24,388 matches
-
ca să-i vorbești de Bau-bau decât de Dumnezeu, și nu te neliniștești de ce îi impune credința în îngeri și da, credința în vrăjitoare, privește cum făcând asta îi pun în distinctă sferă.... privește, Avito, privește bine", și se reîntoarce la izvorul copilăriei sale, a acelei copilării de care niciodată nu vorbește. "Taci!, taci!, taci impertinentule!" îi zice Avito. * Cu facultatea de a vorbi începe Apolodoro să exerseze imaginația sa, inventând minciunile, antrenându-se în unica potență divină, bătându-și joc de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
după? Nici el însuși nu o știe de când i-a citit tatăl său o doctă operă despre somn, cauzele și legile sale. Așteaptă somnul și ăsta e cel mai dulce mod al său de a trăi, așteptându-l. Somnul este izvorul sănătății, pentru că înseamnă a trăi fără să știi. Nu știe că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are stomac sau ficat decât cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme. În somn
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
le propun pentru a îngropa infinitul spațiului în strâmta cușcă în care sunt condamnat să trăiesc. Da, deja știu că ne așezăm să scriem versuri libere, acelea la care nu ne iese în mod liber rima, incapabili de a produce izvoare de asocieri de idei ale rimei generatoare, cum facem proză liberă sau vorbire liberă prin intermediul sangriei 34 (s.t.), noi, incapabilii adevăratei libertăți, cea care este conștiința legii. În acest scop, îmi amintesc că acum trei zile am citit în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Caracter puternic, ea constituie nucleul dinamic al tragediei. Ura fără margini și dorința nestăvilită de răzbunare sunt sentimente pe care le trăiește cu maximă încordare și care mențin pulsația piesei la o așa mare tensiune. Însă aceste simțăminte își au izvorul într-un substrat mai adânc: ea urăște peste măsură pentru că s-a comis o nelegiuire împotriva tatălui ei, nelegiuire care trebuie pedepsită, dar și pentru că, după credința vechilor greci, cel ucis nu are liniște în lumea lui Hades până nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
merge celor care comercializează produse destinate dragostei (cadouri)? Ar trebui să adaugi și o poveste... Toată lumea iubește happy-end-ul, atunci când binele învinge răul. Bănuiesc că știi reclama la apa de legendă despre iubirea dintre prințesa de gheață și prințul de foc... Izvorul Minunilor. > Motivul 3 emoțiile... Cu toții suntem mai sensibili când vine vorba de emoții, dar ce sunt acestea? Sunt niște trăiri care domină logica sau, altfel spus, suntem dispuși să acționăm fără a lua în calcul costurile atunci când suntem emoționați, sensibilizați
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului). Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului (subiectivitatea interioar?" fiind, În concep? ia hegelian?, „adev?râtul izvor al lirici"), toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au r?mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de contingent, În care doar cei „ale?i" pot p?trunde: este lumea „nemuritoare ? i rece" a Ideilor, a adev?ratei cunoa?teri În care domne?te „seninul", „lini?tea adânc? sufleteasc?" -adev?rata ?i unică frumuse?e a lumii, izvorul artei: „ ??rman copil zice b? trânul zeuDe ce r?scole?ți tu toat? durerea Ce sufletul ț?u tan?r a cuprins? Nu crede c?-n furtun?, În durere, În arderea unei puteri b? trâne, În arderea ?i amestecul hidos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unei existen?e ce ?i-a pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ singular ?i oricât le-ar zugr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că un principiu cosmic ce st? la originea armoniei lumii, sau ca punte de leg?tur? ce poate reconcilia sufletul r???cît al poetului cu ordinea lumii exterioare, purtându-i pa?îi spre acel univers unic al fericirii adev?rât izvor al vie?îi pe care acesta Îl g?se?te Întotdeauna În puterile magice ale p?durii, ale copil?riei: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr?jit de mult e lacul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a „concilia contrariile, de a stinge antinomiile, de a realiza mult râvnita ?i atât de greu atinsă, Într-un moment de hâr numai, coincidentia oppositorum" (Zoe D.Bu? ulenga). Iar aceast? armonie este posibil? numai În lumea • superioar? a ideilor („izvoare ale gândirii") sau În spa?iul magic al naturii str???tute de „râuri de cânt?ri": „În aceast? viziune orfic?, universul eminescian se Insufle???te muzical, plenitudinea mult visat? a macro ?i microcosmosului exprimându-se În armonii sonore ", (Zoe D.
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
relev?? ?i alte serii de corela?îi purtând mai departe, spre Înrudiri expresive ale viziunilor artistice Între poe?îi apar?inând unor etnii diferite ". (Zoe D.-Bu?ulenga). Indiferent c? lacul, luna, codrul, p?durea, teiul, salcâmul, floarea albastr?, marea, izvorul, stelele, norii etc. sunt numite motive sau topos-uri poetice sau fragmente-motive etc, studiul acestora are o Însemn?țațe deosebit?, pentru c? ele reprezint? „uria?ul mecanism viu" al universului poetic eminescian, „ce se desface curiozit??îi analitice iscoditoare de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin Ins??i structura ei, pe undă marilor dep?rt?ri". (E. Papu) Alteori, natura eminescian? uime?te prin poezia ??mântului mitic, atemporal, uitat printre „p? durile de basme", „codri f??? c???tăi" ?i „stânci c?runte", sc?ldat de „izvoare nflorite", de fluvii sclipitoare str?juite de ???rmii pline de flori" atât de frumoase, Încât „par a fi stele topite" adev?rât? Arcadie În care seară r? sun? poezia doinelor În chip de sunet de bucium: „ Sară pe deal buciumul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a c?uta frumuse?ea acelui „ ideal pierdut În noaptea unei lumi ce nu mai este /Lume ce gândea În basme ?i vorbea În poezii". Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului („subiectivitatea interioar?" fiind, În concep?ia hegelian?, „adev?râtul izvor al liricii"), aceste spa?îi poetice surprinse În diferitele lor ipostaze sunt urzite din „figuri ?i imagini În care divinitatea, perfec?ia, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durat? infinit?" (Zoe D.Bu? ulenga). Privite din aceast? perspectiv?, toposurile poetice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
astfel, În contextul crea?iei eminesciene, una dintre cele mai revelatoare for?e expresive; acesteia „cerul Îi asigur? escorta comorilor sale, sfântă bog??ie a astrelor, atunci când se Înf????eaz? peste lume spre a da via?? stinselor Întinderi de ape, izvoarelor tainice ce a?teapt? chemarea ei magic? pentru a-?i aruncă În Înalt scânteia ???nirii lor; spre a broda cu perle iarbă de pe maluri, spre a face sclipitoare de pâlpâiri ?i reflexe masă dens? a lacurilor ?i m?rilor, spre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cănd plute?ți pe mi???toarea m?rilor singur? țațe ". St? pânind cu magică ei frumuse?e imensitatea ?? rii, „miile de ??rmuri Înflorite" (toate acestea simboluri ale devenirii) ?i lumea str?vechilor codri ce ascund În umbră lor str?lucirea izvoarelor (sugerând de asemenea ideea timpului supus trecerii), luna Întruchipeaz? În acela?i timp, Ideea, esen?a: „ Peste câte mii de valuri st?pânirea ta str?bate ". Este ca o oglind? impasibil? În lumina c?reia valurile -genera?îi ale fiin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind În ropot". În „F?t-Frumos din Tei", luna r?sare că o minune a nop?îi, din umbră codrilor: „ Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurze?te melancolic A lor suflet Îmb?țâț . Lun-atunci din codri iese, Noaptea toat? st? s-o văd?, Zugr?ve?te umbre negre Pe câmp alb că de z? pad?", iar În poezia „ Când amintirile... ", ea se ive?te
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ive?te pe cer pentru a ocroti un vis de iubire: „ ?i peste arbori r?sfirate ??sare blândă lun? Ce ne g?șea Îmbr??????i ?optindu-ne-mpreun? ". Aceea?i lumin? blând?, ocrotitoare Înv? luie umbră codrilor de brad, dând via?? apelor izvorului: „ Sus În brazii de pe dealuri Luna-n urm???ine straj?, Iar izvorul, prins de vraj?, R???rea sunând din valuri". (Povestea teiului") Este aceasta „o strof? de o intens? sugestie liric?, ob?inut? cu cele mai simple mijloace", „o atmosfer
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
peste arbori r?sfirate ??sare blândă lun? Ce ne g?șea Îmbr??????i ?optindu-ne-mpreun? ". Aceea?i lumin? blând?, ocrotitoare Înv? luie umbră codrilor de brad, dând via?? apelor izvorului: „ Sus În brazii de pe dealuri Luna-n urm???ine straj?, Iar izvorul, prins de vraj?, R???rea sunând din valuri". (Povestea teiului") Este aceasta „o strof? de o intens? sugestie liric?, ob?inut? cu cele mai simple mijloace", „o atmosfer? de labirint al iubirii" În care „farmecul vr?jit" al razelor lunii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lini?tea serii ?? m? l?să?i s? mor La marginea m?rii; ??-mi fie somnul lin ?i codrul aproape, Pe-ntinsele ape ?? am un cer senin ". „Nemuritoare ?i rece" asemenea fiin?ei poetului, lumina lunii alunec? pe cer deasupra izvoarelor ?i a vârfurilor lungi de brad, cu aceea?i „nep?sare trist?": „Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntruna Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad". Sensul ultim al cunoa?terii eminesciene este prin urmare, aceast? expresie superioar? a „nep??? rii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i codrul aproape, Pe-ntinsele ape ?? am un cer senin ". „Nemuritoare ?i rece" asemenea fiin?ei poetului, lumina lunii alunec? pe cer deasupra izvoarelor ?i a vârfurilor lungi de brad, cu aceea?i „nep?sare trist?": „Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntruna Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad". Sensul ultim al cunoa?terii eminesciene este prin urmare, aceast? expresie superioar? a „nep??? rii triste" {,, Piar?-mi ochii tulbur?tori din cale; / Vino iar În sân, nep?sare trist?; Că s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i des / ?i coborând pe raz???ara lor de misteruri / În marea cea albastr? se cufundau adesea; / Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, / Când gândul era paz? de vis ?i de eres ". Alteori, steaua reprezint? Ins??i Întruparea puterii diverse, „izvorul cel de tain? al lumii adev?rate": „ Din durerea unui secol, din martiriul lumii-ntrege ????ri o stea de pace, luminând lumea ?i cerul.. ", (Dumnezeu ?i om) speran?? a poetului c? str?lucirea razelor ei, icoan? de lumin? a „Christ-ului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unde-albastre pe a lor cale scânteiaz?") „boabe mari de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
deschis?, ci ?i la nivelul imaginilor artistice) este o dimensiune fundamental? a crea?iei poetului. În opera să, toate apele au virtu?i muzicale: „apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este o dimensiune fundamental? a crea?iei poetului. În opera să, toate apele au virtu?i muzicale: „apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde „pe-um?rul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde „pe-um?rul Dochiei mandre cânt? pas?rea m?iastr?" (Memento Mori). Lacul, ca stare de suflet, ca mod de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]