1,665 matches
-
este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
de ani. Cetina este otrăvitoare pentru om dar și pentru animale. Lemnul de tisa este dur, elastic, rezistent la putrezire.Este rezistent la temperaturi înalte și joase. Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merișor, gadita, oțetar.
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
animalelor, industrializarea cărnii (în satul Orheiu Bistriței se află și al doile cel mai mare abator din Ardeal), debitarea și prelucrarea lemnului În teritoriul administrativ al comunei există o pădure de stejar situată în șesul localității Orheiu-Bistriței - unde crește floarea “Laleaua pestrița” ("Fritillaria meleagris") - specie ocrotita de lege - fiind considerată monument al naturii. În cinstea acestei flori și pentru protejarea ei, după terminarea perioadei de vegetație (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria organizează un festival
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
meleagris") - specie ocrotita de lege - fiind considerată monument al naturii. În cinstea acestei flori și pentru protejarea ei, după terminarea perioadei de vegetație (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria organizează un festival folcloric denumit “Laleaua pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria organizează un festival folcloric denumit “Laleaua pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de bovine din comuna Cetate și comunele limitrofe, expoziția fiind specializată pe rasă “Bălțata Românească”.
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
Pitersbarχ", în , în , colocvial "Szentpéter") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman, cresc lalele pestrițe ("Fritillaria meleagris"), declarate monument al naturii. Localitatea este atestată documentar din 1240, cu numele "Mons Sancti Petri". A fost înființată însă mai devreme, în timpul stăpânirii Ordinului cavalerilor teutoni, și anume de "„grupul celor o sută”" de prejmereni. Tot din
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le are îi conferă
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
a stilului de realizare. În general fondul covorului este negru, pe care apare o compoziție florală, puțin stilizată, într-o geometrie variabilă, ce asociază utilul cu frumosul. Spațiul central al covorului este bine structurat, dominat de un buchet de trandafiri, lalele, care este mărginit de un chenar îngust, marginea având flori mici și frunze. Nelipsite sunt azi modelele unde în partea centrală se redau câte două, trei sau patru buchete de trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
structurat, dominat de un buchet de trandafiri, lalele, care este mărginit de un chenar îngust, marginea având flori mici și frunze. Nelipsite sunt azi modelele unde în partea centrală se redau câte două, trei sau patru buchete de trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
de la Tureni (61 ha). Flora este una specifică de silvostepă, fiind format în principal din specii precum gorunul, mesteacănul, fagul, carpenul, plopul, salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat serios. Fauna este formată din mistreți, căpriori, vulpi, iepuri, fazani, potârnichi, rața sălbatică, viezurele. Clima este
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
dar din nou mitralerele și artileria bulgară opresc atacul românilor dispăruții încă nedescoperiți nu se mai pot afla în viață după atâta vreme în același timp electoratul de extremă stânga se diminuează și este împărțit de mai multe grupări politice lalelele au devenit omniprezente în piețele de flori dar și pe produsele textile dezvoltarea folosirii aburului pentru efecte motrice a constituit unul din elementele revolutiei industriale cele mai multe dintre melodiile sale au apărut pe albumele din ultima parte a vieții lirica sa
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
la formarea unor grupări vegetale complexe, unice în România, ce constituie vegetație de tip submediteranean. (Matacă, C.C.M.E.SI.). În arealul parcului trăiesc specii de plante și animale cu importanță majoră atât pentru România cât și pentru Europa. Specia "Tulipa hungarica" (laleaua cazanelor) este endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
care 26 sunt endemice. Specii endemice importante care se găsesc în Parcul Natural Porțile de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care populează habitate diverse
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
anul 1983, fiind descrisă ca o „amestecătură între om și mașină”. În 2003, cu ocazia centenarului Turului, aceeași formație a produs un album muzical intitulat "Melodiile Turului Franței ()". În cinematografie, Turul a reprezentat punctul de plecare în turnarea filmului "Cinci lalele roșii ()" (1949), de Jean Stelli, film în care cinci cicliști sunt omorâți. În fruntea cursei ()" (1974) urmărea destinul lui Eddy Merckx, fiind selectat pentru Festivalul Internațional de Film de la Cannes. Același subiect l-a propus și Alex Joffé cu a
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
dau regiunii Westland din sudul orașului Haga un aspect mai mult industrial decât agricol, datorită nenumăratelor coșuri ale instalaților destinate să mențină temperatura optimă pentru dezvoltarea plantelor. Faima Olandei este legată de culturile sale de flori, îndeosebi de culturile de lalele. Agroturismul este o formă de completare a veniturilor pentru peste 2.500 de ferme olandeze, dintre care marea majoritate sunt situate în provincia Zeeland. Circa 9% din fermele din această provincie oferă facilități de vacanță. Agroturismul este mai puțin răspândit
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
orașul Siret, iar în localitatea Dărmănești se face la stânga din drumul principal spre Cacica, renumită pentru salina din localitate. La recensământul din 2002, comuna Todirești avea o populație de 5.778 de locuitori. Satul Todirești este recunoscut în special datorită lalelei negre, plante aflate în extravilanul acestui sat recunoscute și sub numele de „badigan”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Todirești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Todirești, Suceava () [Corola-website/Science/302005_a_303334]
-
și în stânga scenei, unde se aflau orchestra și scările de intrare pentru prezentatori și interpreți. Fundalul avea un panou cu imagini diferit pentru fiecare număr, pentru a oferi context versurilor. Fața scenei și suprafața din stânga scenei au fost decorate cu lalele, flori pentru care Olanda este renumită. Juriile nu s-au aflat în studio, ca în 1956. În 1958, au rămas în țările lor, ascultând spectacolul. După interpretarea tuturor cântecelor, juriile și-au anunțat rezultatele prin telefon, în ordinea inversă a
Concursul Muzical Eurovision 1958 () [Corola-website/Science/302548_a_303877]
-
corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
noi ca plante omamentale. Magnolia liliiflora Desr. (magnolia) - are frunze întregi, iar fructul este o polifoliculă, fiecare foliculă avînd cîte 1-2 semințe prevăzute cu aril mare, roșietic-portocaliu. Florile sunt purpurii la exterior și albe la interior. Liriodendron tulipifera L. (arborele lalea) - are frunze lobate, în formă de liră, iar fructul este uscat (fără aril), polisamaroid, cu samarele unilateral aripate. Sunt plante cu evidente caractere de inferioritate: dispoziția predominant spirociclică sau hemiciclică și numărul nedefinit de elemente reproducătoare, apocarpia. Se caracterizează prin
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
celelalte două care-l încadrează prezintă aspecte ale vieții principelui Francisc Rákóczi al II-lea. Sala Oglinzilor aflând pe etajul întâi oferă un ambient plăcut datorită oglinzilor venețieni amplasați la capăt. Mobilierul, de o eleganță deosebită, completează prin profilul de lalea ansamblul creat de forma identică prin care se termină coloanele sălii. Mesele sunt placate cu oglinzi, în ton cu denumirea sălii, chenăruite cu ornamentații metalice prevăzute cu mărgele nichelate. Totuși partea cea mai interesantă o formează cele 12 compoziții în
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]