2,156 matches
-
al procurorului general și opiniile specialiștilor consultați. ... 7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin apreciază că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, susținând că, prin folosirea conjuncției „sau“ în cuprinsul textului de lege supus interpretării, legiuitorul a plasat moștenitorii în aceeași ipoteză cu titularul contului bancar. Acest aspect denotă intenția legiuitorului de a conferi
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în următoarele situații: a) la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora; (...) ... ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 12. Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar asupra problemei de drept care formează obiect al sesizării, fiind conturate două orientări divergente. ... 13. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
acestora; (...) ... ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 12. Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar asupra problemei de drept care formează obiect al sesizării, fiind conturate două orientări divergente. ... 13. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că obligația instituțiilor de credit de a furniza informații referitoare la conturile deschise de către defunct există încă de la momentul deschiderii conturilor. Astfel, unele instanțe au apreciat ca fiind întemeiate cererile moștenitorilor de obligare a instituțiilor
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
a Guvernului nr. 99/2006 nu distinge între informațiile de natura secretului bancar anterioare decesului titularului de cont și cele ulterioare acestei date, astfel încât devine aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. ... 19. În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Alba, Bihor, București, Tribunalul Specializat Cluj, tribunalele Gorj, Timiș și judecătoriile Alba Iulia, Sectorului 1 București, Sectorului 3 București și Timișoara. ... 20. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Alba, Bihor, București, Tribunalul Specializat Cluj, tribunalele Gorj, Timiș și judecătoriile Alba Iulia, Sectorului 1 București, Sectorului 3 București și Timișoara. ... 20. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că obligația instituțiilor de credit de a furniza informații referitoare la conturile deschise de către defunct există doar ulterior survenirii decesului. ... 21. S-a argumentat că informațiile privind operațiunile de retragere și depunere anterioare decesului titularului de
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006; justificarea trebuie să fie nu doar declarată, ci și dovedită, în caz contrar intervenind eludarea legii și lipsirea de conținut a secretului bancar. ... 26. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Brăila, Tribunalul Specializat Cluj și judecătoriile Arad, Brăila și Cluj-Napoca. ... ... IV. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a jurisprudenței. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 29. Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, în sensul că o instituție bancară este ținută să furnizeze informații protejate de secretul bancar privind conturile clientului defunct către moștenitorii săi, de la data deschiderii contului. ... 30. S-a argumentat că legiuitorul a
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
constată că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul sintagmei „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). ... 18. Examinând criticile formulate de autorul excepției prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că susținerile referitoare la necesitatea instituirii unei aplicări graduale a măsurilor suspendării și punerii la dispoziție nu vizează conținutul reglementării supuse controlului de constituționalitate, ci constituie, în realitate, o solicitare de modificare a concepției legislative actuale, care privește
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
din cadrul categoriei creditorilor financiari, din cuprinsul art. 1 al legii criticate, echivalează cu excluderea Senatului din procesul de legiferare. ... 56. În raport cu aceste critici, Curtea reține că principiul bicameralismului a fost dezvoltat de către Curtea Constituțională, pe cale jurisprudențială, prin care a stabilit criterii esențiale în vederea determinării încălcării acestuia. În esență, Curtea a subliniat că, ținând seama de caracterul indivizibil al Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de drept a apreciat, în jurisprudența sa constantă, că este îndeplinită cerința noutății atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept mai vechi (a se vedea Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021, pronunțată
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
77. Această situație determină concluzia că, în cazul prezentei sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile prezintă utilitate, întrucât problema de drept semnalată reprezintă o chestiune cu un real potențial de a crea divergență jurisprudențială, problema pusă în discuție fiind una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 78. Cu titlu prealabil, dat fiind faptul că problematica în discuție a format obiectul unor acte normative care au reglementat succesiv materia
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
atare, de art. 229 alin. (2) lit. b) din Codul penal. ... 32. De altfel, după pronunțarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în Cauza Société Colas Est ș.a. c. Franței, în doctrina franceză s-a subliniat faptul că, pe cale jurisprudențială, instanța de la Strasbourg a consacrat „viața privată comercială“ ce reprezintă o nouă etapă de evoluție ce a condus de la o „viață privată personală“ la o „viață privată socială“ (J.F. Renucci, Traité de Droit Européen des droits de l’homme
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
din interiorul unei case, o decizie de expropriere sau luarea unor măsuri de amenajare în domeniul urbanismului. Din acest motiv, Curtea a fost riguroasă și a acordat o mare importanță noțiunii de domiciliu pe care a extins-o pe cale jurisprudențială dincolo de sfera vieții private personale și sociale, cuprinzând și viața privată profesională. Totuși, protecția domiciliului funcționează și pe orizontală, în relațiile dintre particulari, și are în vedere adoptarea de către autoritățile naționale a unor măsuri pozitive destinate să asigure
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
poate fi soluționată fără intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 34. Caracterul real al problemei de drept este pus în evidență de soluționarea ei diferită prin hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, în acest sens fiind menționate două orientări jurisprudențiale și indicate două decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care problema de drept menționată a primit soluții contradictorii, respectiv Decizia penală nr. 22/A/ 30 ianuarie 2024 prin care a fost lăsat neaplicat standardul formulat prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, numai dacă se constată compatibilitatea hotărârii cu dispozițiile art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din două perspective: să satisfacă standardele constituționale și să nu reactiveze o prescripție deja împlinită. ... 72. Dezlegările jurisprudențiale ale Curții Constituționale dispuse în aplicarea principiului legalității incriminării sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene, astfel încât, independent de caracterul general obligatoriu, în virtutea art. 147 alin. (4) din Constituție, acestea vor fi de plano exceptate de la orice dezbateri
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. ... 105. S-a mai arătat că principiul tempus regit actum în materia întreruperii prescripției răspunderii penale nu are niciun fel de bază jurisprudențială în intervalul de timp cuprins între publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 și publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, nefiind cunoscută existența vreunei hotărâri judecătorești prin care să se fi aplicat acest principiu. De asemenea, nu a fost identificată nici
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene a fost prevăzută în Convenția adoptată în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, în preambulul Convenției făcându-se referire la criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în Cauza Comisia împotriva Republicii Elene, în materia combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv caracterul efectiv, proporțional și disuasiv al sancțiunilor ce trebuie aplicate. ... 271. Convenția PIF a prevăzut
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
sus reiese faptul că, în măsura în care legiuitorul unui stat semnatar al Convenției a decis aplicarea unui standard de protecție superior a unui drept fundamental, garantat de Convenție, instanțele judecătorești nu ar putea diminua acest standard printr-o interpretare jurisprudențială contrară normelor legislative, fără a încălca statul de drept și însăși Convenția. Interpretarea este în acord cu prevederile art. 53 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit cărora niciuna dintre dispozițiile prezentei carte nu poate fi interpretată ca restrângând
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
va conduce la o evaluare imprecisă, vulnerabilă, în fiecare caz concret în parte, dar este o împrejurare de natură a da naștere la o interpretare și aplicare neunitare de către instanțele de judecată, ceea ce va genera insecuritate juridică, incoerența jurisprudențială fiind sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mai multe cauze împotriva statului român (Beian împotriva României, Tudor împotriva României, Păduraru împotriva României etc.). ... 362. Așa cum rezultă din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și de gravitatea faptei săvârșite». Însă, temeiul de drept al acțiunilor soluționate prin hotărârile judecătorești care au conturat orientările jurisprudențiale diferite și care au stat la baza promovării prezentului recurs în interesul legii îl reprezintă dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, care instituie răspunderea patrimonială a personalului cu atribuții de pază a pădurilor
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
Elementul relevant în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea practicii judiciare în materie, caracterul de noutate pierzându-se pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare, chiar neunitară, din partea instanțelor, printr-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Orientările jurisprudențiale diferite nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile, menit să preîntâmpine practica neunitară, ci antrenează mecanismul de unificare al recursului în interesul legii, cu funcția de reglare a divergențelor deja existente. ... 67. Pornind de la aceste
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
drept a decis în jurisprudența sa anterioară că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial (de exemplu, Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
de unificare a practicii judiciare, anterior adoptării modificărilor aduse Codului silvic. ... 75. În concluzie, dificultățile privind interpretarea dispozițiilor pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic conturează o problemă de drept veritabilă, care are potențialul de a crea divergență jurisprudențială, fiind susceptibilă de o interpretare in abstracto, pentru a preîntâmpina riscul dezvoltării practicii judiciare neunitare, îndeplinind funcția pentru care a fost creat mecanismul prevăzut de art. 519 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă. ... 76. În ceea ce
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
de imparțialitate trebuie așadar să fie recuzat [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98]. În ceea ce privește o cerere de recuzare, instanța trebuie să răspundă argumentelor avansate în susținerea cererii (Harabin împotriva Slovaciei, pct. 136). Având în vedere toate dispozițiile jurisprudențiale citate mai sus, se impune completarea textului constituțional cu dispozițiile reglementate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și statuate în mod statornic în jurisprudența Curții, în acest fel instituindu-se la nivel constituțional noi garanții pentru exercitarea drepturilor și libertăților
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]