2,362 matches
-
fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște ne-a călăuzit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vieții», afirmarea și dezvoltarea continuă a omenescului din om în cadrul obiectiv al realităților sociale socialiste și a modului de viață socialist.“ (Revista de filozofie, septembrie-octombrie 1976) COBZĂLĂU Emanoil, poet „Pe frunțile Cetății podoabe vom depune Din flori de bucurii și lauri de lumină. Încrederea-n partid și-n cei ce-i vom alege Stegari ai vieții noi, va fi și mai deplină!“ („Trăind în libertate“, Contemporanul, 28 februarie 1975) CODIȚĂ Pavel „Dragostea noastră pentru pace, dragoste care este în sângele poporului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta la îndemână. Iară credinciosul câne, ce mișcările-mi păndea Cu isteața lui privire, vesel parcă îmi zicea: Sunt și eu pe-aici, stăpâne, gata să-ți dau ajutor, Și vânatul ce împușca-vei să-l aduc l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
le realizez. Amintirile degajă cuvinte de laudă pentru cei care l-au conceput, deoarece și-a dovedit în timp menirea. Aici am văzut, pentru prima dată, în zile toride de vară, importante spectacole de înalt nivel, care îmbogățeau cununa de lauri a culturii ieșene ce prindea contur, datorită acestui spațiu. În acest Teatru am văzut pentru prima dată Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizzetti, într-un important turneu al Operei Române din Cluj. Am văzut apoi baletul Lacul Lebedelor, tot cu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
celelalte concerte amintite. Sub conducerea cunoscutului profesor ieșean Nicolae Gâscă, formația a atins un nivel elevat. Corala, mereu primenită și întinerită din punct de vedere al componenților ei, prin experiența câștigată în multe confruntări internaționale la care a cucerit numeroși lauri, se impune de fiecare dată în fața publicului. Prima parte a Concertului, din seara de 23 decembrie 2004, a cuprins colinde îndrăgite ale celor mai reprezentativi compozitori români ai genului. Tinerii, pe lângă evocarea tematică a colindelor care ne răscolea fiecăruia trecute
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
timpului său. Nu ne așteptăm la premii stabilite de cititori, poeții par să fi pierdut pe drum, de multă vreme, pe cititori. Oricum, nu premiile fac literatura, poezia e dincolo de premii. Dacă ne gîndim, totuși, că la Olimpiadele grecești primeau lauri atleții dar și poeții, lucrurile capătă un oarecare sens. Atleții alergau pe orizontală, poeții forțau limitele pe verticală. În final s-au întîlnit pe undeva, cred! A.B.Dar, bursele, turneele, participarea la târguri de carte, colocvii, în vremurile în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și odraslele lor se bucură de pensii uriașe, fără ca nimeni să-i deranjeze. Pe de altă parte, constăm că există o toleranță maximă pentru tot soiul de autori care au făcut pactul cu diavolul și care se bucură astăzi de lauri și privilegii. Bizara situație ne îndreptățește să credem că acești foști delatori continuă să fie activi. Sigur, serviciile de informații culeg date fără să-și pună probleme morale, acesta e rostul și utilitatea lor. Dar mă aștept, din partea istoricilor literari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la cruda, mizera realitate, bălăcindu-se în imaginar ca porcii lui Epicur, nu e în măsură să-mi inspire încredere. Detest falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați de semidocți ajunși în fotoliile ministerelor. Dar să fim liniștiți, să ne vedem de muncile și zilele noastre: laurii se uscă degrabă pe fruntea celor nevrednici. A.B.Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
falșii visători, pe ipocriți și oportuniști, pe cei ce fac frumos în fața puterii, sperând într-o medalie sau în laurii otrăviți, acordați de semidocți ajunși în fotoliile ministerelor. Dar să fim liniștiți, să ne vedem de muncile și zilele noastre: laurii se uscă degrabă pe fruntea celor nevrednici. A.B.Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele sunt aceleași? Cu trecerea timpului, e sigur că nu numai structura oaselor ni se transformă, ci și cea a poemelor noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Spre pildă, Giovanni Boccacio, primul și cel mai fidel biograf al lui Dante, pomenește despre visul pe care l-ar fi avut donna Bella, mama lui Dante, pe când îl purta în pântece pe viitorul poet: cuprinsă de somn, sub un laur înalt, lângă un izvor, se făcea că dă naștere copilului care, hrănindu-se cu fructele laurului, se transforma într-un magnific păun. Visul a fost interpretat în fel și chip de biografii lui Dante. Chiar marele poet face dese referiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care l-ar fi avut donna Bella, mama lui Dante, pe când îl purta în pântece pe viitorul poet: cuprinsă de somn, sub un laur înalt, lângă un izvor, se făcea că dă naștere copilului care, hrănindu-se cu fructele laurului, se transforma într-un magnific păun. Visul a fost interpretat în fel și chip de biografii lui Dante. Chiar marele poet face dese referiri la el și la mama sa atunci când îl însoțește pe Virgiliu în Infern. A.B.Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alți "interbelici". Iar dintre noii veniți, câteva nume (firește, cu retușurile și rezervele necesare), vor rezista. Ei nu coincid totdeauna cu opțiunile criticii din epocă, e drept; dar asta nu e o noutate. Accentele se vor distribui altfel, ca și laurii. E destul să amintesc de victoria (postumă) a lui Radu Petrescu, sau de aceea, uluitoare, a lui I.D. Sârbu (un scriitor oropsit și puțin cunoscut și editat odinioară, dar a cărui "stea" e în vertiginoasă și incandescentă creștere...). A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
literară au publicat A. D. Xenopol, N. Iorga, Gr. I. Alexandrescu, Ov. Densusianu, D. A. Teodoru, V. Hulubei și Emil Gârleanu, iar N. Vaschide și Șt. Popescu, mai multe cronici dedicate artelor plastice. Versuri au dat A. D. Xenopol (care folosea pseudonimele I. Laur și Rama), N. Beldiceanu, S. Bodnărescu, Tr. Demetrescu, A. C. Cuza, Raul Stavri, J. B. Hétrat, Gr. N. Lazu, Cornelia din Moldova, D. Iamandi, Ana Conta Kernbach, Adela Xenopol, Spiru V. Hasnaș, A. Vojen, N. Muscă, G. Murnu, V. Lateș, Virginia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285447_a_286776]
-
de aur,/ Când a nopții întunerec înstelatul rege maur -/ Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, [...]// Mergi tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,/ Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,/ Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos 259. Mai mult, poetul se obiectivează într-atât, încât descrie mecanismul întreg al stării: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud (s.n.)/ Ș-amestec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și cu toate astea ce tu? Cine n-ar da toate măririle lumești pe acest tu? Și cât de mult onoră el? când vine din gura ei mai întîi - pare o conchetă de care el e mai mândru decât de laurii lui Alexandru Macedon. Conversară mai departe, de astă dată mai intim, nu despre amor, însă totuși despre un lucru mai serios, despre căsătorie de esemplu. Fiecare tu era controversat. Era o frumusețe că, tocmai când își propuneau să zică tu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o piatră și corpul pe-un morman de frunze uscate și adormii. Visul - o lume senină pentru mine, o lume plină de raze clare ca diamantul, de stele curate ca aurul, de verdura cea întunecoasă și parfumată a dumbrăvilor de laur - visul își deschise auritele lui gratii și mă lăsă să intru în poeticele și etern junele lui grădini. Într-adevăr că muntele pe care dormeam mi se păru una din acele grădini pandante ale Semiramidei, grădini a cărei treaptă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nespusă frumusețe, încărcată de haine strălucite și podoabe scumpe, intră în ea, urmată de alte femei, tot frumoase, dar departe de ea. Ea veni lângă cavaler, îngenunche lângă el și-i sărută mînile. Fetele cele tinere aduseră o cunună de laur și i-o așezară pe frunte, ea-l luă de mâni și-l duse în capul mesei, unde șezu de-a stânga lui. - Angela! murmură el uimit. Oricât de-ncet ar fi spus-o, ea auzi, își plecă ochii cuvioși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Împărat în țara departată a Indiei și avea o fată frumoasă cum nu se mai povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a plâns vodată. În nopți cu lună, când se primbla prin întune [coa ]sele dumbrăvi de laur ale castelului răsărit din rădăcini de stânci, ea auzea un glas frumos, parcă de privighetoare, totuși era de om. O arfă, asemenea sunetului blând și regulat al valurilor mării, o acompania. Era un paria cântăreț, care o iubea pe fata
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în bolțile lor ca două flori, [ca două] picături de întunerec topit. Ea-l iubi, căci nici n-ar fi știut să facă alta, așa era de frumos. Într-o noapte, printre mreje de frunziș [î ]ntunecat de oliv și laur, suspendea luna ca o pavăză de aur, el sta -ngenuncheat la picioarele ei și, [cu] capul culcat în poalele-i albe, se uita lung și-ntunecat c-o privire de profet în întunecimea cea blândă și albastră a ochilor ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
așezată pe canapeaua din cabinetul lui, curioasă să afle tot ce se întâmpla în viața fostului soț. Bărbatul crezu, cu toată sinceritatea, că ea își pierduse mințile dar se feri să facă vreun comentariu. Luana cunoscu acolo pe un oarecare Laur Midea. Un personaj cu o labilitate psihică ponderată ce se credea urmașul lui Don Juan. Bărbatul se îndrăgostea la fiecare șapte zile și suferea cumplit din pricina lipsei de sex-apeal și curaj la femei dar se declara vindecat după fiecare amor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lui Don Juan. Bărbatul se îndrăgostea la fiecare șapte zile și suferea cumplit din pricina lipsei de sex-apeal și curaj la femei dar se declara vindecat după fiecare amor pentru ca, în săptămâna următoare, s-o ia de la capăt. Luana găsi în Laur unealta ideală a jocului ei. Ea strecură în buzunarul nefericitului un bilețel prin care, o damă tânără și frumoasă, după cum se descria, îl înștiința că făcuse o adevărată pasiune pentru el. Îi dădea întâlnire într-un loc anume și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a decolteului. Rebeca se apropie țeapănă, nerușinată și-o întrebă din vârful buzelor ce dorește. Luana îi întinse ziarul. Găsești aici tot ce vreau să-ți spun. O lăsă singură și femeia deschise, cu o oarecare curiozitate, pliantul de hârtie. Laur veni gătit la întâlnire și-o privi aiurit pe femeia care răsfoia intrigată ziarul. Nu sperase la o așa cucerire. Așa cum prevăzuse Luana, el se îndrăgosti iremediabil de frumoasa domnișoară care, atunci când bărbatul se apropie de ea și-i vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că totul a fost un joc, că râde de neputința lui și că, una peste alta, era femeia care disprețuia bărbații lipsiți de curaj. Evenimentele se precipitară și intrară pe un făgaș periculos, cu o repeziciune uluitoare. Rebeca alertă poliția, Laur Midea fu atenționat să înceteze iar Radu îl amenință, cu vehemență, că la o viitoare întâlnire îl va zdrobi. Laur se opri. Preț de câteva zile el stătu cuminte, aruncând-o pe Luana în cea mai neagră disperare. Dacă renunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bărbații lipsiți de curaj. Evenimentele se precipitară și intrară pe un făgaș periculos, cu o repeziciune uluitoare. Rebeca alertă poliția, Laur Midea fu atenționat să înceteze iar Radu îl amenință, cu vehemență, că la o viitoare întâlnire îl va zdrobi. Laur se opri. Preț de câteva zile el stătu cuminte, aruncând-o pe Luana în cea mai neagră disperare. Dacă renunța? Jocul ei, transformat în răzbunare, rămânea neîmplinit. Cei doi își vor vedea de viața lor împreună și ea nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
capabilă de o așa morbidă încântare. Se simțea liberă, fericită, în stare s-o ia de la capăt. Radu Noia, dacă nu voise să-i mai fie alături, atunci nu avea să fie al nimănui. Stricata își meritase soarta iar lui Laur Midea, nefericitul, se va îngriji și să-i aprindă o lumânare la căpătâi. În ce-l privea pe adulterul ei soț, urma, de-acum încolo, din spatele gratiilor, să se gândească și să regrete tot răul pe care i-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]