13,535 matches
-
jurământ a persoanelor cărora li s-a aprobat cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei române se realizează astfel: a) de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în cazul depunerii jurământului în condițiile alin. (5) sau (15), data stabilită pentru depunerea jurământului fiind comunicată persoanei în cauză odată cu ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române; ... b) de către cel în cauză, în cazul depășirii termenului stabilit potrivit lit. a) sau în situația acordării cetățeniei române
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
de acordare sau redobândire a cetățeniei române; ... b) de către cel în cauză, în cazul depășirii termenului stabilit potrivit lit. a) sau în situația acordării cetățeniei române prin hotărâre a Guvernului; ... c) de către cel în cauză, în cazul depunerii jurământului în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază sau își are reședința legală, inclusiv prin utilizarea unor aplicații informatice asigurate gratuit de Ministerul Afacerilor Externe. ... ... 23. Articolul 21 se modifică și va
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
oficiului consular al României din țara în care domiciliază sau își are reședința legală, inclusiv prin utilizarea unor aplicații informatice asigurate gratuit de Ministerul Afacerilor Externe. ... ... 23. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 21 (1) Nedepunerea jurământului de credință în termenul prevăzut de lege atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză. (2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
prevăzut de lege atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză. (2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele care nu au depus jurământul în termenul prevăzut de lege se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul Autorității, sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. (3) În cazul nedepunerii jurământului de credință
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
au depus jurământul în termenul prevăzut de lege se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul Autorității, sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. (3) În cazul nedepunerii jurământului de credință în forma și condițiile prevăzute de lege, din alte motive decât cel prevăzut la alin. (1), personalul din cadrul direcției de specialitate a Autorității întocmește, de îndată, un proces-verbal de constatare a acestei situații, un exemplar al acestuia
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
l-a încheiat. Procesul-verbal are ca efect constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză și constituie dovadă de comunicare. (4) Dispozițiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător în situația jurământului ce trebuie depus la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Procesul-verbal încheiat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular sau, după caz, de cel căruia acesta i-a delegat atribuțiile în materie de cetățenie are ca efect constatarea
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
Nedepunerea cererii în termenul de 6 luni atrage încetarea efectelor ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române. (7) Dispozițiile alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul persoanei care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice, pe baza cererii și a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens Comisiei pentru cetățenie, personal sau prin reprezentantul legal ori convențional cu mandat special, până
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
alta decât cea română; ... f) adresa de domiciliu/reședință a solicitantului/titularului cardului; ... g) imaginea facială și impresiunile digitale ale solicitantului/ titularului cardului, prelevate în condițiile legii; ... h) după caz, seria și numărul documentului de identitate străin; ... i) data și locul depunerii jurământului de credință; ... j) date privind cardul de cetățenie emis: numărul unic, pierderea, furtul sau deteriorarea, eliberarea unui nou card ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia. ... (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător copiilor minori pentru care
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
și cererilor prevăzute la alin. (2) , ori de câte ori există elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea actelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei române. (4) Termenul de depunere a jurământului de credință început și neîmplinit la data intrării în vigoare a prezentei legi rămâne supus dispozițiilor legale în vigoare la data la care a început să curgă. Articolul XV În cazul solicitanților care, până la data intrării în vigoare a
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
la Comisia pentru cetățenie sau, după caz, al solicitanților ale căror cereri de redobândire a cetățeniei române, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, dar care nu au depus jurământul de credință, cunoașterea de către aceștia a limbii române în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială este prezumată, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, aprobată cu
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
fond pentru candidatura la funcția de Președinte al României, care decurg, pe cale de interpretare, din alte dispozițiile ale Constituției decât cele la care face trimitere Legea nr. 370/2004, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conținutul jurământului de credință ce trebuie depus la intrarea în mandat. ... 6. Se menționează că, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 48 și 58 - invocată de BEC -, Curtea arată că îi revine în mod exclusiv competența de a verifica
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
a candidaturii domnului Călin Georgescu s-a făcut pe baza unei simple aprecieri a considerentelor hotărârii sus-menționate. ... 22. În al doilea rând, se arată că referirile din considerentele deciziei BEC atacate privitoare la „condițiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție de Președinte al României“ nu pot fi aplicate domnului Călin Georgescu, deoarece, pe de o parte, acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
depus de persoana aleasă în funcție de Președinte al României“ nu pot fi aplicate domnului Călin Georgescu, deoarece, pe de o parte, acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se dovedească cu probe că și-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iar sancțiunea este cea prevăzută de art. 95
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
fi aplicate domnului Călin Georgescu, deoarece, pe de o parte, acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se dovedească cu probe că și-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iar sancțiunea este cea prevăzută de art. 95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcție a Președintelui României. Drept urmare
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
de o parte, acesta nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se dovedească cu probe că și-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iar sancțiunea este cea prevăzută de art. 95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcție a Președintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ, iar ulterior să se dovedească cu probe că și-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iar sancțiunea este cea prevăzută de art. 95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcție a Președintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
săvârșește numai după depunerea jurământului, iar sancțiunea este cea prevăzută de art. 95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcție a Președintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. Mai mult, potrivit art. 95 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională are competențe de a se pronunța cu privire la o eventuală încălcare a prevederilor Constituției și să îl sancționeze pe Președinte pentru
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
pronunța cu privire la o eventuală încălcare a prevederilor Constituției și să îl sancționeze pe Președinte pentru o asemenea încălcare numai cu ocazia consultării asupra cererii de suspendare după ce un cetățean este ales ca Președinte al României, a depus jurământul și este în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendare din funcția de Președinte. ... 23. Așadar, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu au competența de a sancționa un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendare din funcția de Președinte. ... 23. Așadar, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu au competența de a sancționa un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ pe care nu l-a depus încă. Nicio lege nu prevede o asemenea sancțiune „anticipată“, iar aplicarea unei asemenea sancțiuni echivalează cu încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituție. ... 24. În al treilea rând, se susține că punerea în aplicare
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
Se mai arată că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost analizată nicio faptă sau declarație personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Președintele României“, similar celor analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci au fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanțarea campaniei electorale a acestuia. Așadar, în ceea ce îl privește pe candidatul Călin
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
furnizate de serviciile de informații, și niciuna din aceste hotărâri nu face o legătură între acțiunea Federației Ruse și candidatul respins și, de asemenea, nu face o analiză a așa-zisei neîndepliniri sau incompatibilități între candidatul respins în raport cu jurământul prevăzut de art. 82 din Constituție. Mai mult, BEC nu analizează condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004 și interpretează greșit hotărârile Curții Constituționale anterior menționate, desprinde o „sancțiune“ virtuală (neprevăzută de lege - „încălcarea obligației de a apăra
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
Legea nr. 370/2004 și interpretează greșit hotărârile Curții Constituționale anterior menționate, desprinde o „sancțiune“ virtuală (neprevăzută de lege - „încălcarea obligației de a apăra democrația“) și face o analiză pe care legea nu o prevede (analiza comportamentului candidatului în raport cu jurământul de președinte). Acest așazis fine de respingere a candidaturii este un arbitrar pur juridic, prezentat în termeni generali, fără motive concrete, dar deosebit de semnificative. Contestatarul afirmă că împrejurările menționate în actele întocmite de serviciile de informații care au stat
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
9 martie 2025 BEC a respins înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. În motivarea deciziei menționate, BEC a reținut că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credință depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se subliniază că atât deciziile
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
în cuprinsul Legii nr. 370/2004. ... 118. Condițiile de fond cu caracter general au natură constituțională și sunt prevăzute la titlul I al Constituției. Prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de către Curtea
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
domnului Călin Georgescu. ... 123. O asemenea critică nu se susține, pentru că referirile la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul că elementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate și
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]