102,189 matches
-
Încă interese de vreun fel. Școala vieții a fost pentru noi școala străzii pe care ne-am jucat, bătut și Împăcat fără a cere intervenția părinților sau vecinilor. Micile conflicte s-au rezolvat iute Între noi, după care ne continuam jocurile și alergătura ca și când nimic nu se Întâmplase. Genunchi zdrobiți, zbenghiuri pe nas sau cucuie pe frunte, zgârieturi peste tot, le acopeream cu grijă să nu ne vadă părinții și să ne ia la răfuială; nimeni din prietenii străzii nu scotea
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
și să ne ia la răfuială; nimeni din prietenii străzii nu scotea o vorbă despre eventuale neînțelegeri dintre noi , nu ne pâram; care „ciripea” primea câteva ghionturi bune ca să nu mai repete figura. Așa s-au format „caractere”, acolo la jocurile de pe caldarâm, așa am Învățat noi ce Înseamnă spiritul de echipă și așa am ajuns oameni de ispravă, inhalând atmosfera străzilor pe care ne-am jucat și confruntat cu binele și cu greul. A fost cea mai bună terapie fară
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
schimb să afli prețul Pe alt cântar al amăgirii tale, Ar fi aceeași mână de cenușă Pe care-ar fi s-o-mprăștii peste toate Ori doar pe urma lor imaginară. Și-acesta încă nu-i decât un gând, Un joc târziu la masa ta de lucru în liniște și-n zarva citadină, Străin de câte-ai sta să te cutremuri De-ar fi să mai cunoști Apocalipsa - Răgazul tău, oricum nu intră-n calcul De ani, știind că soarele mai
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
încins de lumină, mai greu, Te-ai crede ajuns prin pustii Cu patima lui Dumnezeu! Un strop de rouă, și-atât! Să-mi aduc aminte și eu Cum te vedeam, dimineața, pe rât, în lacrima lui Dumnezeu! Vitralii îngeri fuioare Joc de-a culorile Pe care norii le Știu trecătoare Intri-n poveștile Spuse pereților Lumile drepților Doamne, cereștile Vai, cât de scumpe ne Sunt așteptările Din clătinările Sfintelor cumpene Amăgitoare Lumea, comorile Pe care norii le Știu trecătoare Crochiu Un
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
Există În viața noastră Întâmplări ce par a fi determinate de jocul hazardului, de acțiunea unor factori imprevizibili sau de anumite situații conjuncturale, ca o rezultantă a concursurilor de Împrejurări. În realitate ele sunt opera destinului implacabil care dirijează toate acțiunile noastre, conducându-le spre un final inevitabil. Uneori deznodământul acestor situații
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
dispersat În orașul Titu. În așteptarea ordinului de plecare În misiune câțiva aviatori jucau remy la o masă În jurul căreia se aflau lt. aviator Florian Buchiu, slt. aviator Theodor Lisaniuc, adj. șef aviator Ion Moise și serg. aviator Francois Hillerin. Jocul era anost și lâncezea deoarece toți erau cu gândurile la camarazii lor plecați În misiuni deosebit de riscante Încă din zorii acelei zile de la sfârșitul lunii septembrie 1944. Printre cei plecați se aflau lt. av. Ionică Voiculescu, sergenții aviatori Dumitru Istrate
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
trecut printr-o intimizare care seamănă a identificare; spaimă devine extaz. Ființă tragică („De ce cu moartea te-ndrăgesti mereu?”), poetul descoperă că Moartea e chiar Iubita. Spectacolul tinereții, al vieții e permanent amenințat; vitalitatea acestei lirici se autosubminează, Înregistrînd cu finețe jocul stărilor de suflet, avînd ca poli efemeritatea și eternitatea. Credem că Hristu CÎndroveanu avea dreptate notînd că poeziile lui Cezar Ivănescu sînt contraimnuri. Poetul deplînge destructurarea materiei (conștientă de sine), realizează miracolul existenței că neîntinare, procesualitatea și zvîrcolirile ei, nașterea
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Dostoievski realism în sens cel mai înalt al cuvîntului, iar la Borges și alți scriitori americani, realismo magico (realismul magic) și real maravillozo (realitatea miraculoasă), generînd adesea absurdul și paradoxul". Ca exemple de consonanță cu Dostoievski sînt aduse în discuție Jocul de-a clasici de A. J. Cortazár, cu elementele sale adesea ironice, de natură metafizică existențială, și Tunelul de E. Sábato, cu al său erou argentinian al subteranei. Dialogul se realizează la diferite nivele: influența, tipologia analogo-contrastivă a situațiilor, răspunsurile
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Gheorghe Izbășescu Inocenția (1) Inocenția e o insulă aproape albă-n oraș i-am descoperit depărtarea de cînd un șir de mesteceni mi-au înconjurat blocul să-i înalțe creștetul de țiglă după jocurile minții și de-atunci un pumn de ochi mă urmărește hoțește. Acolo e strigătul meu viager acolo e pierzania altor străzi ce consideră prejudecăți jocurile minții și nu se uită îndărăt să dea de trecutul cu umile bărcuțe din care
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
un șir de mesteceni mi-au înconjurat blocul să-i înalțe creștetul de țiglă după jocurile minții și de-atunci un pumn de ochi mă urmărește hoțește. Acolo e strigătul meu viager acolo e pierzania altor străzi ce consideră prejudecăți jocurile minții și nu se uită îndărăt să dea de trecutul cu umile bărcuțe din care abia dacă mai are ce strînge un heruvim în palme mici și grăsuțe. Dar nu despre mine scriu acum vere ci despre muza ce doarme
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
ce stă cu spatele la trup. Dar dacă l-ai împinge puțin în gaura din piept ghipsul de pe buzele mici tot ar mai păstra ceea ce mama ne-a transmis la naștere deși acum nu ne mai este de niciun folos. (Din manuscrisul "Jocurile minții")
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
experiențelor cotidiene și jurnalul amintirilor, jurnalul creației, al lecturilor, al călătoriilor, al acomodării cu noul mediu, cu noua familie, al desprinderii de o lume și al găsirii alteia. În tot ce poeta consemnează simțim încordarea spiritului, miza existențială pusă în joc. Nu doar imediatul este vizat ci relația complexă cu timpul. Gabriela Melinescu este o prezență de prim-ordin a literaturii române contemporane. Conștiința puternică a acestui fapt ne face câteodată să uităm că scrie de mulți ani și în altă
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
liceu nu se bătea. Deși mulți profesori abia se abțineau să o facă. Drept este că și noi Întindeam prea mult coarda și am fi meritat-o, dar ce mici glume par”rebeliunile”noastre de atunci care nu depășeau regulile jocului În comparație cu agresiunile huliganice, chiar criminale de astăzi. Când te asculta și nu era mulțumit de răspunsul tău, mai ales dacă răspunsul era Însoțit de o obrăznicie, te mai Înghiontea Crețu. Dar se făcea carte și Învățam cu plăcere. Ne explica
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
la asta nu. L-a privit lung pe fiu-său și nu putea Înțelege că și el Îi poate face una ca asta. Bej Pal... Bej Pal... Inimă Bej Pal... Păi futu-ți bej palul mătii, și tu Îți bați joc de mine, mă? Și a rupt două prăjini pe el... De altfel această scenă am trecut-o În revista ”Bonsoir Lahovary”. Vă mai aduceți aminte? Revista la care ne-a ajutat Mircea Herford actorul care se pripășise În Râmnic pentru
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Talk-show). Probabil că aici atingem ceea ce trebuia spus de la început: angajarea acestei lirici, dincolo de orice partizanat și astfel artistic cu atât mai eficientă. Căci nimic nu este întâmplător în această recoltă de multe cicluri, altfel dăruite celei mai pure gratuități, jocului, liberei risipe, năstrușnicelor combinații, curioaselor teme și unei subterane muzici care o caracterizează, semnând fiecare vers cu numele lui Petre Stoica. Un moralist căruia, oricât ar protesta, bătrânețea îi convine. O intuiție de-a mea, de prin 1956.
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
nu-i așa?Ești de părere că o (bună) conștiință de umorist acceptă o reciprocitate a "mișcărilor", precum într-un duel? - Nu ignor la cine te referi, căci mi-ai spus-o telefonic, nu de mult. Am să-ți fac jocul, însă, păstrând, și eu, confidențialitatea... Ideal vorbind, epigramiștii (ce-și fac o profesiune din umor) ar trebui să procedeze ca în cazul schimbului de epigrame topîrceniene apocrife dintre pleșuvul Cincinat, Nigrim și cutare "anonim de la Craiova". Cu umor, cu grație
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
lui Eliade, cum ar fi aceea referitoare la "personajul care trece printr-o dramă a spiritului și poate muri din dragoste pentru un concept" pe care Eliade l-ar fi introdus "înaintea lui Camil Petrescu". Nu se putea pentru că și Jocul ielelor și Suflete tari ale lui Camil Petrescu, unde apar astfel de personaje în poziție centrală, au fost scrise și au circulat înainte ca Eliade să se fi manifestat literar. Rezumând drastic, aș spune că în două mari direcții și-
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
Mihai Minculescu IX. Icusar Scriu și joc comedii, scriu și joc tragedii, am scris și-am jucat, am scris și-am jucat ... întotdeauna, întotdeauna pe loc, ori de unde ar fi, greu de-nghițit galbenul, aurul pur al iubirii mele târzii, clopot de-alarmă, erou de operetă; din ce în ce mai rău
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
Mihai Minculescu IX. Icusar Scriu și joc comedii, scriu și joc tragedii, am scris și-am jucat, am scris și-am jucat ... întotdeauna, întotdeauna pe loc, ori de unde ar fi, greu de-nghițit galbenul, aurul pur al iubirii mele târzii, clopot de-alarmă, erou de operetă; din ce în ce mai rău, tot mai rău, schimbarea
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
trimiși să execute crime în străinătate, în contul poliției secrete sau al contraspionajului sovietic. Reușisem să mă distanțez de compatriotul meu dar el nu se lăsa deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A da și a primi, se numește jocul. - N-am chef să mă joc, mulțumesc! - Ba da, vreți! E numai un joc, sper că nu vă este frică. - E ridicol. Nu am nimic de dat și
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
în străinătate, în contul poliției secrete sau al contraspionajului sovietic. Reușisem să mă distanțez de compatriotul meu dar el nu se lăsa deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A da și a primi, se numește jocul. - N-am chef să mă joc, mulțumesc! - Ba da, vreți! E numai un joc, sper că nu vă este frică. - E ridicol. Nu am nimic de dat și de luat! - Vă arăt
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
contraspionajului sovietic. Reușisem să mă distanțez de compatriotul meu dar el nu se lăsa deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A da și a primi, se numește jocul. - N-am chef să mă joc, mulțumesc! - Ba da, vreți! E numai un joc, sper că nu vă este frică. - E ridicol. Nu am nimic de dat și de luat! - Vă arăt ceva! Nu știu când își deschisese geanta de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de compatriotul meu dar el nu se lăsa deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A da și a primi, se numește jocul. - N-am chef să mă joc, mulțumesc! - Ba da, vreți! E numai un joc, sper că nu vă este frică. - E ridicol. Nu am nimic de dat și de luat! - Vă arăt ceva! Nu știu când își deschisese geanta de umăr și scosese de acolo o
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
deloc învins. După o tăcere lungă l-am auzit din nou: - Putem juca un joc. - Ce fel de joc? - A da și a primi, se numește jocul. - N-am chef să mă joc, mulțumesc! - Ba da, vreți! E numai un joc, sper că nu vă este frică. - E ridicol. Nu am nimic de dat și de luat! - Vă arăt ceva! Nu știu când își deschisese geanta de umăr și scosese de acolo o carte punându-mi-o sub ochi. Era cartea
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
au recrutat. A început seria de compromisuri fără întoarcere. Și a început să se schimbe. Avea avantaje, fiindcă era cu serviciile și, în plus, fiindcă era deștept. Avantaje din ce în ce mai considerabile. A început să se joace, de fapt să-și bată joc de tot, ca să se răzbune pentru această cale pe care fusese aruncat, datorită sărăciei și prostiei lui taică-său. A început să încalce regulile, a început să nu mai țină seama de bine și de rău. Dacă el fusese azvârlit
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]