11,415 matches
-
2 și 10 și trimis spre Ungaria. După căderea lui Antonescu, Hitler socotind alianța cu România pierdută, într-un ultim efort a făcut apel la legionarii români refugiați și prizonieri din Germania. Horia Sima, Comandantul Legiunii a fost scos din lagărul de la Sachsenhausen la 24 August 1944 și condus la Cartierul general al lui Hitler, unde a avut o întrevedere cu Himmler și Ribbentrop, care i-au propus să continue războiul alături de germani contra sovieticilor. Liderul Legiunii și-a asumat responsabilitatea
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Română din cauza Mitropoliei Basarabiei. La acestea se adaugă presiunea unui fundamentalism musulman la care sunt supuse Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Alexandriei și statul elen. Analizând realitatea geopolitică răsăriteană, putem concluziona, probabil fără a greși prea mult, că statele ortodoxe din fostul lagăr comunist nu au reușit încă să-și precizeze cu claritate o strategie politică coerentă, care să angreneze popoarele acestora spre obiective clare, a căror atingere să fie urmărită cu perseverență. Sfârșitul secolului al XIX-lea a oferit lumii ideologii ce
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
sunt termenii în care presa controlată în totalitate de PCR îi va stigmatiza pe liderii politici în care populația încă mai vedea o speranță pentru redresarea țării și ieșirea de sub teroarea roșie 9. Experimentul temnițelor și al muncii forțate din lagărele și coloniile comuniste a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, eliminarea elitei intelectuale, exterminarea unui număr mare de clerici ortodocși sau greco-catolici și, în general, represiunea împotriva tuturor persoanelor care s-au împotrivit instaurarii ,,democrației populare". Începând cu martie anul 1945
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, reproducând pe teritoriul României modelul Gulagului sovietic 10. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă și locțiitorii lor, precum și ofițerii politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea deținuților a trecut prin cel puțin
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
aplicarea metodelor de tortură în vederea convertirii la ideologia comunistă. Acestea au fost la Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula. Închisorile de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești. Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești 12. Despre diferitele metode de tortură Abuzurile și încălcările grave ale drepturilor omului au fost sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau cele mai dure metode de tortură. Cele mai utilizate metode de tortură au fost: lovituri aplicate în părțile sensibile ale corpului; strivirea unghiilor; smulgerea părului din cap; bătaia cu lopata; tratarea rănilor cu sare
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
părului din cap; bătaia cu lopata; tratarea rănilor cu sare; crucificarea; bătaia sistematică la tălpi cu cravașa, obiecte din lemn sau cauciuc; arderea tălpilor la flacără, lovituri cu un creion mai mare în testicule; bătăi cu saci de nisip. În lagărul de la Valea Neagră Peninsula, de exemplu, era aplicată ,,broasca“ prin care deținuții după ce se întorceau de la lucru, erau obligați să țopăie în poziția ,,pe vin“, cu mâinile pe șolduri, fiecare ținând în spate un alt deținut. În lagărul de la Valea
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
nisip. În lagărul de la Valea Neagră Peninsula, de exemplu, era aplicată ,,broasca“ prin care deținuții după ce se întorceau de la lucru, erau obligați să țopăie în poziția ,,pe vin“, cu mâinile pe șolduri, fiecare ținând în spate un alt deținut. În lagărul de la Valea Neagră condamnații erau obligați să stea înghesuiți câte doi, o noapte întreagă într-o cutie fără acoperiș, etc 13. O altă metodă folosită împotriva deținuților a fost munca forțată. Condițiile de muncă din lagărele și coloniile comuniste au
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
un alt deținut. În lagărul de la Valea Neagră condamnații erau obligați să stea înghesuiți câte doi, o noapte întreagă într-o cutie fără acoperiș, etc 13. O altă metodă folosită împotriva deținuților a fost munca forțată. Condițiile de muncă din lagărele și coloniile comuniste au fost dintre cele mai dure. Deținuții erau puși să muncească până la epuizare, în condițiile în care normele erau mărite de la o zi la alta, iar hrana era un fel terci, lipsit de proteine. Neîndeplinirea normei zilnice
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
o zi la alta, iar hrana era un fel terci, lipsit de proteine. Neîndeplinirea normei zilnice atrăgea pedepsirea ,,leneșului“ prin bătaie la șezutul gol, atârnarea lui cu capul în jos sau aruncarea lui la carceră. La începutul anilor 1950, în lagăre ,,lucrau“ aproximativ 80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, lagăre de muncă forțată și centre de deportare au existat în întreaga țară, dar cele mai multe se aflau în partea sud-estică a Câmpiei Române și
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
pedepsirea ,,leneșului“ prin bătaie la șezutul gol, atârnarea lui cu capul în jos sau aruncarea lui la carceră. La începutul anilor 1950, în lagăre ,,lucrau“ aproximativ 80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, lagăre de muncă forțată și centre de deportare au existat în întreaga țară, dar cele mai multe se aflau în partea sud-estică a Câmpiei Române și sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Perieși, Grădina, Satul Nou etc.) 14. Despre Zarca Aiudului - Izolarea Cu toate că
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
mizerie, alături de tineta cu fecale, săptămâni întregi 15. Monumente edificate pentru foștii deținuți politic În perioada celor aproape 45 de ani de teroare comunistă (1945-1989), România a devenit o țară a crimei organizate, a camerelor de tortură, a temnițelor și lagărelor de exterminare. In tot acest timp, un popor întreg a trăit în spaimă, în umilință, minciună și delațiune. Pentru a ascunde și a șterge urmele Genocidului roșu, securitatea, miliția și justiția comunistă au început încă din anul 1969, o vastă
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
încă din anul 1969, o vastă operațiune de selectare și distrugere a arhivelor proprii, precum și de falsificare a unor date și documente importante. Din numărul de deținuți politici, circa 15-20% au fost uciși prin împușcare sau exterminați în închisori ori lagăre de muncă forțată 16. Trupurile lor au fost aruncate în gropile comune sau în mormintele fără cruce, care sunt răspândite de la Timișoara până la Vladivostok. Alte mii de cetățeni români provenind din lumea țăranilor înstăriți, a intelectualilor ori a militanților partidelor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
din România (AFDPR), prin filialele sale, a început încă din anul 1991 să ridice monumentele care vor rămâne peste timp drept mărturie a ceea ce a însemnat comunismul. Unele din aceste monumente au fost ridicate în apropierea unor groaznice închisori sau lagăre ale morții, cum sunt cele de la Aiud, Poarta Albă, Gherla, Târgșor, Pitești, Insula Mare a Brăilei, Baia Sprie, Nistru, Cavnic, Miercurea Ciuc, Suceava, Botoșani sau Bicaz. S-au edificat monumente și în zonele în care a existat rezistență anticomunistă de amploare
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Holocaustul roșu” sau crimele în cifre Conform estimărilor făcute de Florin Mătrescu în cartea sa ,,Holocaustul roșu“ numărul persoanelor care au suferit în regimul comunist depășește 3 milioane. Între 28 iunie 1940 și 22 iunie 1941 au fost deportați în lagărele din Nordul Înghețat un număr de 300.000 de români basarabeni și bucovineni. Între anii 1945 și 1954, 500.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în lagăre. Între anii 1946 și 1947, 200.000 - 350.000 de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
iunie 1940 și 22 iunie 1941 au fost deportați în lagărele din Nordul Înghețat un număr de 300.000 de români basarabeni și bucovineni. Între anii 1945 și 1954, 500.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în lagăre. Între anii 1946 și 1947, 200.000 - 350.000 de români morți în urma foametei provocată de Stalin. Victor Bârsan în cartea sa ,,Masacrul inocenților", editura București, 1993, deosebește mai multe valuri de deportări. Între 28 iunie 1940 și 22 iunie
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Mătrescu, în cartea ,,Holocaustul roșu sau crimele în cifre ale comunismului internațional", grupurile masive de deportări și crime au fost: ,,capitularea fără condiții" de la 23 august 1944 a avut ca rezultat deportarea a 180.000 de soldați și ofițeri în lagărele gulagului sovietic (doar câteva mii s-au mai întors) 18. Recent, în mlaștina râului Bălți din Basarabia a fost descoperit un osuar românesc compus din 50.000 schelete de soldați români - din unități ale Armatei Regale Române, care în primăvara
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
1949) a afectat 12.000.000 de țărani; sate întregi au fost mitraliate și nimicite cu tunurile - provocând 30.000 de victime. Deportările masive din perioada anilor 1949 - 1960 s-au soldat cu încă 200.000 de țărani morți în lagărele de muncă sau închisori. Rezistența armată din munți (1946 - 1958), unică in lagărul comunist, a mai adăugat un număr de victime. În cele 120 de închisori și lagăre de muncă, au murit între 150.000- 200.000 oameni. Cifrele globale
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
și nimicite cu tunurile - provocând 30.000 de victime. Deportările masive din perioada anilor 1949 - 1960 s-au soldat cu încă 200.000 de țărani morți în lagărele de muncă sau închisori. Rezistența armată din munți (1946 - 1958), unică in lagărul comunist, a mai adăugat un număr de victime. În cele 120 de închisori și lagăre de muncă, au murit între 150.000- 200.000 oameni. Cifrele globale ale holocaustului roșu în România sunt diferite. Numărul total al deținuților: 2.000
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
1960 s-au soldat cu încă 200.000 de țărani morți în lagărele de muncă sau închisori. Rezistența armată din munți (1946 - 1958), unică in lagărul comunist, a mai adăugat un număr de victime. În cele 120 de închisori și lagăre de muncă, au murit între 150.000- 200.000 oameni. Cifrele globale ale holocaustului roșu în România sunt diferite. Numărul total al deținuților: 2.000.000 (Filip Păunescu - ,,Cunoașterea și combaterea comunismului". 3.000.000 (Cicerone Ioanițoiu). Numărul total al
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
deținuților: 2.000.000 (Filip Păunescu - ,,Cunoașterea și combaterea comunismului". 3.000.000 (Cicerone Ioanițoiu). Numărul total al morților în regimurile Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ceaușescu, Iliescu (revoluție, Târgu-Mureș, mineriade, etc.) este greu de stabilit. Se descoperă mereu noi gropi comune pe lângă lagărele de muncă și închisori. Cifra avansată de Florin Mătrescu este de 891.500 morți în genocidul comunist comis între actualele granițe ale României 19. Despre mărturii în oglindă din lagărul comunist Cu sprijinul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
greu de stabilit. Se descoperă mereu noi gropi comune pe lângă lagărele de muncă și închisori. Cifra avansată de Florin Mătrescu este de 891.500 morți în genocidul comunist comis între actualele granițe ale României 19. Despre mărturii în oglindă din lagărul comunist Cu sprijinul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania ziariști de la România Liberă și de la Libertatea au realizat interviuri cu torționarii pe de o parte, dar și cu foștii deținuți politici. Un fost deținut politic care a trăit pe
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
în Penitenciarul Giurgeni și fostul șef al acestei pușcării își povestesc, după 50 de ani, experiențele trăite în două tabere atât de diferite. De o parte este Alexandru Ioanițescu, trecut astăzi de 80 de ani, fostul comandant de închisoare și lagăr comunist. Cei care l-au cunoscut de dincolo de gratii și-l amintesc ca pe o ,,brută și o bestie ordinară", dar el spune că pur și simplu, a muncit la viața sa ca un tip ,,sever și corect". Recunoaște doar
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
înrăit-dușmănoase, preocupați de a sabota munca sau de a-i instiga pe ceilalți deținuți la nesupunere" 21. În urma unor reclamații ce vizau excesul de zel, Ioanițescu este retrogradat din funcție și numit locțiitor al comandantului pentru pază și regim la lagărul de la Periprava. După aproape 50 de ani de la acele momente, pensionarul Alexandru Ioanițescu neagă acuzațiile, pe care le consideră simple răzbunări ale unui alt ofițer. ,, Vă spun sincer. Eu am fost sârguincios. Am muncit. M-am străduit. Acum sunt bătrân
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]