1,716 matches
-
ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunăre (în partea de sud) prin canale prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec peștii. Între Ialpug și Cugurlui se află un dig, care
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
un dig, care este tăiat de un canal numit „Repedea” ("'Repida" oficial) care străbate tot lacul Cugurlui până la Dunăre, stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În ultimii ani, s-a trecut la realizarea în principal de culturi furajere (lucernă etc.). În perioada iunie 1940- iunie 1941, după anexarea Basarabiei de către URSS prin pactul Hitler-Stalin, limanul Cugurlui a fost principala bază militară sovietică a Flotilei Dunării : în 1941 a fost nimicită de ofensiva germano-română și se mai văd încă epavele din acea perioadă. Lacul Sofian (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub numele
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
bază militară sovietică a Flotilei Dunării : în 1941 a fost nimicită de ofensiva germano-română și se mai văd încă epavele din acea perioadă. Lacul Sofian (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub numele „Saftianu”) nu este un liman, ci un mic lac de luncă din raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat printr-un canal strâmt cu limanul Catlabuga și prin canale amenajate cu Dunărea. Lungimea sa este de 6,5 km, lățimea maximă de 1 km
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
acea perioadă. Lacul Sofian (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub numele „Saftianu”) nu este un liman, ci un mic lac de luncă din raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat printr-un canal strâmt cu limanul Catlabuga și prin canale amenajate cu Dunărea. Lungimea sa este de 6,5 km, lățimea maximă de 1 km, suprafața variază în intervalul 250-420 ha, iar adâncimea maximă de 3,5-4 m (cea medie fiind de 0,8-1 m). Bazinul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea lacului este de 21 km, lățimea variază în intervalul 1-11 km, suprafața de 67
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea lacului este de 21 km, lățimea variază în intervalul 1-11 km, suprafața de 67 km², adâncimea maximă este de aproximativ 4 m. Bazinul limanului are
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea lacului este de 21 km, lățimea variază în intervalul 1-11 km, suprafața de 67 km², adâncimea maximă este de aproximativ 4 m. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Din bazinul principal al limanului se desprind două golfuri: Golful Tașbunar (în partea de vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful Hasan (în partea de est, cu o lungime de 5 km) - unde se varsă râul Enica. În
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi. Limanul Chitai (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Chilia”) este un liman fluviatil aflat între raioanele Ismail și Chilia, aflat în Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 24
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi. Limanul Chitai (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Chilia”) este un liman fluviatil aflat între raioanele Ismail și Chilia, aflat în Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 24 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața de 60 km², adâncimea maximă este de aproximativ 2 m
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi. Limanul Chitai (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Chilia”) este un liman fluviatil aflat între raioanele Ismail și Chilia, aflat în Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 24 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața de 60 km², adâncimea maximă este de aproximativ 2 m (în sud) și de 5 m (în nord). Bazinul limanului are o
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
milioane de indivizi. Limanul Chitai (în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Chilia”) este un liman fluviatil aflat între raioanele Ismail și Chilia, aflat în Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 24 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața de 60 km², adâncimea maximă este de aproximativ 2 m (în sud) și de 5 m (în nord). Bazinul limanului are o formă alungită, fiind format din două părți: partea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 24 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața de 60 km², adâncimea maximă este de aproximativ 2 m (în sud) și de 5 m (în nord). Bazinul limanului are o formă alungită, fiind format din două părți: partea de nord și partea de sud (cu o lățime de 3-3,5 km), care sunt unite printr-o strâmtoare de circa 600 m lățime, în dreptul localității Chitai. Apele provin în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
din două părți: partea de nord și partea de sud (cu o lățime de 3-3,5 km), care sunt unite printr-o strâmtoare de circa 600 m lățime, în dreptul localității Chitai. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile limanului sunt înalte, pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cu excepția celor din extrema nordică și cea sudică care sunt joase și nisipoase. În partea de nord a limanului se varsă râurile Chirghiș-Chitai (cu afluentul său Chirghiș, se varsă în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
localității Chitai. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile limanului sunt înalte, pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cu excepția celor din extrema nordică și cea sudică care sunt joase și nisipoase. În partea de nord a limanului se varsă râurile Chirghiș-Chitai (cu afluentul său Chirghiș, se varsă în apropierea satului Traianul Vechi) și Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
joase și nisipoase. În partea de nord a limanului se varsă râurile Chirghiș-Chitai (cu afluentul său Chirghiș, se varsă în apropierea satului Traianul Vechi) și Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar al regiunii Odesa din Ucraina. Suprafața limanului este de 215 km², iar adâncimea maximă de 3.3 m. Lungimea lacului
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar al regiunii Odesa din Ucraina. Suprafața limanului este de 215 km², iar adâncimea maximă de 3.3 m. Lungimea lacului este de 35 km, în timp ce lățimea sa atinge un maxim de 11 km . Bazinul său are o formă triunghiulară alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sa atinge un maxim de 11 km . Bazinul său are o formă triunghiulară alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest, Sasîkul (Conducul) este legat de Dunăre printr-un canal navigabil, denumit „Canalul Bîstroe”. Limanul Sasîk este complet separat de Marea Neagră printr-o limbă de nisip cu lățimea medie de 0,5 km, care a fost inițial tăiată de o portiță. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogălnic și Sărata, schimbul de apă având loc
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]