1,730 matches
-
districtual. Funcția de obercnez era retribuită și majoritatea istoricilor o consideră o creație a administrației imperiale, deși s-au auzit și voci care o socotesc, asemenea celei de cnez sătesc, tradițională și autohtonă. Satele de coloniști erau conduse de către un jude (Richter, Schulze), secondat de către un ajutor (Kleinrichter) și de câțiva jurați. Districtele erau conduse de către un administrator districtual (Districtverwalter), ajutat de unul sau doi subadministratori districtuali (Distriktunterverwalter). Administrația Banatului era condusă de un guvernator, militar sau civil, consilieri civili și
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
permis de liberă trecere semnat de municipalitate sau de primar. Această autonomie s-a concretizat prin înființarea unei Companii armene, care făcea legătura dintre coloniile armenești, în special cele din Gherla și Dumbrăveni. Încă din 1689, ea își avea propriul jude cu trei asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
dintre coloniile armenești, în special cele din Gherla și Dumbrăveni. Încă din 1689, ea își avea propriul jude cu trei asistenți, care controlau încasarea dărilor și urmăreau executarea decretelor princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată progresiv de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
princiare. Ulterior, această atribuție a fost transferată municipalității din Dumbrăveni și judelui acesteia, puterea lor exercitîndu-se asupra tuturor armenilor transilvăneni, cu excepția celor din Gherla, care se autoadministrau. Municipalitățile din Ghergheni și Frumoasa, subordonate celei din Dumbrăveni, erau conduse de un jude echivalent cu primarul (birău). Puterea lui a fost limitată progresiv de consilierii săi, iar din 1757 au fost create sutele conduse de un sutaș, dependente de municipalitate și avînd rolul de intermediar între aceasta și populație. Treptat, aceste organe de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
în cei privește pe frații săi sunt aproape nule. Dintre ceilalți 4 frați ai săi și o soră nu avem informații decât despre Dumitru și Marta. Astfel, despre Dumitru știm că a scris o scrisoare brașovenilor în care se intitula jude al Făgărașului și că s-a căsătorit în 1540 la Comăna. În ce o privește pe Marta știm că s-a căsătorit cu Voicu Chiriac, boier muntean. Urmașii lor vor avea și ei partea lor de moștenire din posesiunea Țânțari
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
monede romane, ceramică romană cu elemente dacice, provenind din secolul al IV-lea e.n. Intrând în perioada feudală, participarea Câmpulungului la istoria țării este dovedită prin alte numeroase exponate. Nu lipsește nici scrisoarea în limba română a lui Neacșu Lupu, judele Câmpulungului, către Hans Benker din Brașov (facsimil). Colecția de artă plastică a muzeului câmpulungean este valoroasă atât prin varietatea artiștilor reprezentați, cât și prin numeroasele imagini inspirate de oamenii și priveliștile muscelene. Datorită acestor calități, patrimoniul cultural al câmpulungului în
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
rămân și astăzi printre cele mai bune din muzică pop și rock. De altfel, cele mai cunoscute cântece ale formației The Beatles au fost scrise de Paul. Printre acestea se numără - "Can't Buy Me Love", "Yesterday", "Hello Goodbye", "Hey Jude", și "Let It Be". Îl cunoaște pe John Lennon pe 6 iulie 1957 - la un picnic al bisericii - și a fost invitat să cânte în trupa acestuia The Quarrymen că chitarist. În 1962, cu unele schimbări ulterioare, ia naștere formația
Paul McCartney () [Corola-website/Science/303881_a_305210]
-
și implicit limba cultului, iar mai apoi și textele românești vor fi scrise cu caractere slavone. Cărțile, pe care cel ce a făcut însemnarea le considera “rusești”, erau de fapt “manuscrise slavo-române, ieșite din pana călugărilor moldoveni și cumpărate de judele Grigore Gălan din Leșu, pe la sfârșitul secolului al XVII-lea”. Prezența presupuselor cărți “rusești” în biserica de Leșu nu impunea deci prezența unui preot străin are să slujească după ele, faptul fiind obișnuit pentru orice comunitate ortodoxă, cum era cea a
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
slujit în satul Leșu in prima biserica a satului. Faptul că la 1642 este menționat într-un document oficial preotul Andreica, presupune existența unei biserici în Leșu. Preotul Andreica trebuia să slujească într-un locaș consacrat, iar la sfârșitul veacului, judele Grigore Gălan cumpăra cărți de cult pentru această biserică. Prima biserică din Leșu este așadar construită de umilii săteni ortodocși, în vechea vatră a satului,”Fața din Jos”, pe terenul aflat azi în proprietatea familiei Persecă. Aici a fost și
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
construirea bisericii au avut loc lucrări de înnoire a lăcașului de cult, despre care face mențiune în însemnarea publicată de vicarul foraneu greco-catolic al Năsăudului, protopopul Stefan Buzilă, "Grigore Gălan fiind ctitor al noii biserici din Leșu". Grigore Gălan era jude în Leșu la 1691, conform dedicației în slavonă de pe Evanghelia pe care a cumpărat-o în anul respectiv pentru biserica din Leșu. Sunt amintiți aici judele Grigore Gălan cu soția sa Melentiana și feciorii lor Mirna, Flore și Ioan, ultimul
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Stefan Buzilă, "Grigore Gălan fiind ctitor al noii biserici din Leșu". Grigore Gălan era jude în Leșu la 1691, conform dedicației în slavonă de pe Evanghelia pe care a cumpărat-o în anul respectiv pentru biserica din Leșu. Sunt amintiți aici judele Grigore Gălan cu soția sa Melentiana și feciorii lor Mirna, Flore și Ioan, ultimul fiind cel care va ajunge preot. La conscripția din 1711, în Leșu erau 36 de gospodării, iar localnicii aveau 30 de boi, 35 de vaci, 21
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
și amândoi lucrau pământuri proprii, supuse dării. Leșenii reușiseră așadar să construiască la începutul secolului al XVIII-lea, sau poate chiar mai devreme, o casă parohială pentru preotul lor. Preoții leșeni din secolul al XVIII-lea sunt aproape toți descendenții judelui Grigore Gălan. Fiul judelui, Ioan Gălan este primul preot din familia Gălăneștilor, cea mai importantă familie din sat în secolul al XVIII-lea. El este amintit în conscripția realizată în 1733 la ordinul comisiei instituite de împăratul Carol VI pentru
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
proprii, supuse dării. Leșenii reușiseră așadar să construiască la începutul secolului al XVIII-lea, sau poate chiar mai devreme, o casă parohială pentru preotul lor. Preoții leșeni din secolul al XVIII-lea sunt aproape toți descendenții judelui Grigore Gălan. Fiul judelui, Ioan Gălan este primul preot din familia Gălăneștilor, cea mai importantă familie din sat în secolul al XVIII-lea. El este amintit în conscripția realizată în 1733 la ordinul comisiei instituite de împăratul Carol VI pentru cercetarea cauzei plângerilor clerului
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
iar stilul său de scris este necizelat, dar lasă o impresie profundă. Hardy avea ochi pentru detalii amănunțite, ca de exemplu întinderea petei de sânge pe tavan de la sfârșitul romanului "Tess of the d'Urbervilles" sau nota de sinucidere din "Jude the Obscure" (trad. română "Jude Neștiutul"); el a păstrat articole și reportaje decupate din ziare, pe care le-a folosit ca detalii în romanele sale. Primul roman al lui Hardy, "The Poor Man and the Lady", terminat prin 1867, nu
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
este necizelat, dar lasă o impresie profundă. Hardy avea ochi pentru detalii amănunțite, ca de exemplu întinderea petei de sânge pe tavan de la sfârșitul romanului "Tess of the d'Urbervilles" sau nota de sinucidere din "Jude the Obscure" (trad. română "Jude Neștiutul"); el a păstrat articole și reportaje decupate din ziare, pe care le-a folosit ca detalii în romanele sale. Primul roman al lui Hardy, "The Poor Man and the Lady", terminat prin 1867, nu a fost preluat de nici o
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
criticat pentru prezentarea prea înțelegătoare a unei "femei ușoare" și inițial i s-a refuzat publicarea. Subtitlul acestuia, " A Pure Woman / Faithfully Narrated" ("O femeie pură / povestit cu fidelitate"), a fost intenționat să ridice sprâncenele clasei mijlocii din era Victoriană. "Jude the Obscure" ("Jude neștiutul"), publicat în 1895, a fost întâmpinat cu proteste și mai intense din partea publicului din era Victoriană pentru modul deschis tratează actele sexuale, și a fost adesea referit cu titlul "Jude the Obscene" (Jude obscenul). Romanul a
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
prea înțelegătoare a unei "femei ușoare" și inițial i s-a refuzat publicarea. Subtitlul acestuia, " A Pure Woman / Faithfully Narrated" ("O femeie pură / povestit cu fidelitate"), a fost intenționat să ridice sprâncenele clasei mijlocii din era Victoriană. "Jude the Obscure" ("Jude neștiutul"), publicat în 1895, a fost întâmpinat cu proteste și mai intense din partea publicului din era Victoriană pentru modul deschis tratează actele sexuale, și a fost adesea referit cu titlul "Jude the Obscene" (Jude obscenul). Romanul a fost foarte criticat
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
sprâncenele clasei mijlocii din era Victoriană. "Jude the Obscure" ("Jude neștiutul"), publicat în 1895, a fost întâmpinat cu proteste și mai intense din partea publicului din era Victoriană pentru modul deschis tratează actele sexuale, și a fost adesea referit cu titlul "Jude the Obscene" (Jude obscenul). Romanul a fost foarte criticat pentru aparentul atac asupra instituției căsătoriei, și a contribuit la răcirea și mai gravă a relațiilor deja dificile dintre Hardy și soția sa, deoarece Emma Hardy a îngrijorat-o ideea că
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
din era Victoriană. "Jude the Obscure" ("Jude neștiutul"), publicat în 1895, a fost întâmpinat cu proteste și mai intense din partea publicului din era Victoriană pentru modul deschis tratează actele sexuale, și a fost adesea referit cu titlul "Jude the Obscene" (Jude obscenul). Romanul a fost foarte criticat pentru aparentul atac asupra instituției căsătoriei, și a contribuit la răcirea și mai gravă a relațiilor deja dificile dintre Hardy și soția sa, deoarece Emma Hardy a îngrijorat-o ideea că "Jude the Obscure
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
the Obscene" (Jude obscenul). Romanul a fost foarte criticat pentru aparentul atac asupra instituției căsătoriei, și a contribuit la răcirea și mai gravă a relațiilor deja dificile dintre Hardy și soția sa, deoarece Emma Hardy a îngrijorat-o ideea că "Jude the Obscure" ar putea fi interpretat ca fiind un roman autobiografic. Unii vânzători de carte au vândut romanul în pungi de hârtie maro, iar episcopul de Wakefield este reputat că a ars un volum. În ciuda acestor critici, Hardy devenise deja
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
două din cele mai importante lucrări ale sale, și a renunțat să scrie noi romane. Câțiva critici literari sunt de părere că Hardy nu prea mai avea ce să scrie, epuizând creativ tonul din ce în ce mai fatalist al romanelor sale, între care "Jude" fiind punctul culminant. Hardy și-a împărțit romanele și colecțiile de nuvele în trei categorii: Hardy a mai scris povestiri scurte și un roman în colaborare, intitulat "The Spectre of the Real" (Fantoma realului)(1894). Altă colecție de povestiri, în afara
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
Nicolae Cretanul în tinda Bisericii din Șcheii Brașovului, pictură refăcută de Costin Petrescu la 1946; lasă drept danie pentru Biserică, moșia Micșunești-Ilfov; solicită ajutor junilor din Șcheii Brașovului pentru a forța porțile cetății, după ce acestea au fost închise abuziv de judele brașovean, după întoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu întâmplător toate grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
și i-a întrebat dacă sunt interesați ca "Eragon" să fie publicată de Knopf. Răspunsul fiind afirmativ, după încă o rundă de editare "Eragon" a fost publicat de Knopf în august 2003. Coperta noii ediții a fost realizată de John Jude Palencar. Paolini consideră că influența majoră asupra scrierilor sale aparține miturilor, basmelor, poveștilor medievale, poemului epic "Beowulf" și autorilor J. R. R. Tolkien și Eric Rücker Eddison. Printre alte influențe literare se numără David Eddings, Andre Norton, Brian Jacques, Anne
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
le apere. O dată cu cetățile au fost donate sașilor și satele domeniului feudal al Turnului Roșu printre care și jumătate din Racovița, cealaltă jumătate aparținând deja lui Simion Magnus. Scaunul filial al Tălmaciului a intrat de drept în posesia celor „7 juzi” în 2 martie 1453, dată după care sașii în dorința de a se prevala de prevederile diplomei, au pus stăpânire și pe jumătatea de sat ce aparținea lui Simion Magnus. Au făcut acest lucru, modificând în textul diplomei termenul de
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Conventului din Cluj-Mănăștur să participe la repunerea acestuia în drepturile sale. Potrivit unui document emis de către regele Matia Corvin la data de 22 septembrie 1467, în această perioadă Racovița(sau cel puțin o parte din ea) se afla in posesia judelui regesc al Scaunului Cincului, Ioan de Morgondal și a fiului său Mihai, posesie confirmată în 5 mai 1472. Cum aceștia au făcut parte dintr-un complot organizat împotriva regelui la 18 august 1467 la Cluj, ei au fost scoși din
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]