2,345 matches
-
au constat din: probe de alergare, triplusalt, săritura în lungime, aruncarea discului, aruncarea suliței la țintă, săritura cu prăjina, cățărarea pe prăjină. -Au avut loc festivități de premiere în cadrul cărora primii trei clasați veneau în fața tronului să-și primească medaliile, lauri de măslin, lauri și mirt, precum și premii în bani, între 50 și 250 de drahme. -Totul s-a terminat cu o festivitate de închidere. Manifestările din cadrul Jocurilor s-au apropiat tot mai mult de spiritul Jocurile Olimpice antice pe care Zappa
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
probe de alergare, triplusalt, săritura în lungime, aruncarea discului, aruncarea suliței la țintă, săritura cu prăjina, cățărarea pe prăjină. -Au avut loc festivități de premiere în cadrul cărora primii trei clasați veneau în fața tronului să-și primească medaliile, lauri de măslin, lauri și mirt, precum și premii în bani, între 50 și 250 de drahme. -Totul s-a terminat cu o festivitate de închidere. Manifestările din cadrul Jocurilor s-au apropiat tot mai mult de spiritul Jocurile Olimpice antice pe care Zappa dorea să le
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Domenico Fantini, a răsunat imnul primei ediții a Jocurilor Olimpice din 1896, care a rămas în continuare imnul oficial al Jocurilor Olimpice. 7. JURĂMÂNTUL OLIMPIC Mă jur Pe Altarul sacru al Tău - O, Zeus - Stăpâne De față cu Senatul Puterii Tutelar Pe laurul cel sacru și purpura ce-o are Consiliul hellanodic - Loial că voi rămâne ! În fața miilor de sportivi și antrenori prezenți pe stadionul olimpic, din cele peste o sută de țări ale lumii, un sportiv reprezentativ al țării gazdă, așteaptă pe
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Nicolae Martinescu (categ. 100 kg). Ivan Patzaichin câștigă și el aurul olimpic la canoe 1000 m, după ce în serii pagaia i s-a rupt și a trecut ultimul linia de sosire în calificări. Montreal 1976 - Gimnastica este cea care aduce laurii României prin Nadia Comăneci care câștigă trei medalii de aur la individual compus, paralele și bârnă. Caiacistul Vasile Dâba întregește zestrea de medalii de aur în proba de 500 m. Moscova 1980 - Sportivii concurând la sporturile deja consacrate la Jocurile Olimpice
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
dimensiunea 41x31 centimetri, coperta exterioară este de piele, de culoare verde închis, iar coperta interioară este căptușită cu mătase de culoare verde-deschis, prezintă în centru inițialele posesorului, C.P., decupate în metal galben și așezate deasupra unei ramuri cu frunze de laur, din metal patinat; un șnur cu un fir metalic, auriu marchează cotorul care prelungindu-se printr-un orificiu, fixează pergamentul pe care este scris textul. Pe frontispiciul pergamentului, alături de numele posesorului, sunt desenate două bastoane de mareșal încrucișate, care sunt
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
cu un fir metalic, auriu marchează cotorul care prelungindu-se printr-un orificiu, fixează pergamentul pe care este scris textul. Pe frontispiciul pergamentului, alături de numele posesorului, sunt desenate două bastoane de mareșal încrucișate, care sunt puse peste o crenguță de laur. Cartea de mareșal este datată și localizată: în partea stângă apare locația și data: București, 14 iunie 1930, iar în dreapta, este semnătura olografă a regelui Carol al II-lea. Conținutul Cărții de mareșal a lui Constantin Prezan: ,,Oastea românească pornită
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
enthousiasm-ul"18. Pe momentele figurate, Pythia este calmă, senină, concentrată, ca și zeul care o inspiră. Prin ce mijloace se obține această "stare secundă", rămâne încă un mister. Pythia, aleasă dintre tărăncile de la Delfi, profetiza la dată fixă. Frunzele de laur pe care ea le mesteca, fumigațiile cu laur, apa pe care o bea din izvorul Cassotis nu au nici o proprietate îmbătătoare și nu explică transa. După tradiție, trepiedul său oracular era situat deasupra unui hău (chasmă), de unde emanau vapori cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
senină, concentrată, ca și zeul care o inspiră. Prin ce mijloace se obține această "stare secundă", rămâne încă un mister. Pythia, aleasă dintre tărăncile de la Delfi, profetiza la dată fixă. Frunzele de laur pe care ea le mesteca, fumigațiile cu laur, apa pe care o bea din izvorul Cassotis nu au nici o proprietate îmbătătoare și nu explică transa. După tradiție, trepiedul său oracular era situat deasupra unui hău (chasmă), de unde emanau vapori cu proprietăți supranaturale. Săpăturile, totuși, n-au revelat nici o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o luntre mică și plată nici nu au auzit muzica sălbăticiei și nici nu au observat frumusețea apei întunecate sau raza de lumină ce scălda din când în când chiparosul cu brazde gri și se oglindea în frunzele verzi de laur. Ochii lor erau fixați pe un mocasin de apă uriaș ce lenevea pe o rădăcină de chiparos - pe un genunchi, cum îi spun oamenii mlaștinilor - ce ieșea din apă înălțându-se cam până în dreptul capului D-nei plantelor. Prora bărcii, unde
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
loc la nivelul cuvântului: „De la beat cârciumă vin Merg pe gard, de drum mă țin Și cu subsuoara-n pâine, Nici un latră nu mă câine...” (efect comic) - predicat psihologic - un segment al unui cuvânt care poartă accentul predicativ al comunicării; „Laurii voiau să smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinței biruință căta orice cavaler...” (Eminescu) 4. Figurile plasticității: - epitetulcuvânt care califică un substantiv, formând un tot Îmreună cu determinatul; epitetul califică uneori și o acțiune, de data aceasta fiind un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
interesantă a lectorului Ion Stăvăruș, a cărui contribuție în acest sens a fost adusă recent în actualitate de două cărți semnate de Nicolae Scurtu, Scrieri (2010) și Corespondență, Ion Stăvăruș fiind și cel care a tradus în limba noastră, alături de Lauri Lindgren, culegerea lirică a runelor finlandeze Kanteletar. Tot el a descoperit și cel mai vechi rudiment al legăturilor poetice dintre noi și Finlanda, prin faptul că a semnalat traducerea pe care doi români, Timotei Cipariu din Transilvania și G. Guresco
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Un mare nume al acestei perioade, personalitate literară respectată și profesor de limbă și civilizație românească la Universitatea din Turku, este Ion Stăvăruș care a scris mult despre literatura finlandeză și căruia i se datorează, prin colaborarea cu profesorul emerit Lauri Lindgren, traducerea Kanteletarului, antologie de poezie tradițională finlandeză, corespondentul poetic al Kalevalei. Tot în această parte am prezentat pe larg un număr special al revistei "Secolul 20", apărut în 1982, în întregime dedicat culturii și civilizației finlandeze și la alcătuirea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
proces; menționăm aici eforturile anumitor traducători precum Teodor Palic sau Marilena Aldea, ale unor instituții precum Ambasada României la Helsinki, cea a Finlandei la București și asociația Finlanda-România, și ale a unor profesori proeminenți, buni cunoscători ai ambelor culturi, precum Lauri Lindgren sau Matti Koskelo. Cultura finlandeză prin ochii românilor rămâne o temă demnă de explorat în continuare, în ciuda tuturor studiilor publicate până acum, cărora li se adaugă și prezenta lucrare. Cu atât mai mult cu cât dinamica percepției Finlandei de către
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
diplomatice - note verbale, scrisori de acreditare, telegrame cifrate, rapoarte diplomatice, articole din presa vremii, jurnale personale (...)"62. Documentele au purtat semnăturile unor personalități precum Regele Ferdinand, Regele Carol al II-lea, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Generalul Averescu, președinții Republicii Finlanda Lauri Relander și J. K. Paasikivi, Väinö Tanner, șeful primei reprezentanțe diplomatice finlandeze în România, după cum menționam anterior, și Mareșalul Mannerheim. Relațiile diplomatice dintre cele două state au început odată cu anul 1920, când România a fost printre primele țări care au
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
căruia se construiește drama este viața satului. Un exemplu în acest sens este constituit de comedia lui Arvi Pohjanpää, Keisarin Käräjät, care este "una dintre cele mai reușite ale teatrului finez"108. Celor doi li se mai alătură și dramaturgul Lauri Haarla care în 1923 debutează cu piesa Lemmin poika, în 1940 oferind drama Kunian mies, "scrisă într-un stil colorat, cu un vocabular stilizat și'ntr'o factură romantico-expresionistă"109, dar căreia îi lipsește dinamismul și acțiunea. La fel ca
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost puse pe muzică, devenind în felul acesta romanțe, marșuri, cântece de dragoste sau patriotice 175. Pentru a reveni la problematica legată de Kanteletar, trebuie remarcat efortul de traducător din literatura finlandeză, depus de Ion Stăvăruș. Acesta, împreună cu profesorul emerit Lauri Lindgren traduce culegerea lui Elias Lönnrot. Varianta în românește a Kantelatarului a cunoscut două ediții în același an 1985. Una la București la editura Univers, cealaltă în Finlanda, în cadrul Departamentului de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se bucură de apreciere. Revista New International Journal of Romanian Studies face o prezentare a numerelor 1-2 ale acestei reviste. Din conținutul revistei mai fac parte și două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a numerelor 1-2 ale acestei reviste. Din conținutul revistei mai fac parte și două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii pe probleme de interculturalitate, atât în limba finlandeză cât și în română. Cele mai multe dintre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
statul român încă un lectorat, de data aceasta la Universitatea din Tampere. Așadar este ușor de imaginat statutul de limbă "exotică" al limbii române în aria scandinavă. Persoana de care se leagă crearea, menținerea și susținerea acestui lectorat este profesorul Lauri Lindgren. Așa cum susține și domnia sa într-un interviu acordat Marilenei Aldea: "Despre înființarea lectoratului românesc de aici, pot să spun că, într-adevăr, inițiativa mi-a aparținut. Nu am făcut decât să înaintez o propunere, în acest sens, Ministerului Învățământului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
spus că predarea limbii române în Finlanda nu a început în 1975; în mod sporadic și prin contribuțiile temporare ale unor profesori români, limba română a mai fost prezentă în Scandinavia, atât doar că a lipsit mediul organizat, instituțional. Tot Lauri Lindgren face o prezentare a acestei, din păcate, scurte istorii într-un alt număr al aceleiași reviste. Așadar, "primele cursuri elementare au fost organizate la Universitatea din Helsinki în 1935"703, iar "ministrul de atunci la Helsinki, Raoul Bossy, a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în publicarea de traduceri din limba finlandeză, Nicolae Constantinescu (1978-1980 și 1992-1995), specialist în folclor, Rodica Bărbat (1990-1991) și Marilena Aldea, coordonator al celui mai cuprinzator dicționar român-finlandez publicat în România 706. În numarul 18 din 2005 al Columnei, profesorul Lauri Lindgren face o trecere în revistă a activității lectoratului, atingând pentru prima dată subiectul utilității unui astfel de lectorat în cadrul expansiv al Uniunii Europene de care România se apropia la acea dată, limba română urmând să aibă o pondere mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1. În "Columna" despre "Columna" Un nou început, articol aparținând lui Nicolae Contantinescu, vorbește despre începuturile revistei "Columna". Aceasta a apărut în anii '80 la Turku, prin strădania lectorilor de limba română Florian Vlădica și Ion Stăvăruș, sprijiniți de profesorul Lauri Lindgren. În felul în care a fost concepută, publicația a fost printre puținele publicații de genul acesta care apar în cadrul unui lectorat din străinătate. În primele opt numere s-a conturat aria tematică a revistei și programul, aceasta prilejuind apariția
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost bine primită, iar contribuția pe care au adus-o participanții a fost una substanțială. "Columna" se vrea a fi prima revistă în limba română apărută în Finlanda și Scandinavia. Sunt amintiți cei care au contribuit la realizarea ei: profesorul Lauri Lindgren, traducătoarea în limba finlandeză a Mioriței, Pirjo Thorel, Pirjo Raiskila, pentru realizarea diverselor traduceri din lirica românească, Anna-Liisa Lavila, Marjo Cosma, Tommy Granholm, Eeva Fredrikson, Milja Koponen, Lea Makela, Helena Novak, Lena Saksa și Sirkka Leppaluota 712. În Cuvânt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cuprindă materialele publicate în această revistă. Scopul acestora se dorește a fi atât unul didactic, cât și de promovare a culturii celor două țări. În finalul cuvântării, acesta dorește să mulțumească tuturor celor care au contribuit la realizarea revistei - profesorului Lauri Lindgren, directorul Institutului de studii romanice și conducerii Universității din Turku 713. În "Columna" la an aniversar, Florian Vlădica laudă inițiativa celor care au făcut posibilă apariția acestei reviste care, în momentul scrierii articolului, aniversa 20 de ani de existență
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mici. În continuare, Florian Vlădica rememorează momentele începutului revistei: alegerea numelui, care desemna originea latină a poporului român, designul copertei realizat de "frumoasa pictoriță Asta Niemistö"715, problemele întâmpinate pe parcursul redactării revistei, sprijinul acordat de ambasadoarea României și de profesorul Lauri Lindgren. Lansarea revistei a avut loc la data de 1 iunie 1982, evenimentul fiind sărbătorit după tradiția românească 716. Pe aceeași notă scrie și Eija Suomela-Salmi, autoarea articolului "Columna" - vingt ans, reliefând unicitatea acestei publicații în țările nordice, dar și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]