3,457 matches
-
adio de la țuica lui Păsărilă, însă o altă parte n-ar pleca încă de lângă gardul ce desparte cele două proprietăți („cele două funduri”, ar fi spus el în momente mai bune), trăgând încă nădejde la o miraculoasă apariție a aducătorului leacului supărărilor sale. - Tricăăăă!!!... Tricăă!!... auzi Clăpăugea, slab ca un ecou, vocea Lucreției, nevastă-sa. Sau, poate că n-a auzit... I s-a părut doar... Rămase țintuit locului. Ascultă, cu toate oasele, cartilagiile, și membranele urechilor puse în alertă. Nu
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
străină Și nici de mila voastră eu nu aștept să fiu! Îmi este bine-nchisă în coaja mea de vină Și-n oaza fricii mele-un nesfârșit pustiu.-.. Acolo, în oglinda tăcutelor iluzii Se mai deschide-o rană deschisă fără leac Rețete-alambicate-ngropate în confuzii Se calcă în picioare, se contrazic și tac... Și eu în colțul negru, cu doliuri ne-ntrerupte În noaptea nesfârșită în care m-am născut Întind o biată mână, picturile sunt rupte Penelul nu m-ajută să fiu
O ALBĂ IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345913_a_347242]
-
RAZĂ PARFUMATĂ,EȘTI O TÂNĂRĂ LALEA! UN POET NEBUN ȘI TANDRU TE ADORĂ,AH,COPILĂ! DE-A LUI POZIȚIUNE TURMENTATĂ FIE-ȚI MILĂ; TE IUBESC LA NEMURIRE ȘI-ȚI DEDIC LIRA MEA!" *"-Nu striga,madam!" INIMA: CA O BOALĂ FĂRĂ LEAC! Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (26) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 840, Anul III, 19 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DEŞERTUL DE CATIFEA (26) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345919_a_347248]
-
darul trimis. Trăiesc apărând trecutul și prezentul cu singurele arme pe care le am și pe care nu le voi abandona niciodată: creionul și cuvintele. Cred că poezia este ca o boală, o boală pentru care nu vreau să caut leacuri și de care nu vreau să mă vindec. Pot explica mai bine prin următoare versuri ale mele: „...Sunt bolnavă/ pentru că stau într-o pădure/ de versuri și cânt cuvinte/ mănânc salatedin strofe /îmi răcoresc fruntea/ pe silabe de izvor/ nu
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte cu tine stau pe hotarul dintre alb și verde învăț cum să iau leacuri din inimi de cuvinte să trec atentă prin intimitatea celor nerostite încă ascult destăinuirile lor la lumina dorului privim răsăritul în fiecare 21 martie, de ziua Poeziei lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă după
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
l-ai băut - nu ne va fi ușor, Mărite! Cu toate aceste, au acceptat veac după veac Milioane de creștini, să meargă-n calea Ta De aceea zic smerit: frate, nu mai pregeta Să nu cuibărească-n tine patimi fără leac! Evlavioși, plini de iubire, grabnic să spălăm Așa, ca Maria Magdalena-n Galileea, altădat Cu lacrimile și căința noastră, orice păcat Pe Tine, Luminat invațător să te urmăm! Îngaduie-mi Doamne cu duioșie, să fiu Vasul Tău de preț, modelat din
CU ÎNDURAREA TA, de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345964_a_347293]
-
din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Într-o rază de la soare Luna, stelele și cerul Ți-aș aduce la picioare Și doar un sărut îți ceru-l. Într-un mac al sângerării Rana lumii ce disperă Ți-aș fura, leac vindecării, Tu, doar un sărut oferă! Într-o amforă de apă Un întreg ocean de miere Ți l-aș deșerta sub pleaopă Și doar un sărut ți-aș cere. Într-un degetar de beznă Tot pământul negru-n spuma-i
DOAR UN SĂRUT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346015_a_347344]
-
social si/sau politic, celelalte 2 sunt oameni ratați. Aceștia nu au capacitatea să-și propună un țel deși îl pretind. A treia categorie calcă pe cadavre spre a reuși, dese ori pe căi necinstite. Orgoliu este o boală fără leac. Ar trebui izolați ca leproșii. Referință Bibliografică: Între Dumnezeu și natură / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1196, Anul IV, 10 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PLOUĂ-NCET Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Plouă-ncet și răsucit Ducînd dorul văduvit, Să îl vindece cu leac Și cu flori de liliac. Bate vîntul printre pruni, Gînduri vechi și frunze-adun, O grămadă la un loc, Să le dau la toate foc. Bate vîntul, Plouă trist, Stele scriu un acatist. Sunt scutit de-acum de plată, Greșuri toate
PLOUĂ-NCET de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347801_a_349130]
-
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului în zilele din urmă, ale-acestui veac, bufonii, la cravată, sunt cei mai înțelepți; și, Doamne!, când prostia noastră n-are leac, grădina ta e plină, ticsită cu deștepți! banii, din sudoarea celor obidiți, nădușesc prin conturi, în iz de mucegai. strajă e trabucu-n vise la bandiți; astăzi, dacă nu ai bani, puți a putregai! lăcomia crește multora averea. aroganți cu școală
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
Nu scriu degeaba, știu că mă citești, În versul meu te odihnești oftând Și iarăși vin să-ți spun ce dragă-mi ești! Făptura ta îmi stăruie în gând. Oftatul tău doar liniște împarte, Nu-i din durerea cea fără de leac, El vine de demult și din departe, Cum vine el, mă luminez și tac. Cuvintele ce par atât de goale Se umplu de surâsul tău flămând, Ca râul meu de valurile sale Cu-același dor de mare murmurând. Nu scriu
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
O fi voia Domnului? Pentru natură este mană cereascț Îngrașe pământul ca să dea mai mule roade pe deoparte iar pe de alta redă agriculturii orașele distruse. E mai rău cu radiațiile provocate de bombele atomice. Dar natura le va găsi leac. Nu și omul care nu va mai exista dacă Putin nuși va băga mințile ăn cap. Un cărăuș care nu face greve. Știm cu toții ce este un cărăuș. Un om care deține o căruță și un cal cu care ne
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ULTIMUL LUP FLĂMÂND Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului mi-ar trebui un colaj cu tine de când împărțeai lebede vânătorilor fără leacuri încheiai nasturii piscurilor gemene ori îți lăsai autograful în cartea de visuri a muzeelor nocturne nu știu dacă ai certificat întregul poate ai încrustat singurele gânduri exacte sau ai trișat pentru o femeie-supernovă un sentiment grotesc gâfâie la nouăzeci de
ULTIMUL LUP FLĂMÂND de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347407_a_348736]
-
mire: Șă vadă cum știu din trupu-mi să ies... Și intru-n iubire, în haina senină, aleasă... Intru-n iubire pe-o viață, pe-un veac... În clipa când lumea îmi zice mireasă Alături de cel ce-mi e ca un leac. Ce haine frumoase mai poartă iubirea... Citește mai mult Ce haine frumoase mai poartă iubireaCe haine frumoase mai poartă iubirea...Doar ei îi stă bine în chipul oricui:Și-a celui ce zilnic respinge mâhnirea,Și-a celui pe care
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
mire:Șă vadă cum știu din trupu-mi să ies...Și intru-n iubire, în haina senină, aleasă...Intru-n iubire pe-o viață, pe-un veac... În clipa când lumea îmi zice mireasăAlături de cel ce-mi e ca un leac.Ce haine frumoase mai poartă iubirea...... X. FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE ”RENATA VEREJANU”, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. Festivalul Internațional de Poezie - Renata Verejanu Istoric. Peste un sfert de veac poeta Renata Verejanu
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat român, căruia îndeletnicirea aceasta sporadică îi era leac de alinare, Manole își zări fratele. "...Badiță Nică!...". Atât putu rosti sergentul, căci îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
individ în parte misiuni/ activități/ acțiuni specifice fiecăruia în parte/ gen/ sex/ individualitate în parte. Se spune că o boală ('diferența destinului', concret depărtarea omului de destinul/ misiunea să) este cu atât mai greu de tratat cu cât mai multe leacuri i se găsesc!" (probabil, o vorbă din popor?). Dar, aceasta nu înseamnă că ar fi echivalent cu faptul că dacă sunt / există foarte mulți oameni, soluțiile salvgardante pentru ei dacă la fel sunt multe n-ar fi eficace, ci dimpotrivă
FERICIREA LUI ADAM (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348883_a_350212]
-
nume și l-a îndemnat să-l urmeze. Înmărmurit de surpriză, Dragobete l-a urmat fără a spune o vorbă. Devenindu-i ucenic, el a deprins învățătura tainică de a citi în Cartea secretă a Naturii. Astfel, recunoștea plantele de leac, știa a vorbi cu păsările, înțelegea semnele magice ale pădurii, nemaifiindu-i frică de fiarele sălbatice. Când a revenit în lume, aceasta l-a primit cu brațele deschise. Mai mult ca oricând, trezea iubirea în inima fetelor. Călătorea cu viteza
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
FÂNTÂNA DE ARGINT Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1239 din 23 mai 2014 Toate Articolele Autorului FÂNTÂNA DE ARGINT În Fântâna de Argint Este trupul Lui prea Sfânt, Izvorât din veac în veac Spre a fi lumii de leac. Este limpede izvorul Și curat precum Feciorul De-mpărat din Cerul lumii Și din Maica rugăciunii. Nu se spală de păcate Decât cel ce-n genunchi cade Și se roagă-n vers duios La măritul său Hristos Precum Mama sa
FÂNTÂNA DE ARGINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346918_a_348247]
-
este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De aceea Sfântul Ignatie numea Euharistia drept „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Iar Sfântul Irineu de Lyon (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu dochetismul și gnosticismul, ce arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Domnul
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
mamă să rămâi! Cine vrea să mi te cheme Dinspre viață înapoi? Unde-mi spui că pleci de-o vreme Îmbrăcată-n haine noi? ..................................... Curg broboane de sudoare Din icoana unui sfânt, Mamă, spune-mi ce te doare? Știu că leacuri nu mai sunt... Referință Bibliografică: Mamă, spune-mi ce te doare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 889, Anul III, 07 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MAMĂ, SPUNE-MI CE TE DOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346269_a_347598]
-
nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului Supraviețuire Zăpor pe gârlă Pe-o bucată de gheață Câine încolțit... Pastel Din Vârful Crucii Soarele tremură pe Fruntea lui Iisus Locație Tufă de măceș Pe grinduri și zăvoaie Miroase raiul Leac Ultimul cioclu: Ofer orice rețetar Pe bază de colb... Afrodisiac Dejun de taină Fierb în fire de iarbă Mărul lui Adam Haiku Silabe de foc Într-un poem cu parfum Și praf de pușcă ! Referință Bibliografică: Locații / George Nicolae Podișor
LOCAŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346407_a_347736]
-
mamă, Elisabeta Hanganu (și care avea să-i dea fiului, substituind rolul tatălui, și numele) își aducea obolul său voluntar, ca infirmieră, la împlinirea marelui ideal al românilor. Trecuse multișor de vârsta măritișului și sărăcia de acasă și-a găsit leac în bucuria de a obloji rănile semenilor săi, cei meniți să poarte războaiele. Atunci, tocmai în vâltoarea luptelor de la Mărășești, l-a întâlnit, cu bucuria vecinătății, pe soldatul Ioan Musteață din Țibucani, sat aflat simetric față de Verșeni, pe celălalt mal
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]