cu un timp de înjumătățire de 1,25x10 ani se dezintegrează în Ar(11,2%), restul dezintegrându-se în Ca. În atmosferă Ar și
Argon () [Corola-website/Science/304440_a_305769]
-
în atom determină elementul chimic. Masa protonului este de 938 MeV. Sarcina electrica este 1,60x10 culombi (C). Neutronii nu au valență energetică, valență nulă și sunt compuși dintr-un up quark și două down quarkuri. Numărul de neutroni, determină izotopul elementului chimic. Masa neutronului este de 940 MeV. În interiorul atomului există un câmp electric în jurul nucleului. Protonii și neutronii (nucleoni) se află în interioriul nucleului. În câmpul electromagnetic se gaseste un număr Z de electroni pentru a se asigura neutralitatea
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
ocupă cu studiul forței exercitate în interiorul nucleilor. Datorită scalei microscopice, pentru fizica nucleară este folosită mecanica cuantică - știința care se ocupă cu studiul fenomenelor la scară atomică. Atomii cu același număr de ordine dar cu masă atomică diferită se numesc izotopi, care au proprietăți chimice identice. Pe când proprietățile fizice ale izotopilor sunt diferite acestea fiind influențate de numărul atomic diferit. Unitate de măsură utilizată în fizica nucleară: Prin aprofundarea practică a fizicii nucleare, s-au identificat mai multe tipuri de reacții
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
pentru fizica nucleară este folosită mecanica cuantică - știința care se ocupă cu studiul fenomenelor la scară atomică. Atomii cu același număr de ordine dar cu masă atomică diferită se numesc izotopi, care au proprietăți chimice identice. Pe când proprietățile fizice ale izotopilor sunt diferite acestea fiind influențate de numărul atomic diferit. Unitate de măsură utilizată în fizica nucleară: Prin aprofundarea practică a fizicii nucleare, s-au identificat mai multe tipuri de reacții nucleare: Fuziunea nucleară constă în contopirea a două sau mai
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
de către Friedrich Woller la Berlin, Germania și independent de Antoine-Alexandere-Brutus Bussy la Paris, Franța, ambii realizând extracția din clorură de beriliu în reacție cu potasiul. Structura atomului de beriliu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Be, beriliul are 4 protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
extracția din clorură de beriliu în reacție cu potasiul. Structura atomului de beriliu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Be, beriliul are 4 protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Izotop Perioada de înjumătățire
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Izotop Perioada de înjumătățire
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
nucleare, altele decât subterane, iar acest lucru a determinat ca proiectul să fie abandonat. În 1958 a condus echipa de design pentru TRIGA, un reactor nuclear mic și sigur utilizat în întreaga lume în spitale și universități pentru producerea de izotopi. A prezentat o lucrare la un seminat în 1966 când, împreună cu Andrew Lenard și independent Elliott H. Lieb și Walter Thirring, el a demonstrat riguros că principiul excluderii joacă rolul principal în stabilitatea unei mase de materie. Prin urmare, nu
Freeman J. Dyson () [Corola-website/Science/322273_a_323602]
-
lichidă și gazoasa sunt la echilibru). Studentul lui Onnes, Willem Hendrik Keesom, a reușit în cele din urmă să solidifice 1 cm de heliu în 1926. În 1938, fizicianul rus Pyotr Leonidovich Kapitsa a descoperit că heliu-4(He sau He, izotop ușor și non-radioactiv al heliului) nu este vâscos la temperaturi absolute, fenomen numit superfluiditate. Acest fenomen este corelat cu condensarea Bose-Einstein. În 1972, acelasi fenomen a fost observat la heliu-3, însă la temperaturi aproape de zero absolut, de către fizicienii americani Douglas
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
unui fermion al heliului-3 pentru obținerea bozonilor, în analogie cu perechile Cooper de electroni pentru producerea superconductivității. Heliul are în alcătuirea să 2 electroni care orbitează în jurul unui nucleu ce conține doi protoni și între doi și 10 neutroni (în funcție de izotop). Mecanică clasică nu poate descrie structura atomului de heliu deoarece nu se poate scrie o ecuație pentru două particule utilizând regulile acesteia. Însă există metode în mecanica cuantică ce explică compoziția să, valorile determinate astfel având o eroare mai mică
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
prin urmare, toate celelalte elemente chimice de dupa hidrogen și heliu cântăresc numai 2% din masa de materie atomică a Universului. Heliu-4, prin contrast, constituie aproximativ 23% din materia universului obișnuit, aproape toată materia obișnuită care nu este hidrogen. Există opt izotopi cunoscuți de heliu, dar numai heliu-3 și heliu-4 sunt izotopi stabili. În atmosferă Pământului, există un atom de heliu-3 la un milion de atomi de heliu-4. Spre deosebire de cele mai multe elemente, abundență izotopică a heliului variază foarte mult de origine, ca urmare
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
cântăresc numai 2% din masa de materie atomică a Universului. Heliu-4, prin contrast, constituie aproximativ 23% din materia universului obișnuit, aproape toată materia obișnuită care nu este hidrogen. Există opt izotopi cunoscuți de heliu, dar numai heliu-3 și heliu-4 sunt izotopi stabili. În atmosferă Pământului, există un atom de heliu-3 la un milion de atomi de heliu-4. Spre deosebire de cele mai multe elemente, abundență izotopică a heliului variază foarte mult de origine, ca urmare a proceselor de formare diferite. Izotopul cel mai frecvent, heliu-4
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
heliu-3 și heliu-4 sunt izotopi stabili. În atmosferă Pământului, există un atom de heliu-3 la un milion de atomi de heliu-4. Spre deosebire de cele mai multe elemente, abundență izotopică a heliului variază foarte mult de origine, ca urmare a proceselor de formare diferite. Izotopul cel mai frecvent, heliu-4, este produs pe Pamant de către dezintegrare alfa de elemente radioactive mai grele; particulele alfa care apar sunt complet ionizate de nucleele heliu-4. Heliu-4 este un nucleu stabil mai neobișnuit, deoarece ei nucleonii sunt aranjați în modelul
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
din cauza neasemănărilor (au urmat diferite statistici cuantice: atomii de heliu-4 sunt bosonii e în timp ce atomii de heliu-3 sunt fermioni) Este utilizat frigiderul de diluare pentru acest caracter imiscibil pentru a atinge temperaturi de câteva millikelvins. Este posibil să se producă izotopi exotici de heliu, care se dezintegrează rapid în alte substanțe. Izotopul de heliu cu cea mai scurtă durată de viață este heliu-5 cu o înjumătățire de 7.6 e|-22 secunde. Heliul-6 dezintegrează prin emiterea unei particule beta și are
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
bosonii e în timp ce atomii de heliu-3 sunt fermioni) Este utilizat frigiderul de diluare pentru acest caracter imiscibil pentru a atinge temperaturi de câteva millikelvins. Este posibil să se producă izotopi exotici de heliu, care se dezintegrează rapid în alte substanțe. Izotopul de heliu cu cea mai scurtă durată de viață este heliu-5 cu o înjumătățire de 7.6 e|-22 secunde. Heliul-6 dezintegrează prin emiterea unei particule beta și are un timp de înjumătățire de 0,8 secunde. Heliul-7 emite, de
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
15 K și presiunea de 66 atm, densitatea proiectată la 0 K și 25 bar este 0.187 ± 0.009 g / ml Sub punctul de fierbere de 4.22 Kelvin și mai sus de punctul lambda de 2.1768 Kelvin, izotopul heliu-4 există într-o stare normală de lichid incolor, numit "heliu I" la fel ca alte lichide criogenice, heliul fierbe atunci când este încălzit și se contractă atunci când temperatura este coborâta. Sub punctul de lambda, cu toate acestea, heliul nu fierbe
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]