3,223 matches
-
fusese cu el la cumpărături, așa că puteam considera că nici măcar nu era cu adevărat de la el. Asta mă făcea să mă simt mult mai bine. M-am uitat În oglindă. Părul meu arăta bine, cu o serie de șuvițe ondulate lăsate să cadă libere din cocul improvizat. Nu m am mai machiat, apelând În schimb la vechii mei ochelari de soare - niște prostii de lentile cu zero protecție, dar arătau bine - și am coborât jos, unde mă aștepta Maria. ― Arăți grozav
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
anume Cudreavenții,... ca să hie de treabă și de hrană sfentei mănăstiri”. Cum vezi, fiica lui Petru Șchiopu, deși găsește mănăstirea Hlincea lăsată de izbeliște, mai găsește tăria să facă danie către mănăstirea Sfântul Sava. Și mănăstirea Hlincea nu este singura lăsată în paragină de către călugării greci... Dar toate la timpul lor, dragule. Uite că iarăși ne întâlnim cu viile Iașului. Acum este vorba doar de o întărire a stăpânirii asupra unor vii dăruite mănăstirii de mai multă vreme. Sfinția ta are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost practic imposibil fiindcă a rămas în chiloți și sutien mult mai mult decât ar fi fost cazul. Și, deși chestia asta mă enerva la culme, trebuia să recunosc că era într-o formă destul de bună. Carnea îi era cam lăsată, dar nu cine știe ce. Se dă în spectacol, m-am gândit eu scrâșnind din dinți și rugându-mă s-o lovească damblaua și alte alea, pe ea și coapsele ei suple și bronzate. I-a luat o veșnicie să se demachieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
se numărau printre aplicantele care avuseseră succes. Așa că în timp ce ele defilau în noile costume de baie roz, cu trei rânduri de volane pe fund, eu am fost nevoită să rămân acasă, în curtea din spate. Ca de obicei, eram omul lăsat întotdeauna pe dinafară și nu aveam altceva de făcut decât să mă joc de-a „Enerveaz-o pe mama“. î— Mami, de ce e cerul? — De ce e cerul cum, Rachel? Nu, am zis doar de ce e cerul? — Nu poți să întrebi doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe lângă Gráinne, Jasmine/ Maura s-a oprit pentru un schimb furios de cuvinte. Probabil că i-a spus să n-o mai strige Maura. Cu siguranță că nu m-a recunoscut, fiindcă atunci când a trecut la partea cu ridicatul și lăsatul șuvițelor, a exclamat dezgustată, cu un accent neaoș de Dublin: —Doamne! Unde ți-ai făcut părul ultima oară? Arată ca o zonă calamitată. — Aici, am răspuns eu înfricoșată. Trebuia să mă chinui să nu vorbesc ca ea. Mi-era rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în urma ei, venind de peste tot, acoperind marea nocturnă. Și undeva, cândva, fantoma tatălui ucis, în urmă cu 40 de ani. Mâna tremura pe conturul de smalț al ceștii. Tolea apucase toarta, o ridicase alene, sorbi. Cafeaua rece, ca de obicei, lăsată să zacă în cană, pentru când o fi să fie. Parcă nu era singur, simțea, în jur, prezența lui Marcu Vancea, ucis sau sinucis în urmă cu 40 de ani. I se întâmplase deja de câteva ori, i se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
proprietate. Cât despre restul averii lui Harry - contul subțire din bancă, ceva acțiuni și obligațiuni -, totul era, de asemenea, blocat. Tom stătea pe un munte de aur, dar, până când avocații de la Flynn, Bernstein & Vallaro nu încheiau afacerile legate de moștenirea lăsată, avea să o ducă chiar mai prost decât înainte. Își pierduse salariul și, dacă nu menținea Brightman’s Attic în funcțiune și la capacitate maximă, abia dacă avea din ce să trăiască. M-am oferit să-i împrumut niște bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
gata. Mai lasă-mă zece minute, îi spun, înainte de a mă înfășura într-un imens și pufos prosop alb, luat direct de pe suportul cu prosoape calde. Mă întâlnesc cu Amy în holul hotelului și e o adevărată apariție cu părul lăsat. Când trecem pe lângă recepție, bărbații se întorc și se holbează fățiș. Nu pot să se abțină. E reprezentativă pentru majoritatea însoțitoarelor de zbor. Sunt în mare parte înalte, slabe și fermecătoare. Cum spuneam și mai devreme, în meseria asta sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
că-l vrei pe Bogdan. EU: Dacă se poate... EA: Păi, la ora asta cred că doarme, la ora asta numai ființele superioare veghează, nu? EU: Bine-atunci, dacă doarme, lăsați-l... EA: Dacă vrei, pot să verific. EU (grăbit): Nu-nu, lăsați, mai sun eu. EA: Dacă vrei să vorbești cu el, îl găsești ziua, noaptea poți să dai cel mult de mine. EU: Da, hăhăhă (mi s-a mai spus că râsul meu suna stupid), lăsați, noapte bună. EA: Și ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să verific. EU (grăbit): Nu-nu, lăsați, mai sun eu. EA: Dacă vrei să vorbești cu el, îl găsești ziua, noaptea poți să dai cel mult de mine. EU: Da, hăhăhă (mi s-a mai spus că râsul meu suna stupid), lăsați, noapte bună. EA: Și ție, Tudor, pa-pa. (clic) B. mă tot amenință de mult că va veni, într-o noapte după douășpe, să mă ia la o plimbare, la ore când doar bucureștenii pensionari mai sunt pe-afară, cu câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
târziu, fiecare a împrumutat ce a vrut. Într‑un final, ies în grup compact din camera mea, strigând că o să mi le dea înapoi dimineață, și Suze intră, răvășitoare cu părul strâns în vârful capului și câteva șuvițe blonde rebele lăsate libere. — Bex, ești sigură că nu vrei să vii? zice. O să fie și Tarquin și știu că i‑ar plăcea să te vadă. — A, da? spun, încercând să nu mi se citească groaza pe față. E la Londra? Pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
apei. În fața ferestrei mele, sunt tufe dese de bambus. În nopțile cu lună plină, locul arată ca un magnific teren poleit cu gheață. Și cu toate astea, niciodată în viața mea nu m-am simțit mai rău ca acum. Sunt lăsată singură cu toate aceste comori. Sunt lăsată cu coșmarurile mele. Am ajutat la ieșirea din ou a revoluției tale! se aude ea țipând. Se trezește noaptea și stă pe întuneric. O transpirație rece i se prelinge în decolteu. Are spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să te oprească să-ți iei astfel de riscuri, chiar dacă e vorba de țara ta, pe care... Țara lui? Țara unor neamuri proaste cu care se jenează să fie văzut În lume? Acei bărbați pântecoși, cu fălci lățite și guși lăsate, cu pielea feței negricioasă, găurită de porii lucioși, cu hainele veșnic șifonate, pe care amicul Alexandru Stan tot insistă să Îi prezinte? Care Îl dezgustă și mai mult atunci când deschid gura și Îi aude vorbind această limbă de nerecunoscut, stricată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
folosi beteșugul surzeniei ca să dea o sclipire de galanterie unei risipe savante de vorbe, punând totodată un farmec cuceritor în practicarea unei meserii îndeobște dezagreabile. PAGINĂ NOUĂ 15 Galeria subterană, prin ecourile ei prelungi, amplifica râsetele și vorbăria invitaților. De Lăsata secului și în buna tradiție a Luminăției Sale, Nicolae își invitase prietenii și rudele la o serată fantastică. Bolțile vuiau și umbre mari se fugăreau de-a lungul pereților de la o făclie la alta. Bicigașii chiuiau, fluierau și se întreceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avea, nu mi-ar veni aici, În văzul meselor largi de spectatori, cu sabotaje de-ale lor, chiaburești, reacționare! Asta-i provocare curată, chem Miliția!». Îmi stătea pe limbă să zic: Curat Miliția, dar umflați-l! - cine știe ce mai ieșea... Zic: «Lăsați, că rezolv eu - problema...» Aici se termină comèdia și-ncepe... că nici nu știu cum să-i zic... Mă duc la băieți, le spun că vita de la regiune, tovarășul nostru, clasmuncitorul, pune problema po-li-tic: «Una din două: ori ne prezentăm pe teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o pe Julia prima dată a fost mersul lui. James se deplasa cu o încetineală languroasă, dar mândră, care sugera forță. Al doilea lucru fusese pieptul extrem de lat. James arăta ca un bărbat care trage de fiare. Ceea ce, după pieptul lăsat al lui Michael, pentru Julia fusese o încântare să remarce. — Bună, îi spusese ea zâmbind larg și întinzându-i mâna în calitate de „gazdă“ a unei cine de caritate în favoarea sportivilor. Arăți puțin nedumerit. Pot să te ajut? Oricine-ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dumneavoastră. Dar atunci când l-am întrebat pe cine să sunăm, băiatul a insistat pe ideea că vă consideră ca și mama lui și-a devenit foarte agitat atunci când i-am propus să-l sunăm și pe tată. —OK. Vă mulțumesc. Lăsați totul în seama mea și, în cel mult o oră, cineva o să ajungă la spital. Fiona a închis telefonul și-a ieșit din cadă. Baia ei relaxantă și neîntreruptă se dusese pe apa sâmbetei. Creierul îi lucra intens, luând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
care aprinsese o lungă țigaretă turcească cu imamea și părea absorbit de propriile-i gânduri. Repetați-mi cât mai exact posibil ceea ce v-a spus, adăugă după un timp. — Că dacă poimâine familia lui nu este pusă în libertate și lăsată aici, la colț, o să-l omoare pe președinte... — E nebun... Așa mi-am zis și eu, Excelență... Dar, uneori, nebunii ăștia sunt periculoși... Ali Madani se întoarse spre colonelul Turki, ce îndeplinea funcția de director general al Securității statului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cel puțin pentru o vreme dacă nu pe viață, nu poți să știi de unde-ți pică. Orice zdreanță de sac își găsește peticul, măcar că nu era cine știe ce de capul ei cu fața aia lătăreață și țigănoasă și cu fundu’ ăla lăsat, ca un hopa-mitică și ca o pară mălăiață gata să se borșească, și cu copiii ăia trei după ea, răi ca niște draci, pe care degeaba zice că-i educă. De mult i-a scăpat din mână, după cum o țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dragă, să dăm din craci cu nădejde, să nu ne-o ia alții ’nainte la vot și hai, Getuțo, mișcă-ți fleașca... P-asta o știa cel mai bine, fiind nelipsită de la soră-sa. Roșioara lătăreața și cu fundu’ ăla lăsat, ca o pară; o pară prea coaptă, gata să se borșească, și uitătura aia somnoroasă și încercănată. Vădană, deh, la aproape patruzeci cât o avea, cu trei copii făcuți cu te miri cine, cu doi sau trei bărbați, da’ după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spate cu o fâșie de catifea, ca cele purtate de școlărițe. Altă blondă. Tare aș fi vrut să știu cum să-mi afișez disprețul. — Ne-am gândit că ar fi perfecte pentru weekenduri la țară. Știți, vara, cu capota mașinii lăsată. Vor arăta splendid pe scaunul din spate. Fliss ridică din umeri și le numără restul. Tânărul Îndesă poșeta-pudrieră Într-una din valize, apoi le luă În câte o mână și se clătină ușor. Femeia Își puse mâna pe brațul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
-mă relativ mulțumită de ceea ce-mi spusese Fliss. Nu dovedea mare lucru, dar, dacă ar fi avut vreo informație ceva mai concretă, poliția ar fi fost deja la curent cu ea. Nu mă așteptasem s-o prind cu garda lăsată, căci era tipul de persoană care se gândește dinainte la ce urmează să spună și abia apoi deschide gura. Probele Împotriva lui Jeff deveneau tot mai solide. Eram fericită pentru că și Fliss Îl considera pe Derek nevinovat. Mă distra joaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
sale i-a clătinat pământul sub picioare. Cui să i se adreseze, cu cine altcineva să se sfătuiască decât cu Omar? Când acesta din urmă sosește, o găsește așezată pe divanul lui Terken, la picioarele unei perdele trase, cu capul lăsat, cu părul răsfirându-i-se neglijent pe umeri. Sultanul se află lângă ea, Îmbrăcat În Întregime În mătase, cu un turban pe căpșor. Stă nemișcat pe perna sa; fața Îi e roșie și plină de coșuri, ochii - sunt pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Înțeleagă semnificația cea mai profundă. Și căutând să ghicească În ce Împrejurări l-a putut scrie stăpânul său. La capătul câtorva nopți tulburate, În mintea lui prinde contur o idee pe care Omar o primește bine: să redacteze, pe marginea lăsată liberă de rubaiate, istoria manuscrisului și, pe această cale, pe aceea a lui Khayyam Însuși, copilăria de la Nishapur, tinerețea de la Samarkand, faima de la Isfahan, Întâlnirile cu Abu Taher, Djahane, Hasan, Nizam și mulți alții. Așadar, sub supravegherea lui Khayyam, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și ele, mai rău ca oamenii. Bineînțeles că vicleșugul n-a constat În a umple, a lega și a pune la afumat chestiunea, aceasta și-a avut ocolișurile ei necesare, care implică emisari cu mustață falsă și pălărie cu borurile lăsate, telegrame cifrate, dialoguri prin intermediul unor linii telefonice secrete, prin firul roșu, Întâlniri la răscruci În miez de noapte, bilețele ascunse pe sub pietre, toate cele Întâlnite mai mult sau mai puțin și În alte negocieri, acelea În care, ca să spunem așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]