4,155 matches
-
Telescop Obiectivul este o oglindă curbată ce reflectă lumina și razele luminoase converg spre o oglindă secundară, pentru formarea imaginii. Există o cătare o lunetă mică ce permite orientarea telescopului Lunetă Lumina aștrilor străbate obiectivul (o lentilă sau sistem de lentile), formând o imagine mărită cu ajutorul unui ocular. 2.5 Constelațiile - o hartă a cerului Hărțile reprezintă sfera cerească, în emisfera nordică (în această pagină) și cea sudică (in pagina următoare). Datorită rotirea planetei noastre în jurul axei proprii, se explică mișcare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a proiecta o umbra în jurul proiecției suprafeței solare. Aceasta nu ar avea un contrast suficient față de ecranul pe care se face proiecția. Ar trebui să arate ceva de genul celui din imaginea alăturată. Se va putea folosi și o singură lentilă a binoclului, cealaltă fiind acoperită și vom mișca binoclu până când apare un cerc luminos pe care-l vom focaliza până vom obține imagine clară. Nu exagerați timpul de expunere a instrumentului către Soare. Atât ocularele cât și celelalte componente optice
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
general cristale mai puțin spectaculoase." Din moment ce gheața în general este transparentă, fulgii de zăpadă trebuie luminați corespunzător pentru a le surprinde frumusețea. "Folosesc diferite tipuri de lumină colorată în așa fel încât structura de gheață apare ca un sistem de lentile foarte complex care refractă lumina în diferite moduri. Cu cât lumina este mai bună, cu atât fotografiile ies mai interesante". Trebuie să se miște repede folosind o pensulă pentru a pune fulgul de zăpadă pe studioul său portabil și să
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
influențează celelalte corpuri cerești”. În realitate, vestea pe care o publica Jonathan Swift în 1726, era o farsă. * Asaph Hall observă sateliții - abia după un secol și jumătate, cu ajutorul unei lunete la care obiectivul era obținut prin lipirea a două lentile din sticlă de diferite sorturi, cu diametrul de 45 cm. Erau trei apariții într-o singură zi a unui satelit, cu o perioadă de rotație mai mică decât o treime dintr-o zi, lucru care însemna că forța de atracție
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
timp, inginer și anatomist care a studiat zborului păsărilor și funcționarea mușchilor. Un moment foarte important pentru dezvoltarea științelor în general îl constituie inventarea microscopului de către Anthony Leeuvenhoeck, un modest funcționar la primăria unui oraș olandez dar pasionat constructor de lentile. Cercetările privind bioelectricitatea efectuate de Luigi Galvani asupra efectului electricității statice a mușchiului de broască și Alexandru Volta pot fi considerate însă ca început al cercetărilor de biofizică . In secolul al XIX-lea mari fiziologi ai lumii au efectuat cercetări
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de dioptri cu centri de curbură situați pe aceeași dreaptă. Sistemul optic centrat conține în principal patru componente: ♦ cornea (corneea are indicele de refracție n=1,377) ♦ umoarea apoasă (n= 1,336); ♦ cristalinul (n=1,424); cristalinul care este o lentilă propriu-zisă, a cărui convexitate poate fi modificată de mușchiul ciliar, modificându-se astfel distanța focală; ♦ umoarea vitroasă, cu n=1,336. Ca urmare există trei dioptri ce formează sistemul optic centrat (deci lumina suferă fenomenul de refracție în trei locuri
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la trecerea din cristalin la umoarea vitroasă) Acest sistem de dioptri proiectează o imagine a obiectelor din mediul înconjurător, imagine care se obține pe retină. Parametrii ochiului pot fi caracterizați tratând toate mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
obiectelor din mediul înconjurător, imagine care se obține pe retină. Parametrii ochiului pot fi caracterizați tratând toate mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
obține pe retină. Parametrii ochiului pot fi caracterizați tratând toate mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură ale lentilei convergente iar n indicele de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură ale lentilei convergente iar n indicele de refracție. Mărirea liniară Î permite aflarea mărimii imaginii: y și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură ale lentilei convergente iar n indicele de refracție. Mărirea liniară Î permite aflarea mărimii imaginii: y și y’ fiind mărimea obiectului, respectiv
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură ale lentilei convergente iar n indicele de refracție. Mărirea liniară Î permite aflarea mărimii imaginii: y și y’ fiind mărimea obiectului, respectiv a imaginii acestuia în ochi. De exemplu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură ale lentilei convergente iar n indicele de refracție. Mărirea liniară Î permite aflarea mărimii imaginii: y și y’ fiind mărimea obiectului, respectiv a imaginii acestuia în ochi. De exemplu, pentru un obiect cu înălțimea de y = 40m, aflat la o distanță x1
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Tyndall este ultramicroscopul (fig. 2.7.). Acesta este format dintr-un microscop prin care trece lumina difuzată de particulele fazei disperse dintr-un sistem coloidal, iluminate de o sursă ale cărei raze sunt limitate de o serie de fante și lentile ce concentrează lumina într-un con Tyndall (fig. 2.8.). Particulele cu rază mai mare pot fi distinse ca puncte separate, iar cele de dimensiuni mai mici apar ca puncte luminoase difuze. Cu ajutorul ultramicroscopului se observă detalii de ordinul a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Fig. 2.7. Ultramicroscop Fig. 2.9. Microscop electronic 141 provenit de la un catod incandescent. Preparatul trebuie să fie foarte subțire pentru a putea fi traversat. Fluxul de electroni străbate în microscop o serie de câmpuri electrice și magnetice, numite „lentile electronice”. Imaginea obiectului poate fi fotografiată la ieșirea din sistemul optic, fluxul de electroni căzând pe o placă fotografică. Imaginea se poate vedea cu ochiul liber dacă electronii lovesc un ecran fluorescent. 2.5.3. Proprietăți electrice Starea de dispersie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poziției planului de polarizare A), solidar cu un reper ce se deplasează în dreptul unei scale gradate; tub polarimetric T; lunetă de observare L. Modul de funcționare Radiația luminoasă emisă de sursa S (lampa de sodiu) trece printr-o fantă, o lentilă și o prismă, apoi străbate dispozitivul de polarizare compus din nicolul P și nicolii P1 și P2, paraleli între ei și cu planul de polarizare al polarizorului P. Aceasta determină trei zone distincte în câmpul optic al lunetei L. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
egal luminate (fig. 7a). Fig. 6 Schema unui polarimetru cu penumbră (polarimetru Lippich) Analizorul este mobil în jurul axului său și este în legătură cu o scală gradată pe care se măsoară unghiul de rotire. După ce a străbătut analizorul, radiația trece printr-o lentilă și ajunge în câmpul optic al lunetei. Punctul ”0” de pe scala gradată corespunde și unei iluminări de intensitate minimă, uniformă, a câmpului optic. Soluția ce conține substanța optic activă se introduce în tubul aparatului, se mișcă analizorul până când cele două
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Și aceasta pentru că la politică se pricepe toată lumea și mai cu seamă pensionarii de ambele sexe. Ei au mai mult timp să stea cu urechile (dacă le mai au bune) îndreptate spre aparatul de radio și cu ochii, ajutați de lentile, fixați în ecranul televizorului. Informațiile astfel adunate sunt îmbăiate în culoarea politică personală și apoi disecate cu vecinul de pe palier, cu amicii de taclale în parc, cu vecina la cafeaua de dimineață sau, în absența acestora, cu pisica sau cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
calității tratamentelor de vopsire, dependența severă dintre rata de depistare a defectelor și stabilitatea parametrilor sistemelor de iluminare (intensitate, spectru de radiație), existența zgomotului de frecvență înaltă produs de motorul de acționare, apariția unor semnalizări false datorate impurităților pe suprafața lentilei camerei video. Algoritmii utilizați în mod curent pentru detecția defectelor de material sunt caracteristici sistemelor de rezoluție ridicată care procesează informația în sensul verificării existenței zonelor de discontinuitate anormală. O rezoluție satisfăcătoare poate fi obținută doar prin poziționarea senzorilor optici
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
înaltă introdus de motorul de acționare al mecanismului de circulare al materialului textil introduce perturbații serie peste semnalul util. Înlăturarea acestui zgomot s-a realizat în blocul de pre-procesare prin utilizarea pragurilor adaptive. Apariția impurităților de tip scame pe suprafața lentilelor camerei video introduce zone de defect aparente staționare. Introducerea unui filtru electrostatic a permis stoparea depunerilor de scame pe suprafața lentilei. 1. Arhitectura generală a sistemului VIRTINS Procedura de inspecție prevede ca sistemul să fie inițializat prin intermediul unei rutine de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
zgomot s-a realizat în blocul de pre-procesare prin utilizarea pragurilor adaptive. Apariția impurităților de tip scame pe suprafața lentilelor camerei video introduce zone de defect aparente staționare. Introducerea unui filtru electrostatic a permis stoparea depunerilor de scame pe suprafața lentilei. 1. Arhitectura generală a sistemului VIRTINS Procedura de inspecție prevede ca sistemul să fie inițializat prin intermediul unei rutine de “instruire”, pentru ca apoi să fie sesizate abaterile ce pot apărea pe parcursul inspecției materialului. Schimbările sesizate sunt analizate cu ajutorul mai multor algoritmi
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
permite sincronizarea dintre imaginea citită de camera video și deplasarea materialului pe masa de inspecție. Motorul M asigură antrenarea mecanismului de circulare a materialului textil și poate fi oprit în caz de sesizare de defect, prin comanda driver-ului aferent. Lentila optică a camerei video este protejată de depunerile de impurități textile prin intermediul filtrului electrostatic F. Procedura software de inspecție, prezentată în figura 1.2, reprezintă un ansamblu de rutine cu rol de sesizare a apariției defectului de material sau tratament
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
fără modificări structurale în controlul interfazic, datorită versatilității conferite de procedura soft de inspecție. - În al cincilea rând, suplimentarea funcției îndeplinite de filtrul electrostatic F, prin introducerea unui algoritm de înlăturare a erorilor introduse de depunerile de impurități textile pe lentila camerei video, mărește rata de depistare a defectelor reale. 2. Arhitectura sistemului de comandă a sursei de iluminare În vederea asigurării unui reglaj automat a intensității de iluminare s-a realizat un sistem de comandă cu interfață numerică a sursei de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
diviziuni sunt de 8μm, cu o eroare asupra unei diviziuni de aproximativ 1μm. Elementele fotosensibile sunt așezate în dreptul spațiilor transparente ale grilei, astfel încât axele lor se găsesc la distanța Δl + Δl/4. Semnalul luminos de la sursa de iluminare, orientat cu ajutorul lentilei L, trece prin spațiile transparente ale sistemului riglă-grilă și impresionează fotodiodele. Când spațiile transparente ale riglei și grilei se suprapun, fotodioda corespunzătoare va primi maximul de iluminare. Prin deplasarea grilei cu Δl/2, spațiul întunecat al grilei se va suprapune
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
intră În ceea ce, În general, numim structura unui context, componenta temporală este, poate, cea mai reprezentativă. Ea ancorează enunțul Într-un acum reprezentat de momentul producerii / interpretării acestuia. În procesul de Înțelegere / interpretare totul se petrece În acest acum! Prin lentila acestui acum se vede prezentul, trecutul și viitorul. Eminescu a Înțeles acest lucru ca nimeni altul Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt Începutul Cine știe să le-nvețe; Tot ce-a fost ori o să fie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]