28,495 matches
-
autoarea excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței instanței de control constituțional. În acest sens invocă deciziile Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 529 din 11 iulie 2017 și nr. 41 din 4 februarie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
drept. Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
justifică reglementarea în privința acestora a unui regim diferit, din perspectiva probelor care se impun a fi administrate cu ocazia soluționării acestor plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
19. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, a art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care modifică și completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 20. Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reține că Guvernul a menționat că reglementarea criticată a fost adoptată „având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, putând fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. ... 21. Pe de altă parte, Curtea reține că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. Astfel, în preambulul acesteia nr. 114/2018 se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“. ... 22. De asemenea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021). Prin urmare, normele legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 23. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aceste norme constituționale condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
o măsură de protecție a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz, măsură ce ține seama de complexul de circumstanțe care pot exista. ... 28. Totodată, în concordanță cu ceea ce Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa, respectiv faptul că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situații juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie se justifică doar atunci când, pentru situații similare, se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
criticate, întrucât, în opinia acestuia, procurorul a omis să dispună evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Or, Curtea a statuat în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr.
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. ... 18. Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
legea criticată nesocotește principiul constituțional al bicameralismului, în virtutea căruia o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului (spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018). ... 8. Sub aspect intrinsec, Președintele
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Parlamentului. Însă, în ceea ce privește modalitatea de constituire a dreptului de administrare, direct prin lege, ca act al Parlamentului, prin efectul anexei acesteia, soluția legislativă contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4), ale art. 136 alin. (4) din Constituție și jurisprudenței constante a Curții Constituționale în materie, precum și, implicit, dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 18. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile art. 136 alin. (4) din Constituție privind modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
prin lege, ca act al Parlamentului. În cazul concret, avut în vedere de norma criticată, operațiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare ar fi trebuit să se realizeze prin hotărâre a Guvernului (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 684 din 30 septembrie 2020 sau Decizia nr. 58 din 16 februarie 2022). ... 20. În același timp, se susține și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
personalului stațiunii. Acest aspect ar conduce la imposibilitatea salarizării acestuia, deoarece, conform legislației în vigoare, poate fi salarizat doar personalul didactic din învățământul preuniversitar, nu și cel de cercetare. ... 24. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind standardele de calitate a legii (spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 sau Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015). ... 25. În considerarea criticilor de neconstituționalitate formulate, Președintele României susține că legea supusă controlului de
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. De asemenea, au fost instituite o serie de reguli privind utilizarea și gestionarea acestei sume din bugetul statului. ... 39. În jurisprudența sa, referitor la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
civilă, învestită cu soluționarea apelului, urmând a judeca cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 54. Cât privește legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să conducă la
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
legislației în vigoare, sau impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt pentru anul curent, cât și pe termen lung (5 ani) cu privire la venituri și cheltuieli. ... 14. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală (spre exemplu, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, Decizia nr. 366 din 29 iunie 2022), inclusiv din perspectiva lipsei din cuprinsul instrumentului de motivare a
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică. ... 21. Mai mult, acțiunea statului în concordanță cu interesul național se constituie într-o garanție a cetățenilor referitoare la protecția propriilor drepturi și libertăți. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014) care a vizat dreptul de proprietate privată, iar nu dreptul de proprietate publică, prin raportare la dispozițiile art. 135 alin. (2) din Constituție, dar
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
fiind destinația bunurilor în discuție, din domeniul public al statului, legiuitorul avea obligația de a constitui un mecanism juridic de natură să ofere garanții suficiente cu privire la rezultatele urmărite. ... 23. Necesitatea instituirii unor astfel de garanții reiese și din jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 139 din 3 martie 2021, paragrafele 120 și 121). ... 24. Din această perspectivă, asigurarea ducerii la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul de proprietate ar fi impus introducerea unor prevederi care să conțină
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
în raport cu competența generală a Guvernului în materia transferului interdomenial, fără a clarifica dacă toate aceste bunuri considerate bunuri indispensabile cercetării pot fi asimilate bunurilor obiect exclusiv al proprietății publice, care pot fi transmise prin lege, ut singuli, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. De altfel, caracterul de act individual al legii criticate a fost subliniat și în avizul negativ al Consiliului Legislativ. ... 28. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența constituțională în materia transferului interdomenial prin raportare la
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
pot fi transmise prin lege, ut singuli, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. De altfel, caracterul de act individual al legii criticate a fost subliniat și în avizul negativ al Consiliului Legislativ. ... 28. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența constituțională în materia transferului interdomenial prin raportare la principiul constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, Decizia nr. 537 din 25 septembrie 2019, paragraful 25, Decizia
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în absența manifestării de voință expresă a unității administrativ-teritoriale, materializată printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Suceava, contravine art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 29. Având în vedere întreaga jurisprudență a Curții Constituționale anterior citată, autorul obiecției consideră că este încălcat și art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 30. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecția
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
Constituție și neîntemeiată în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Astfel, raportat la lipsa acordului unităților administrativ-teritoriale, în cazul transferului bunurilor în patrimoniul acestora, care să se concretizeze într-o hotărâre a consiliului local, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 58 din 16 februarie 2022, Decizia nr. 384 din 29 mai 2019) prin care s-a statuat că inexistența acestui acord reprezintă o încălcare a principiului autonomiei locale. Prin urmare, în măsura în care
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]