1,912 matches
-
o piatră de dosar care îți atârna de picioarele expansiunii profesionale. În ambele tipuri de societăți, cei mai mulți oameni erau suficient de săraci încât să nu-și poată permite o a doua locuință pentru ca separația să fie posibilă. În multe familii, jugul conjugal nu era o metaforă, ci o stare de fapt. Stabilitatea se conjuga adesea cu fatalitatea. Sărăcia și presiunea cutumiară au rostul lor în menținerea, cel puțin aparentă, a cuplului. De aici poate deriva și creșterea violenței în familie, menținând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Tata a fost dus la muncă forțată de către trupele lui Horthy, deoarece zona respectivă din Ardeal fusese cedată Ungariei. Era la săpat tranșee, undeva, la vreo 15 kilometri de sat. Mai țin minte când l-am văzut pe tata în jug, la propriu. Țăranii erau cu spinările goale și plini de sânge. Au arat pământul cu țăranii în jug. Voiau să intimideze populația. Este o imagine care mi-a rămas până astăzi întipărită în minte și în suflet. Asta a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Ungariei. Era la săpat tranșee, undeva, la vreo 15 kilometri de sat. Mai țin minte când l-am văzut pe tata în jug, la propriu. Țăranii erau cu spinările goale și plini de sânge. Au arat pământul cu țăranii în jug. Voiau să intimideze populația. Este o imagine care mi-a rămas până astăzi întipărită în minte și în suflet. Asta a fost istoria. Țin minte pentru că se leagă de primele imagini pe care le am despre tata. Îmi amintesc foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
țigăncușa. — De dumneata, drept să-ți spun, n-am auzit - zise boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Pe drept cuvânt că neamul ei s-ar fi tras din Egipt - zise spătarul Vulture - dacă nu se trăgea din India. A vrut să scape de jugul turcesc și-a fugit cu noi de la Stambul. — Jugul nostru e mai blând - spuse Radu Stoenescu-Baicâzu - căci tragem toți la el: boieri, răzăși, curteni. Bici să avem, că de arat e destul. — Nici eu n-am auzit de domnia-ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
auzit - zise boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Pe drept cuvânt că neamul ei s-ar fi tras din Egipt - zise spătarul Vulture - dacă nu se trăgea din India. A vrut să scape de jugul turcesc și-a fugit cu noi de la Stambul. — Jugul nostru e mai blând - spuse Radu Stoenescu-Baicâzu - căci tragem toți la el: boieri, răzăși, curteni. Bici să avem, că de arat e destul. — Nici eu n-am auzit de domnia-ta până acum, dar vremea noastră nu stă înapoi, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Hm - tuși Radu Stoenescu-Balcâzu - nu stai rău cu retorica. Și din ce neam ești? — Neamul meu - zise Cosette •— s-ar fi tras din Egipt, dacă pe drept cuvânt nu se trăgea din India, iar eu am fugit cu domniile-lor de jugul amar al turcilor. Episodul 179 SUFERINȚELE TINEREI COSETTE Vorbele înțelepte ale gazdei o făcură pe zvelta țigăncușa să plece capul. Cum stătea așa sfioasă, părea mulțumită, fericită chiar că este martoră, ba uneori și părtașă la sfatul unor asemenea oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de bunicu-meu) - iar din uniunea lor rezultă, nu doar mama și cu frate-său, Niculae, dar și dorul cântat, dorul oftat, dorul jelit Între Nistru și Prut, după 1812, mai mult decât În oricare ținut românesc aflat, ținut, căzut sub jug străin: dorul frumos, acel dor special care te prinde, cuprinde, străprinde; te năpădește, te copleșește; bate, răzbate, străbate - atunci când (de sus, din calidor), cu privirea aburită de duroare, cați Încolo, -spre-Asfințit, unde bănuiești Prutul, râu blăstămat, care-n două ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
i-a displăcut ’dopera camilpetrească). Continuă: - În 1812, când ne-a furat jumătate din Moldova - n-a fost o Întâmplare, nooo!, ci răsplată, plată, câștig trudit, binemeritat, pentru care a asudat din greu, mult Înainte de... bătălie, a tras ca-n jug, săracul, la formularea explicației pe care avea să o dea... cum altfel?, multă vreme după... S-a pregătit Rusul de cuvinte ca de o mare bătălie... - Care fiind cuvintele? Explicația... post-festum? - Post-mortem, vrei să zici. Că lucrul acela pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rușine, că, uite: mie a Început să-mi sângere inima de durere...Vrasăzică eu mă străduiesc, În numele lui Hristos (și dă-i, trei crucioaie, din creștet până-ntre picioare, de-ai zice că desenează o troiță...) să te scap de sub jugul blăstămatului de Turc păgân și tu, nerecunoscător ce ești...» - și plânge Ivan, plânge cu lacrămi cât pearja... Tu, moldovean-cap-de-bou-omenos, te simți nu-știu-cum, că l-ai nedreptățit, l-ai obijduit, l-a ocărât pe creștin... Și te pomenești cerându-i iertare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de sub Turci! De mai bine de un veac voi doi vă tot bateți, vă chișcați, vă Îmbrânciți, vă dați pumni și picioare pe sub bancă - dar numai pe pământurile noastre, ale nenorociților pe care te lauzi că-i scapi tu de jugul păgânului - dar ia mai du-te-n mă-ta, pe pământul lui tătâne-tău, În mlaștina de sub mesteacănul argintiu și-n stepa nedesțelenită, și făr’ de haturi! Ori luați-vă de mână și duceți-vă la istalant, cel cu fes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu sfori dinainte pregătite, și le trecea pe umăr, ca pe desagi. Așa, da: arătai pornit la drum lung... Cum intram În Codru, Moș Iacob: - Ian te uită, băi’țălu moș’lui la-aista! I-un jugastru! Îi zicem așa, fiindcă juguri facem din el... Istalant Îi paltin. Îi zice lumea paltin, fiindcă din el pale de avion facem, adică morișca - da la ei, la fabrica de avioane de la Brașov, le zice pale și din pallltin se fac... Uite și teiul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu totul alte partide, cu o femeie care ratase în două rânduri și nu așa, la întâmplare, ci cu oameni aleși de ea, pe sprânceană, cercetați cu multă atenție, verificați până în al nouălea neam, nu fusese în stare să ducă jugul căsniciei, gata, să aleagă odată pentru totdeauna singurătatea, nu mai putea investi în ea nici o para chioară! Firește, atunci când observase că i-au crescut mari copii și, îngrijorată, își revărsă asupra lor întreaga dragoste maternă, neconsumată, și ea, cu nebănuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fără cusur pe care le considera grozav de superficiale, le accepta pentru simplul motiv că nu avea de ales, cu atât mai mult cu cât simțea fizic nevoia unei ființe în fața căreia să poată vorbi liber, cu fraze netrunchiate de jugul emotivității, altfel s-ar fi temut că se sufocă între cei patru pereți, în timp ce nevoia de a se exterioriza căpăta proporții, de la starea de agitație până în pragul unei nevroze greu de stăpânit. Poate tocmai de aceea Fana dorea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o înconjura, de sărăcia fluxului informațional, de vraja ce-o exercita asupra ei vocea Fanei, universul mărunt spre care se lăsa târâtă, tot mai adânc, mai comod, mai greu de înlăturat. Atunci se revoltase și voise să-i iasă din jug, o alungase. Acum o asculta din nou, înmărmurită, și ar fi vrut să se fi oprit cu adevărat timpul, să se fi creat un univers aparte, condensat într-o oră, uriaș, plin, reactiv. Acum se afla lângă ea Ovidiu, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a simțit imediat stânjenită, fiindcă nu intenționase să fie atât de dură. Asya și-a mușcat buzele pe dinăuntru, Însă după ce a terminat, nu a făcut decât să Întrebe: — La ce te referi? — La ce mă refer? Mă refer la jugul pan-turc și pan-islamic al Sultanului Hamid. Mă refer la masacrele de la Adana din 1909 sau la deportările din 1915... Toate astea Îți spun ceva? N-ai auzit nimic despre genocidul armean? Am doar nouăsprezece ani, a ridicat Asya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
iulie 1934 susține teza de doctorat cu lucrarea: “Preotul poet Alexe Mateevici”. Ajuns la maturitate, nu se Împacă cu ideea că regiunea natală, Basarabia, este teritoriu cotropit prin expansionismul țarist, iar Sovietele continuă politica de acaparare sub pretextul eliberii de sub jugul capitalist. Absolvent al Seminarului Teologic se hotărăște să dezvăluie pe calea reportajului gazetăresc acțiunile nefaste antinaționale și să mențină sentimental patriotic justițiar față de pericolul de peste Nistru. Tânărul gazetar era contrariat și de faptul că până În anul 1930 Basarabia românească nu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fruntea “decât la munți și holde cosânzene”. Prietenul de temniță Radu Gyr Îl stimulează stând “frâu lângă frâu” ceea ce Îi dă forțe să triumfe “pe baricada veacului erou”. Poetul denunță regimul de lagăr și Închisoare unde a fost pus În jug “cu fierul rosu pe grumaz și m-au plătit cu răni și cu ocară”. Conștiința temnicierului pagân este pătată și de raptul din teritoriul national ceea ce nu se uită “ de neamul meu de domni și de țărani”. Puterea cerească “vindecă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pat te culcai, pe un scaun ședeai, cu un lanț legai o vită. Vitele erau vite, mărețul bou, o zeitate pentru cei vechi, (boul Apis) era pentru mine un animal cu inutile coarne uriașe, cu utilă ceafă de pus sub jug și dacă n-ar fi trebuit hrănit și rânit pe urma lui băligarul ar fi fost mult mai bine, vaca trebuia să dea lapte, de-aia era vacă și abia calul îmi spunea ceva, îmi plăcea zvâcnirea de inteligență a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nalt, și-și pipăi în chimir punga plină de parale: două hârtii de câte douăzeci și celelalte carboave. —Apoi de-acu mergem, zise el. Ion Băieșu, vorbind cu boii lui, chemându-i pe nume: Duman și Joian, îi puse la jug; după aceea îi apucă de funie și prinse a trece prin mulțimea deasă de oameni care se țesea de colo până colo, prin fierbințeala cea mare a soarelui, cu larmă nedeslușită de glasuri. Săteni cu fețele liniștite, cu muierile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o clipă afară din car, apoi iar se ghemui la locul lui. La fântână, Ion Băieșu opri boii: —Aho, aho, băieți, zise el domol. Ia să vă dau o leacă de apă... Își dădu pălăria pe ceafă și scoase răsteiele. Jugul căzu. Românul apucă funia. Cumpăna stătea neclintită, naltă, în albastrul șters al cerului. Printre ramurile răchiții bătrâne pâlpâi o turturică vânătă, apoi se zvârli, în zboru-i iute, zvâcnit, peste fânețe tăcute. Frunzișurile se clătiră o clipă, după aceea căzură iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luare-aminte, privindu-ne cu coada ochiului, în căruță, dindărătul moșneagului sări în pulberea drumului, peste draghini, un țânc numai în durligi, cu capul gol, cu părul galben și zbârlit. Cum sări, nici nu se uită la noi, se alătură de jug, în stânga, apucă funia boilor și începu să-i îndemne. Da’ asta ce-i, moșule? întrebă doctorul căscând ochii. A cui e flăcăul ista? Apoi dă, zise moșneagul arătându-și ochii dintre sprâncene. Iaca așa, s-a luat ca un mânz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
deget. Se auzea îndemn stăpânit de glas silnic, din gâtlej. Scurt, Gavril se lăsă prin pădure ca să iasă înaintea hoțului la vale, iar boierul își repezi calul de-a dreptul năprasnic; și omul, hoțul, îndemna încă în sumanu-i roșcat la jugul boilor nemișcați, până la genunchi în băltoagă - când boierul îl ajunse și-l luă în pieptul calului. Vii la furat, păgânule? Da’ ce, intri-n pădurea tătâni-tu? Omul întoarse un obraz pământiu, c-o barbă rară, cu doi ochi rotunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spaimă, icnind, încercând să se elibereze; păru a se ghemui asupra căzăturii, apoi se destinse. Culi sări de la locul lui, deșertat de o parte din mânia care-l ținea amețit. Se opinti c-un răcnet, trăgând de jos în sus jugul; Murgul rămase moale; necheză ușurel, într-un chip nou, cu totul straniu, cum nu-l auzise niciodată Culi. „I s-a rupt piciorul de la genunchi“, gemu el în sine, fără cuvinte. Îi desfăcu șleaurile pripit, urni sania la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luptele de ca- valeri par a fi cele mai atractive, mai cu seamă pentru copii și tineri. În afara zidurilor, pe platoul în formă de spira- lă sunt expuse copii după obiecte specifice îndepărta- tei epoci: un tun, o catapultă, un jug bun de schingiuit pri- zonieri sau răzvrătiți. Nota mai... actuală o dau cele câteva ca-pre care pasc liniștite pe un platouaș ceva mai jos de talpa fortăreței. Ele nu au de unde să știe că și pe vremea când s-a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de ricșe care Încercau să scoată mașinile străine de pe Bubbling Well Road. Lăsînd jos geamul, Yang lovea cu biciușca lui de piele În pietonii neglijenți și În fetele de la bar săltărețe, cu genți americane sau În bătrînele slujnice Încovoiate sub jugurile de bambus de care atîrnau pui fără capete. Un camion deschis, plin de călăi profesioniști, trecu prin fața lor În drum spre spînzurătorile publice din Orașul Vechi. Încercîndu-și norocul, un băiat cerșetor desculț alerga pe lîngă Packard. Bătea cu pumnii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]