1,538 matches
-
americana. A fost decorată post-mortem de președintele F.D. Roosevelt, care a considerat-o eroină căzută la datorie. Hedda Hopper ( HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1885" \o "1885" 1885HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1966" \o "1966" 1966), actriță și jurnalistă HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/United States" \o "United States" americană. În limba engleză roach sau cockroach înseamnă gândac de bucătărie. Celebru cântec american compus de Irving Berlin. Instrument de tortură medieval, victima era închisă într-o carcasă metalică ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
țăran spre sărbătoare, ci o chibzuită regulă a jocului care, după cum știm cu toții din copilărie, nu se poate desfășura în pace și înțelegere în afara posibilității de a spune, din cînd în cînd, piua. Mă gîndeam la toate acestea cînd o jurnalistă de la Cotidianul m-a rugat să țin partea gră tarului în rubrica lor de pro și contra. N-am apucat atunci, dar mi-a rămas în minte de atunci încolo. Chiar așa, cum de a devenit „grătarul” o îndeletnicire națională
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dar...”. Confuzia elitelor — Domnule Mihăilescu, dumneavoastră, ca sociolog, ce părere aveți, mai avem elite ? Vedem doar politicieni incompetenți, oameni de afaceri corupți, televiziunile s-au tabloidizat, tineretul nu mai citește... Unde ne sînt elitele ? Dar ce înțelegeți dumneavoastră prin elite ? — ! ? Jurnalista a mai pus două întrebări, de complezență, după care a renunțat. Ca orice jurnalist român, avea răspunsul și punea întrebări doar ca să aibă confirmări de la un „specialist”. În plus, ca orice persoană publică de la noi, se con sidera obligată să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
după moarte. La biserica anglicană nu sînt lumînări pentru cei morți, și arareori sînt pentru cei vii. În nici un caz coșciugul nu e deschis. Moartea e ținută igienic și discret ascunsă de lume, ca să nu o tulbure prea mult. și jurnalista britanică încheie mica sa meditație despre moartea la români cu următoarea declarație surprinzătoare : Acum cîțiva ani, mama mea m-a întrebat unde vreau să fiu înmormîntată. Fără să stau pe gînduri, am bulversat-o cu răspunsul meu : „în România”. Moartea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
privi triumfătoare. Nu că l-ar fi urât, dar ura orice succes copleșitor, fie că era vorba de a vinde sute de mii de exemplare sau de a atinge patru sute de kilometri pe oră - tot ceea ce făcea din ea o jurnalistă care lua un interviu și dintr-un bărbat un intervievat condescendent. Eșecurile de aceeași dimensiune copleșitoare erau cu totul altceva, pentru că atunci ea era lumea cea răzbunătoare și pătrundea În celule de Închisoare, În holuri de hotel, În jegoase cabinete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
îl aruncaseră comuniștii în pușcărie avea o sută treizeci și cinci de kilograme, făcea rugby, era, cum s-ar zice, bărbat bine. La eliberare, abia dacă-i mai rămăseseră cincizeci de kilograme de bărbat bine. Cum a fost posibil așa ceva? se aprinsese jurnalista cu codițe. Păi a fost posibil în felul ăsta, răspunsese zâmbind Coposu, cea mai mare parte din ăia șapteșpe ani i-am făcut la izolare, adică stăteam singur într-o celulă mică și întunecoasă. O dată pe zi gardianul îmi aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cele trimise de cititorii revistelor tehnice. Dar ar putea fi folosită de cine-a scris-o pe post de dildo. * Belle de Nuit - Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucureștene, Editura Trei, 2007. SUBCONȘTIENTUL INCONȘTIENT* La Începutul anilor ’80, jurnalista americană Nancy Friday a primit 3000 de scrisori de la bărbați care voiau să-și publice fanteziile, a ales 200 și a făcut din ele ceva care seamănă cu o carte, dar nu-i. Este o porcărie strict pornografică cu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
decît larg răspîndită că, din moment ce nu prea erau multe căști de oțel, acestea ar trebui date trupelor de șoc - și faptul că el purta casca asta ne făcea să avem imense prejudecăți În privința Marii Autorități. Ne Întîlniserăm În camera unei jurnaliste americane, care avea un radiator splendid. Autoritatea s-a Îndrăgostit la prima vedere de camera aceea și a denumit-o Clubul. Era de părere că ar trebui ca oricine să-și poată aduce băutură acolo și să se bucure de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
petale. Rochia ei e albă, pălăria e albă - albul arată că Ana e prietenă cu toate culorile, le primește și le trimite, bucuroasă, în lume, că e sinceră, cinstită, că nu minte, că iubește Dreptatea și Adevărul. Ana e o jurnalistă adevărată. E mereu acolo unde se întâmplă ceva. Are mereu cu ea o cameră de luat vederi, un reportofon și, bineînțeles, carnețelul de notițe. Stă de vorbă cu toată lumea, înregistrează și scrie. Uneori și desenează. Ea desenează la fel de frumos ca
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
am cam încurcat-o. Întâi Ana și după aceea eu. Stați să aflați ce mi se va întâmpla mie. Ana se duce glonț la el. Tânărul o întâmpină cu bunăvoință. Ea se prezintă, spune cum o cheamă și că e jurnalistă, că vrea nu numai să scrie despre zmei, despre Țara lui Verde Împărat și despre Prinț, ci vrea să ajute la alungarea zmeilor. Pentru asta i-a chemat pe fiii Împăratului Verde aici, în munții Carpați, pentru că ea crede că
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
îi ascult. Apoi îi ascultăm împreună. Prințul: ─ Știu că spui adevărul, am aflat și eu de nenorocire și cred că e bine ce faci, dar aș vrea să-mi răspunzi la trei ghicitori ca să mă conving că ești o bună jurnalistă. Ce zici, te încumeți? Ana: ─ Mă încumet. Prințul: ─ Cu prima ghicitoare vreau să văd dacă știi să pui întrebări. E o poveste foarte tristă. Am aflat- o și eu de la cineva. Iată: Într-o dimineață, undeva, într-o cameră de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
gloanțe sau cuțite, nici pete de sânge. În încăpere, în afara unui borcan, a unui bol care se spărsese și rămăsese pe podea, totul era în perfectă ordine. Poliția nu poate spune dacă a fost crimă sau sinucidere. Tu, Ana, jurnalisto, crezi că ai putea face ceva, pentru a dezlega misterul? (Stau să mă gândesc și eu. Ați auzit doar că e o ghicitoare pentru jurnaliști. Iar eu sunt jurnalist, nu-i așa ? Chiar, de ce or fi murit cei doi ? O
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
față cum ar fi fost normal, probabil, iar părul lui țepos era ciufulit În cel mai perfect mod posibil. Deci unde ai fost În seara asta? l-am Întrebat. —O, pe ici și colo, iubire, ici și colo. Nenorocita de jurnalistă m-a urmărit toată noaptea cu nenorocitul ei de fotograf. Le-am spus să se ducă dracului, dar cred că m-au urmărit până aici, mormăi el, Întinzându-se după Millington, care Îl privi, mârâi și sări. Vino aici, cățeluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
IERI ȘI DE AZI 75 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată de LUCA PIȚU. FABIENNE CASTAROSAZ este absolventă a Institutului de Studii Politice din Paris. A urmat de asemenea studii de literatură și istorie. Activează ca jurnalistă independentă, ca producătoare de programe radiofonice pentru postul France Culture și este realizatoarea unui documentar intitulat Jeu, tu, il, petites confidences entre ami(e) s, difuzat de canalul Arte în 2003. A mai publicat volumul Histoire de la sexualité în Occident
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Mistica feminină de Betty Friedan, drept text fondator al feminismului anilor '70. Ea va aduce multor soții și fete tinere, dacă nu fericirea, cel puțin "luciditatea", conștientizarea care "o favorizează și dă curaj"144. Le va insufla, subliniază istoriografa și jurnalista Laure Adler, "năzuința de-a fi demnă de-a fi femeie"145. De ce un asemenea impact? În timp ce retrasează genealogia oprimării femeilor, lucrarea pune de asemenea piatra de temelie a unei noi ecuații a sexelor. Simone de Beauvoir nu se mulțumește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
asupra Partidului Comunist Francez, care a fost multă vreme "vocea stăpânului său", total înfeudat URSS. Dominique Desanti, tânăra pe care am văzut-o flirtând între cele două războaie, își amintește perfect de acest lucru, deoarece devenise după război "strană" și jurnalistă la L' Humanité de care s-a desprins ulterior, în 1956. Ea își amintește și acum de amestecul de totalitarism și de puritanism care domnea în cadrul Partidului Comunist Francez în anii '50, de bizarul amalgam născut din întâlnirea peste timp
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în vreme ce așteptați, nu visați la flirturi fără însemnătate", recomanda Anita Pereire în revista Elle, în februarie 1954. Degeaba i-ai fi spus că "toată lumea flirtează", și că "nu poți să fii tu excepția". Această "scuză din cale-afară de banală", crede jurnalista, "nu e deloc valabilă". Jocul acesta amoros nu era decât o "promiscuitate" înjositoare, plusează aceeași Anita Pereire, șase ani mai târziu, tot în revista Elle, care se vrea totuși a fi o publicație a femeii emancipate. "Micile descreierate exaltate care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Editura Prut International, 2004. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Premiul pentru debut în proză al "Suplimentului Literar" al "Scânteii Tineretului" (1987) și Premiul I la Concursul de proză "Mihail Sadoveanu" din Piatra Neamț (1993). Cărțile de poezii scrise de cunoscuta jurnalistă de televiziune Oana Lazăr Vitrina cu promisiuni (Editura Junimea, Iași, 1996), 55 de poeme (Editura Junimea, Iași, 2000), Zânele frigului (Editura Junimea, Iași, 2000), Casa cu Matei (Editura Saggitarius Libris, Iași, 2001) și Inventatorul de cuvinte (Editura Prut International, 2004
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își poate recăpăta, oricând, echilibrul necesar. Mai mult decât mitul care aureolează existența, maternitatea rămâne, pentru Oana Lazăr, remediul constant de nealterare a feminității, ba chiar un fel de panaceu al animei universale. Deloc întâmplător, ultimul volum de poezii al jurnalistei, Inventatorul de cuvinte, se grefează explicit pe această convingere a mamei, îndreptată exclusiv spre universul infantil, redescoperit cu uimire și inocență, dar mai ales cu nedisimulată tandrețe. Receptorul textelor și, de multe ori, actantul eroicelor istorii... domestice rememorate în poeme
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
l'ambivalence fascination/rejet dans les sociétés postmodernes (teză de doctorat), coordonator Michel Maffesoli, 2001, p. 75. 171 Reacțiile la adresa lui Elizabeth Hanselmann-Teissier și a coordonatorului tezei sale, Michel Maffesoli, au fost destul de virulente în presa vremii. Profesorul Jean Bricmont și jurnalista Diana Johnstone publică în Le Monde Diplomatique din august 2001, p. 22, articolul cu tema "L'astrologie, la gauche et la science", în care dau și o interpretare mai nuanțată a celor întâmplate: în esență, acest fapt ar ascunde în spatele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
intertitlurile, iconografia, coperta unei reviste pot deforma fondul unui articol, împingând spre atitudine securitară ceea ce era o rezonabilă punere în perspectivă. Îm amintesc astfel că, după o după ce am muncit îndelung la o convorbire cu una dintre cele mai bune jurnaliste specializate în educație din vremea aceea, convorbire care dusese la un articol de șase pagini într-un hebdomadar celebru, ne-am văzut munca coborâtă la rangul unui tabloid prin prima pagină în culori roșu-sânge și negru-doliu, pe care trupul unui
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Suntem în plină perioadă electorală, iar Frontul Național își continuă ascensiunea. În colegiul din cartierul La Goutte d'Or unde am realizat o anchetă, direcțiunea și profesorii au decis că ar fi bine să discute rezultatele acesteia cu elevii. O jurnalistă de la un ziar totuși moderat și serios a obținut permisiunea să participe la ședință și își petrece ziua în colegiu. Prezentarea rezultatelor are loc în cantină, în două ședințe care adună, fiecare, cam câte două sute de elevi. Atenția elevilor e
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în două ședințe care adună, fiecare, cam câte două sute de elevi. Atenția elevilor e remarcabilă. Nici un incident, nici o notă falsă, momente rare am trăit în acest colegiu, în mijlocul adolescenților din La Goutte d'Or. A doua zi, vedem că articolul jurnalistei începe cu aceste cuvinte: "Ieri, un elev a mușcat un supraveghetor". Nici un cuvânt despre ședința de prezentare, numai un articol despre "sălbaticii" din La Goutte d'Or, de ce nu canibali? Fără să cred că jurnalista și cu atât mai puțin
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
doua zi, vedem că articolul jurnalistei începe cu aceste cuvinte: "Ieri, un elev a mușcat un supraveghetor". Nici un cuvânt despre ședința de prezentare, numai un articol despre "sălbaticii" din La Goutte d'Or, de ce nu canibali? Fără să cred că jurnalista și cu atât mai puțin ziarul sunt rasiști, mi se pare evident că acest tip de articol e periculos, fiindcă alimentează tema violenței etnice. Cum am arătat în introducere, violența copiilor în școli a devenit un subiect major în Franța
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
CIA, and Post-War American Hegemony (Routledge, New York, 2002) este o bună analiză critică, semnată de un tânăr cercetător care a mai dat și câteva articole foarte informative și, în opinia mea, judicioase. Mai multă vâlvă a făcut cartea senzaționalistă a jurnalistei și cineastei Frances Stonor Saunders, The Cultural Cold War: The CIA and the World of Arts and Letters (The New Press, New York, 1999; versiunea americană abreviată a ediției britanice apărute la Granta Books, Londra, în același an, sub titlul și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]