1,772 matches
-
angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării morale a deținuților adulți. Legiferarea ameliorării și organizării penitenciarelor a pus bazele unui tratament uman, pe principii devenite moderne în toată Europa și aplicate în America din inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și Ion Turliuc. Corespondenții noștri sunt domnii - spunea redacția: T. Zegrea și I. Marcu pentru județul Storojineț, V. Olinici pentru județul Suceava și C. Mucenic pentru județul Câmpulung. ...” Când drepturile noastre se desființează și se calcă cu picioarele, când potlogăria legiferării se azvârle atât de furibundă și asupra vechilor așezăminte de școală din țara noastră, când, sus, se manipulează banul public cu atâta ușurătate, iar jos, lumea e lăsată pradă mizeriei, când se creează atâtea posturi de necesitate mai mult decât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al țărilor proaspăt eliberate de comunism 6. Excluzând cultul fostului dictator și supraîncărcarea grosieră a calendarului comemorativ, românii s-au regăsit în episoadele de maximă intensitate ale istoriei lor, cum ar fi Marea Unire sau domnia lui Ștefan cel Mare. Legiferarea acestor opțiuni nu a întârziat. Momentul 1 decembrie 1918 a fost proclamat zi națională a statului deși, în varianta sa postbelică, acest simbol datora mult propagandei naționaliste din anii '70-'80. Domnitorul Ștefan cel Mare a beneficiat, la rândul său
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1877) nu a întrunit adeziunea publicului larg, astfel încât a fost preferat 1 decembrie 1918. Noul eveniment emblematic al statului proclamarea unirii Ardealului cu România înlocuia aniversarea lui 23 august 1944 când, conform propagandei comuniste, România se eliberase "de sub jugul fascist". Legiferarea s-a produs în regim de urgență, textul oficial neoferind nici o explicație pentru această opțiune 1. Dincolo de contextul politic, dedicat altor priorități, omiterea unei minime argumentații în actul normativ sugerează că rațiunile alegerii țineau, pentru contemporani, de domeniul evidenței. Între
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înfăptuirile recente, în anul următor, un decret hotăra că data de 24 ianuarie să devină "sărbătoarea națională a Unirii tuturor românilor"173. Iar în ședința din 5 februarie 1920, Nicolae Iorga propunea, în calitatea sa de președinte al Adunării Deputaților, legiferarea acestei hotărâri. Raportul proiectului de lege expunea foarte clar motivația actului: ani de zile se sărbătorise 24 ianuarie în amintirea celor petrecute în timpul lui Cuza și "în așteptarea Unirii celei mari", ceea ce îndreptățea, acum, alegerea sa drept "serbarea națională a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1 decembrie 1918 (24 ianuarie 1859, 15 octombrie 1922 ș.a.). Nu doar momentul, dar și locația celebrată au variat în timp, până când omagierea Adunării naționale de la Alba Iulia s-a impus drept cel mai important act politic din acel an. Legiferarea noii zile naționale, în 1990, a exprimat amplul consens al contemporanilor în privința acestei aniversări, alimentat probabil și de o cultură istorică similară, fundamentată în timpul școlii socialiste. Opțiunile alternative (reluarea unor sărbători naționale precomuniste sau construirea unora noi, explicit anticomuniste), ca
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se aminti "elevilor de acest măreț act" (Ibidem, p. 11). Natura specială a celebrărilor de la 24 ianuarie, marcate de inițiativa civică și de emulația locală, nu de comanda politică a autorităților centrale, s-a menținut, se pare, chiar și după legiferarea sărbătorii. Festivitățile aveau loc "în toată Țara, după programe speciale, alcătuite de instituțiile și Societățile Culturale" (Ibidem, p. 12). 183 Afirmațiile aparțin dirigintelui școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni, jud. Iași), M. Dimitriu (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de păreri, delegații României și Bulgariei formulând doar rezerve cu privire la tratamentul vamal al vaselor, pilotajul și delimitarea porțiunilor pe fluviu pentru executarea supravegherii polițienești 207, chestiunea punerii în aplicare a acestuia, conform "proiectului Barrère", a creat un nou impas în legiferarea cursului inferior al Dunării 208. În ciuda acestei poziții delicate în care se afla, diplomația românească a stat dârză, neclintită, rezistând curajos în fața tendințelor hegemonice ale Austro-Ungariei, sprijinită de restul Marilor Puteri și respingând categoric "proiectul Barrère" care leza suveranitatea statală
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
per se, ci consecințele lor pentru alegerile pe care le fac indivizii. Constituțiile, dreptul statutar și dreptul „comun” și contractele specifică în termeni formali regulile jocului, de la cele mai generale constituționale la termenii specifici ai unei tranzacții particulare. Regulile (și legiferarea lor) sunt restricționate de costul măsurării caracteristicilor sau atributelor a ceea ce constituie încălcarea lor. De aici, tehnologia de măsurare a tuturor dimensiunilor simțurilor umane a jucat un rol critic în capacitatea noastră de a defini drepturile de proprietate și alte
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
umane a jucat un rol critic în capacitatea noastră de a defini drepturile de proprietate și alte tipuri de reguli... Dacă măsurarea performanțelor agenților sau a atributelor bunurilor și serviciilor, ca și a termenilor de schimb, ar fi necostisitoare atunci legiferarea nu ar fi o problemă. Am fi iarăși în lumea neoclasică a schimbului instantaneu de bunuri și servicii unidimensionale”. Potrivit teoriei costurilor de tranzacție, instituțiile care apar și se dezvoltă pentru a diminua aceste costuri sunt factorul cheie al performanței
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
comportament oportunist (neonorarea obligațiilor de plată, pasarea responsabilității la alții, hazard moral). Costurile de tranzacție cresc proporțional cu volumul și intensitatea schimburilor. Ca atare, de-a lungul timpului, în țările apusene au fost dezvoltate structuri instituționale complexe, precum: definirea și legiferarea drepturilor de proprietate; definirea și legiferarea contractelor și a garanțiilor; formarea ierarhiilor corporatiste; integrarea pe verticală; responsabilitatea limitată a acționarilor; legile falimentului etc. Toate aceste instituții au dus la restricționarea comportamentului oportunist al agenților economici, diminuând incertitudinea interacțiunii sociale și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pasarea responsabilității la alții, hazard moral). Costurile de tranzacție cresc proporțional cu volumul și intensitatea schimburilor. Ca atare, de-a lungul timpului, în țările apusene au fost dezvoltate structuri instituționale complexe, precum: definirea și legiferarea drepturilor de proprietate; definirea și legiferarea contractelor și a garanțiilor; formarea ierarhiilor corporatiste; integrarea pe verticală; responsabilitatea limitată a acționarilor; legile falimentului etc. Toate aceste instituții au dus la restricționarea comportamentului oportunist al agenților economici, diminuând incertitudinea interacțiunii sociale și, implicit, costul tranzacțiilor. Astfel, a fost
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în care puteau găsi aplicabilitate principiile noi, moderne, de organizare statală în cadrul juridic internațional și al arbitrariului despotic sub incidența cărora se aflau Principatele”, cum atât de bine s-a apreciat în istoriografia românească. Consecința a fost înăbușirea revoluției și legiferarea unui nou statut politico-juridic internațional al Principatelor, instituit în cadrul Convenției de la Balta-Liman, încheiată între Rusia și Turcia la 19 aprilie/1 mai 1849. în esență, măsurile impuse Principatelor au demonstrat încă o dată cinismul celor două Puteri, suzerană și protectoare, în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
salva aceste interese și nu în ultimul rând era de părere că publicarea Concordatului nu putea influența alcătuirea legii pentru regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și raportul cu noul stat românesc trebuie legiferate. Atunci se va ține seama și de dezvoltarea istorică a acestor culturi și de faptul că noua constituție prevede egalitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Constantin Schiferneț, op.cit., p. XXI. 64 Ibidem, p. XXV. 60 Ortodoxă Română 65. Cu privire la chestiunea averilor bisericești, el apreciază că trebuie văzută doctrinar, juridic și politic. Fiind un aspect ce ține de dreptul canonic, crede că ar fi o greșeală legiferarea lui, dar sugerează aplicarea dispozițiilor dreptului comun privitor la patrimoniului persoanelor juridice și al organizațiilor bisericești ca persoane juridice 66. Proiectul legii regimului cultelor a fost dezbătut și în Adunarea Deputaților, în zilele de 4/6 aprilie 1928, fiind adoptat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
noul ales: ,,Să readuci Biserica de aici la vechea ei tradiție moldovenească, să cultivi spiritul cultural, moral și național, în care marii ierarhi de odinioară au ținut să conducă pe credincioșii încredințați datoriei lor”69. În concluzie, dirijând lucrări de legiferare, veghind la asigurarea financiară a diverselor componente ale culturii, artei și cultelor, rămânând în permanentă legătură cu numeroși factori responsabili din întreaga țară, Alexandru Lapedatu a demonstrat înțelegere față de nevoile domeniului de care a răspuns. 3. -5 ianuarie 1934-29 august
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
este în mod natural universal. Normativismul, care-i este consecința logică, nu poate decât să ridice bariere pentru a canaliza efervescența voinței de a trăi prin construcție dezordonată. De aici, ceea ce Carl Schmitt numește, pe bună dreptate, aceste "orgii ale legiferărilor"19, care au mai ales tendința să prolifereze atunci când instituțiile nu mai sunt în pas cu confuzia care se instituie. Atâtea legi imperative nu se elaborează decât atunci când puterea politică este complet deconectată de la forța societală, aceea a decidenților economici
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
financiare prin: * creșterea rolului operatorilor în dezvoltarea și reglementarea piețelor financiare, în promovarea de noi produse, tehnici și piețe; * îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile de reglementare, în scopul dezvoltării piețelor financiare; * implicarea în procesul de privatizare a pieței românești de capital; * legiferarea fondurilor universale de pensii și a fondurilor private de sănătate; * legiferarea pieței secundare ipotecare; * activarea fondurilor de investiții și a fondurilor cu capital de risc; * tranzacționarea titlurilor de stat preponderent pe piața de capital; * acordarea, după modelul statelor dezvoltate, de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în promovarea de noi produse, tehnici și piețe; * îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile de reglementare, în scopul dezvoltării piețelor financiare; * implicarea în procesul de privatizare a pieței românești de capital; * legiferarea fondurilor universale de pensii și a fondurilor private de sănătate; * legiferarea pieței secundare ipotecare; * activarea fondurilor de investiții și a fondurilor cu capital de risc; * tranzacționarea titlurilor de stat preponderent pe piața de capital; * acordarea, după modelul statelor dezvoltate, de stimulente fiscale pentru investitorii și emitenții pieței de capital. Creșterea stabilității
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pe componenta preventivă; * crearea unui nou sistem de Salvare, astfel încât pacienții din toate zonele să poată fi preluați de către cea mai apropiată unitate spitalicească; * definirea clară a pachetului minimal de servicii medicale asigurate la care să aibă acces toții cetățenii; * legiferarea modalităților de stimulare a producției autohtone de medicamente, de materiale și de aparatură medicală: * extinderea sectorului privat în sănătate, în vederea creșterii calității actului medical; * descentralizarea coordonării activităților medicale, simultan cu reducerea personalului și atribuțiilor Ministerului Sănătății; * dezvoltarea rolului strategic și
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
celor care nu s-au mai Întors din deportare. Guvernul român a trenat găsirea unei soluții. În același timp au rămas nerezolvate o serie de probleme, precum cea a cetățeniei populației evreiești. În vara lui 1946, un ziar evreiesc nota: „Legiferarea cetățeniei este În stadiul lăsat de regimul de prigoană rasială”6. La 9 octombrie 1946, o delegație a câtorva organizații evreiești, formată din avocatul xe "Goldhamer"Goldhamer, avocatul xe "Focșăneanu"Focșăneanu (U.E.R.) și avocatul xe "Tumarchin"Tumarchin (Partidul Evreiesc), a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Agenției Evreiești, spre a-și realiza o viață proprie Într-un stat propriu, cuprins În granițele istorice ale Palestinei”. Se cereau, de asemenea, „reparațiuni morale și materiale pentru toate ororile și fărădelegile comise contra sa”. În Încheiere, se cerea Conferinței „legiferarea pe plan internațional a unor măsuri eficiente pentru stârpirea antisemitismului”. Rezoluția era semnată de: șef-rabinul Cultului Mozaic, Jewish Agency for Romania, Congresul Mondial Evreiesc-Secția România, Organizația Sionistă din România, Uniunea Evreilor din România (U.E.R.), Partidul Evreiesc, Agudas xe "Israel"Israel
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
utilizzate al massimo una volta l'anno per consultare gli elettori dopo le elezioni, șu temi fondamentali"12. Da un punto di vista giuridico, îl meccanismo delle Doparie non necessita di norme, în quanto assume lo stesso principio delle primărie. Legiferare la partecipazione și tradurrebbe quasi în "partecipazione coercitiva", assimilabile al voto elettorale previsto costituzionalmente. I dați dimostrano come questo "diritto - dovere" costituzionale, sia oggi eluso da quasi îl 40% degli elettori. Riproporre lo stesso meccanismo giuridico equivarrebbe a "nulla di
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
atribuții de parlament economic, el inițiază proiecte de legi în domeniile sale de activitate, pe care le supune spre adoptare Mării Adunări Naționale, dezbate și hotărăște asupra proiectelor de legi privind dezvoltarea economico-socială a țării, înainte de a fi supuse spre legiferare". Dar, în același timp, Consiliul era "în organ de decizie, adoptând hotărâri obligatorii pentru toate organele statului și unitățile socialiste cu sarcini în domeniile sale de activitate"24. Urmează apoi Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
să i se conformeze, dincolo de planurile și mijloacele folosite de educatori și elevi în procesul instructiv-educativ din clasă. Așadar, el scutește designul instrucțional de hiperraționalizare. (Ceea ce nu fac însă administratorii ministeriali și inspectorii școlari din România.) Policy presupune, în esență, legiferare și normare. Dar aceasta se referă la o anumită strategie/tactică de derulare a procesului instructiv-educativ statuat prin curriculum. Conotațiile politice sunt puține și nesemnificative. În orice caz, traducerea expresiei curriculum policy prin „politici educaționale” este inadecvată. Traducătorii români au
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]