1,574 matches
-
relațiilor pe care acesta le are cu lumea din jurul său? Luând datele unei persoane - cunoscând locul nașterii, vârsta, Înălțimea, greutatea, caracteristicile fizice și psihice, etc. - aflăm prea puțin despre cine este cu adevărat. Numai Înțelegând relațiile sale cu mediul Înconjurător lărgit din care face parte și multitudinile de relații În care intră vom putea să-l Înțelegem. În vechea ordine a lucrurilor, omul era suma totală a proprietăților sale individuale. În cea nouă, el este un segment al structurii de activități
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea și evoluția creaturilor individuale devin parte a unui proces lărgit; adaptarea și evoluția planetei Însăși. Este relația simbiotică continuă Între fiecare ființă vie și procesele geochimice care asigură supraviețuirea atât a organismului planetar, cât și a speciilor individuale care trăiesc În stratul biosferei. Mulți alți oameni de știință au contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o coreografie bogată și complexă care menține viața, atunci suntem, fiecare și toți Împreună, dependenți de (și răspunzători pentru) sănătatea Întregului organism. A ne achita de această responsabilitate, Însemnă să ne trăim viețile de o manieră care promovează bunăstarea biosferei lărgite, În care locuim cu toții. Aceasta este exact misiunea pe care Uniunea Europeană a precizat-o pentru cele douăzeci și cinci de țări membre. Principiul precauției reprezintă o recunoaștere profundă a faptului că prima obligație a ființelor umane este aceea față de biosfera care susține
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modalitate de micșorare a tensiunilor la granița dintre cele două țări și pentru a crea o bază de cooperare În administrarea ecosistemelor comune, În speranța că o astfel de cooperare s-ar putea extinde Încluzând schimburi politice, culturale și comerciale lărgite. Cooperarea transfrontalieră Între cele două țări este În creștere ușoară, dar mai este mult până la crearea unei structuri formale care să ducă la o administrare unică a parcului. Recent, când Bielorusia a avut nevoie de bizoni, Polonia i-a furnizat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scară globală atribuindu-se o perspectivă universală? Putem stabili o abordare sistemică a eticii care să ne permită să identificăm răul impersonal În diversele sale forme? La fel de important, putem Învăța să aplicăm Regula de Aur pe un teren de joc lărgit, care include nu numai relațiile imediate cu vecinii noștri, ci de asemenea totalitatea relațiilor care constituie comunitatea planetară lărgită din care facem cu toții parte?... Greu de realizat, dar acesta este motivul pentru care o numim conștiință globală. A treia etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sentimentul nostru de responsabilitate personală poate fi separat de instinctul morții și pus În serviciul instinctului vieții, America ar putea din nou să conducă lumea. Sarcina care Îi rămâne familiei umane este adoptarea unei „etici personale” de responsabilitate față de comunitățile lărgite ale vieții, care alcătuiesc Pământul viu. În ultimă instanță, o obligație față de celelalte ființe umane, celelalte creaturi și biosfera noastră comună trebuie să fie simțită atât la nivel personal, cât și legiferată la nivel colectiv pentru ca o transformare reală să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
s-a înzăpezit în vârful muntelui tranz.: Ion o înzăpezește pe Ioana, ca să nu mai meargă la școală part. înzăpezit, -ă nom. înzăpezirea A SE LĂRGI Spațiul se lărgește în zona de câmpie tranz.: Ion lărgește spațiul de lucru part. lărgit, -ă nom. lărgirea, lărgitul A SE LĂȚI Cu cât cobori, cu atât cărarea se lățește tranz.: Primăria lățește drumurile din București part. lățit, -ă nom. lățirea, lățitul A SE LOCALIZA Durerea se localizează la șold tranz.: Londonezii localizează toaletele cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vârful muntelui tranz.: Ion o înzăpezește pe Ioana, ca să nu mai meargă la școală part. înzăpezit, -ă nom. înzăpezirea A SE LĂRGI Spațiul se lărgește în zona de câmpie tranz.: Ion lărgește spațiul de lucru part. lărgit, -ă nom. lărgirea, lărgitul A SE LĂȚI Cu cât cobori, cu atât cărarea se lățește tranz.: Primăria lățește drumurile din București part. lățit, -ă nom. lățirea, lățitul A SE LOCALIZA Durerea se localizează la șold tranz.: Londonezii localizează toaletele cu telefonul mobil part. localizat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exterior, explorând modul în care afectează condițiile de mediu funcționarea sistemului. Schema cauzală trebuie completată cu explicarea procesului de producere a efectului, prin evidențierea funcționării sistemului în diferitele condiții de mediu. Rezultă de aici ceea ce aș numi o schemă funcțională lărgită ce ia în considerare funcționarea unui sistem în strânsă relație cu mediul său de existență. Mediul poate fi conectat la sistem prin cele două intrări ale schemei funcționale, care reprezintă factorii determinanți interni invocați de ea: cerințele funcționale (CF) și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
invocați de ea: cerințele funcționale (CF) și posibilul acțional (PA). Să notăm cu C condițiile de mediu care afectează dinamica cerințelor funcționale ale unui sistem (s) și cu P condițiile de mediu care afectează posibilul acțional al acestuia. Schema funcțională lărgită poate fi atunci figurată în următorul fel: Figura 4.2. Schema funcțională lărgită Un enunț cauzal complet trebuie să ia deci în considerare două tipuri de cauze, unele care acționează asupra cerințelor funcționale ale sistemului (s) în discuțieși altele care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip antropomorfic („Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa”), este și mai incompletă. Ea nu pune în evidență de ce (cerințele funcționale) sistemele sociale construiesc religii, cu excepția cerinței prea vagi a cunoașterii. Pentru înțelegerea mai clară a schemei funcționale lărgite este necesar să analizăm mai amănunțit modul în care cele două tipuri de cauze externe determină dinamica internă a sistemelor. Determinarea cauzală a cerințelor funcționaletc "Determinarea cauzală a cerințelor funcționale" Condițiile exterioare acționează asupra sistemelor sociale producând modificări în starea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în această carte este că o importantă clasă de relații cauzale se referă la relațiile dintre sistemele sociale și condițiile de mediu în care ele acționează. Pe baza considerării relației dintre mediu și sistemele finaliste, se propune o schemă funcțională lărgită. În al doilea rând, relația dintre factorii obiectivi și cei subiectivi în explicația sociologică. Opțiunea expusă în această lucrare este fermă în favoarea explicației sociologice obiective. Fenomenele sociale trebuie explicate prin alte fenomene sociale. Dar care este, în acest determinism sociologic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ultimă instanță, tot ceea ce facem trebuie raportat la istoria comunității. Faptele noastre sunt bune sau rele nu numai în raport cu un cod de norme cotidiene, ci și în raport cu procesul istoric în care suntem angajați. Responsabilitatea istorică este, în fapt, o formă lărgită a responsabilității sociale. Practicarea istoriei este o formă de sancțiune morală. Istoria este profund evaluativă. Sunt persoane care au rămas în istorie prin contribuția lor pozitivă, chiar prin sacrificiul lor, ce nu va fi uitat de generațiile viitoare. Se acreditează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și colectivă (C. Zamfir și colab.); perspectiva generală a raționalității sociale (S. Rădulescu; I. Ungureanu); perspectiva ,,retro-instituțională” asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu; M.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceeași „clasă de condiții de existență” constă În faptul că extensia unei generații În spațiul social poate varia de la un grup restrâns de pretendenți Într-un anumit câmp (avangarda artistică, socială etc.) și până la cvasitotalitatea unei clase de vârstă destul de lărgite, În funcție de definiția adoptată pentru apartenența la un același „cadru de viață istorico-social”; de la intrarea În același moment În aceeași profesie (care presupune un același „mod de generație”) și până la simpla participare la un același „eveniment fondator”, precum Revoluția română din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ai istoriei. Alfred Sauvy a intitulat această lipsă de acțiune istorică a tinerilor mileniului trei ca fiind „un mod de a-și crea imunitate față de nedreptățile istoriei, pe care fiecare societate le-a aplicat generației tinere”. A dispărut, oare, familia lărgită? În societatea contemporană rolul generațiilor este eclipsat? Mai există dragoste filială? Sunt Întrebări la care sociologii francezi caută un răspuns, Îndreptându-și atenția spre studierea legăturilor familiale cotidiene ce definesc raporturile dintre generații, atât În viața privată, cât și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
observă - chiar și de un nespecialist - că tinerii reprezintă doar un instrument util pentru „reîmprospătarea” social-demografică. Articolul de față s-a dorit a fi și un demers la interogația cu care, de altfel, a și Început: „A dispărut astăzi familia lărgită?”. Răspunsul, acum, ne este Întemeiat și legitimat prin datele numeroaselor anchete Întreprinse de sociologii contemporani: nu, familia lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
față s-a dorit a fi și un demers la interogația cu care, de altfel, a și Început: „A dispărut astăzi familia lărgită?”. Răspunsul, acum, ne este Întemeiat și legitimat prin datele numeroaselor anchete Întreprinse de sociologii contemporani: nu, familia lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să garanteze fiecăruia locul său În ordinea generațiilor și - prin reproducerea unei ordini sociale exterioare și care le transcende
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca una condiționând pe cealaltă. Dl Picard afirmă că „noi Înțelegem un fenomen, când, cu ajutorul cunoștințelor noastre, 1-am fi putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și istoria, când el adaugă că „uneori trebuie lărgit sensul cuvântului explicare, prevederea fiind rareori cu putință În formă cantitativă; uneori trebuie privită o povestire istorică ca o explicare care se mărginește a expune o evoluție al cărei sens numai apare, fără ca să se poată preciza cauzele” (p. 25
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut ; în pofida ideologiei multiculturaliste, nu e privit ca un coleg sau un partener decît în discursuri umanitariste ori în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a dus într-adevăr la o deteriorare a democrației. Răspunsul ar putea veni, parțial, din zona diferențelor dintre sistemele politice. În cadrul sistemelor prezidențiale, oameni din afara sistemului politic pot câștiga mandatul de președinte fără a primi sprijin din interiorul spectrului politic lărgit. Așa s-a întâmplat cu Fujimori, care a fost ales în mod democratic, dar nu a fost susținut nici de o majoritate în Parlament, nici de vreun partid sau de vreo organizație locală (Tanaka, 2005: 278). Această situație a generat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de la realitatea pe care o trăiește pacientul: - terapeutul trebuie să verifice bine dacă pacientul are aceeași ipoteză; - terapeutul va adapta ipoteza în funcție de verificarea pe care o va face împreună cu pacientul. Rezumatul In cadrul metodei celor 4R, rezumatul este o reformulare lărgită. El permite: - obținerea unor comentarii din partea pacientului, ceea ce favorizează relația colaborativă; - stabilirea faptului că o listă de probleme are un început și un sfârșit; - verificarea faptului că pacientul și terapeutul sunt pe „aceeași lungime de undă”, că înțeleg lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fost un mare pas înainte, căci până atunci indienii nu avuseseră pretenția să vorbească de viața omului dincolo de concepția locală îngustă asupra stărilor sociale, legată de vechea rânduială a societății indiene. Acum aveau posibilitatea să se adreseze unei lumi mult lărgite, iar Buddha a exploatat această posibilitate mai mult decât oricare dintre contemporanii săi. Printre fondatorii de religii, Buddha a fost singurul care a afirmat că nu este decît un simplu om. Alți învățători erau fie zei, fie mesageri ai acestora
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună în proporție de 65%, iar femeile în proporție de doar 54%. Abordarea coerentă, supervizarea locală și națională, cât și coordonarea mediatorilor trebuie îmbunătățite și întărite, pregătirea lor inițială trebuie lărgită, iar un program de instruire continuă trebuie introdus. Numărul mediatorilor trebuie crescut, iar finanțarea programului trebuie să fie asigurată pentru o perioadă cât mai lungă de timp. Factorii care influențează accesul scăzut al membrilor minorității rome la serviciile de sănătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
o reconstrucție a valorilor, prin promovarea unor măsuri menite să combată decalajul socio-cultural dintre cultura romă și cultura românească. Lipsa unui efort constructiv în scopul unei comunicări autentice între culturi este una dintre sursele subdezvoltării. În condițiile unei Uniuni Europene lărgite, în care romii sunt o minoritate europeană în dialog cu culturile naționale, "sarcinile comune" se vor multiplica inevitabil, iar imperativele culturale ale acestora vor deveni tot mai evidente. La conștientizarea mai rapidă a acestor imperative poate contribui substanțial o serie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]