2,625 matches
-
la sud de Sahara. Se produce astfel, cred ei, o separare pe criterii rasiale între limbile vorbite de albii din Africa, inclusiv cei cu pielea mai închisă la culoare, si limbile negrilor propriu-ziși. Examinînd repartiția articolelor în cele două volume, lingvistul african Jean-Claude Mboli pare a sesiza o anume ierarhizare a limbilor în raport cu populațiile care le vorbesc: "1) semitica: limbi ale marilor civilizații vorbite de albi 2) egipteană (antică și copta): limba a Egiptul Antic, vorbită de o populatie care se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Greenberg, dar vorbită de negri"320. Autorul crede că sesizează existența a doua curente printre africaniști. Primul, care este majoritar, aparține școlii lui Greenberg și separă complet faptele de limbă de faptele etnice. Al doilea, minoritar și reprezentat de unii lingviști francezi influențați de M. Cohen, crede mai mult sau mai putin conștient în existența unei legături etnice între populațiile care vorbesc limbile semito-hamitice. 6.10.3. Familia khoisan Limbile acestei familii sînt cunoscute în toată lumea datorită faptului că utilizează clicurile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceste limbi au o origine comună. O posibilă explicație a evoluției lor divergențe poate fi faptul că proto-khoisan ar putea fi cea mai veche limba din lume (v. supra, Argument). Denumirea khoisan (sau khoesan) este un cuvînt compus, utilizat de lingviști, format din cuvintele din limba hotentota khoin ("oameni", prin care vorbitorii se autodenumesc) și șan ("boșimani"). Există trei grupuri etnice principale: khoikhoi (hotentoții), șan (boșimanii) și damara. Limbile vorbite de aceste populații formează, împreună, grupul sudafrican (Africa de Sud, Angola, Botswana, Namibia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Angola, Botswana, Namibia). Joseph Greenberg adaugă la această familie două limbi izolate din Africa Centrală (Tanzania): hadza (în LL: hatsa) și sandawe, care folosesc clicurile cu valoare fonologica. Adăugarea izolatelor hadza și sandawe la limbile khoisan este respinsă de majoritatea lingviștilor africaniști. Structural, aceste limbi sînt considerate niște relicve lingvistice, care păstrează trăsături ancestrale ale limbajului (poate chiar ale așa-numitei limbi-mamă unice), dispărute din alte limbi. Probabil că populațiile străvechi care vorbeau limbi khoisan ocupau în trecut o bună parte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o bună parte din Africa, dar au fost împinse către sud de expansiunea altor populații, în special bantu. Faptul că o limbă bantu, cum este xhosa, a împrumutat clicurile, poate fi explicat printr-un fenomen de interferență lingvistică. În general, lingviștii care recunosc existența acestei familii împart limbile khoisan în trei grupuri: 1. Hadza. Vorbită în Tanzania de aproximativ 1000 de oameni, hadza este considerată de numeroși lingviști (inclusiv de G. Starostin, 2013) o limbă izolată. 2. Sandawe. Vorbită în Tanzania
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
împrumutat clicurile, poate fi explicat printr-un fenomen de interferență lingvistică. În general, lingviștii care recunosc existența acestei familii împart limbile khoisan în trei grupuri: 1. Hadza. Vorbită în Tanzania de aproximativ 1000 de oameni, hadza este considerată de numeroși lingviști (inclusiv de G. Starostin, 2013) o limbă izolată. 2. Sandawe. Vorbită în Tanzania de aproape 100.000 de oameni; clasificată și că limba izolată 3. Khoisan 3.1. de nord (kx'a): amkoe (pe cale de dispariție) și !kung (juu) 3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2000, pp. 11-42. Winter, J.C., Die Khoisan-Familie, în vol. Bernd Heine, Thilo C. Schadeberg, Ekkehard Wolff (editori), Die Sprachen Afrikas, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1981, pp. 329-374. 6.11. MAREA FAMILIE AMERINDIANA Marea familie amerindiana este considerată astăzi, de majoritatea lingviștilor lumii, un ansamblu polifiletic, adică o unitate mai degrabă geografică decît o unitate lingvistică propriu-zisă. Este împărțită în trei familii: 6.11.1. Familia na-dené Na-dené este un termen creat de Edward Sapir în 1915 și denumește o familie de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuprind: grupul de est: pribilof și unalaskan (în V Alaskăi) și grupul de vest (Insulele Aleutine - SUA și Rusia - si Siberia extrem-orientală - Rusia): atkan, bering, attuan, unangan. 6.11.3. Familia amerindă Ipoteza unei familii amerinde a fost avansată de lingvistul american Joseph Greenberg și cuprinde toate limbile indigene americane din America de Nord, America Centrală și America de Sud, cu excepția limbilor din familiile eschimo-aleută și na-dené. Cele trei familii ar corespunde celor trei valuri succesive de migrație a unor populații eurasiatice, pe continentul american. Limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
s-ar înrudi cu limbile eurasiatice iar limbile na-dené cu limbile dene-caucaziene. Nu lipsește, firește, nici invocarea recentelor descoperiri ale geneticii 325. Această ipoteză a ajuns astăzi cea mai cunoscută împărțire a limbilor americane, deși ea are puțini adepți printre lingviști, mai ales printre lingviștii europeni. În a doua jumătate a secolului trecut, dar mai ales către sfîrșitul acestuia, o dată cu dezvoltarea spectaculoasă a geneticii, au început să se facă o serie de corespondențe între clasificarea lingvistică a limbilor lumii și clasificarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile eurasiatice iar limbile na-dené cu limbile dene-caucaziene. Nu lipsește, firește, nici invocarea recentelor descoperiri ale geneticii 325. Această ipoteză a ajuns astăzi cea mai cunoscută împărțire a limbilor americane, deși ea are puțini adepți printre lingviști, mai ales printre lingviștii europeni. În a doua jumătate a secolului trecut, dar mai ales către sfîrșitul acestuia, o dată cu dezvoltarea spectaculoasă a geneticii, au început să se facă o serie de corespondențe între clasificarea lingvistică a limbilor lumii și clasificarea genetică a populațiilor. În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ubîcă are 84 de consoane!), iar tipologic sînt un amestec între limbile aglutinante și cele flexionare. Unele limbi caucaziene sînt ergative. Mai ales grupul de nord-vest are trăsături comune cu limba basca (Spania, Franța), ceea ce i-a făcut pe unii lingviști să vorbească de o familie ibero-caucaziană (euskaro-caucaziană). A mai fost comparată și apropiată de limbi indo-europene, afro-asiatice, de limbile sumeriana, burușaski etc. 6.12.2. Familia paleo-siberiană E alcătuită dintr-un ansamblu polifiletic 334 format din patru mici familii extrem de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creație personală ficționala), auxlang (limba auxiliara mondială, tip esperanto) și modlang (< engl. Model Language, limba simplificată tip basic english). Există o lungă lista de limbi artificiale și de diverse clasificări ale lor. Pomenim doar cîteva: Loglan - creată în 1955 de lingvistul James Cooke Brown, bazată pe logică predicatelor; lojban (1987) e derivată din loglan, dar cu un vocabular diferit. Toki pona - e o creație minimalistă cu 14 foneme și doar 120 de cuvinte; creată în 2001 de lingvista canadiană Sonja Lang
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1903), occidental (1922) sînt limbi naturaliste simplificate avînd la bază latină. Interslava (slovianski), limba recent creată (2006), bazată pe slavă comună; scopul a fost facilitarea comunicării între popoarele slave. Sistemfrater - este o limbă internațională a posteriori creată în 1957 de lingvistul vietnamez Pham Xuân Thái, avînd un vocabular paneuropean și o gramatică indoneziana. Volapük, creată între 1878-1880 de preotul catolic german Johann Martin Schleyer, este o limbă auxiliara a posteriori, aglutinanta, cu topica SVO. Timp de un deceniu a avut un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
insula Sahalin), Japonia (insula Hokkaido); vorbită în insulele Kurile pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, implantata apoi în insula japoneză Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia altaica; analitică; aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe N Benin, Togo; limba a unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele popoare apatride ale lumii actuale. Limba "internațională" a educației și a comerțului în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un vocabular preponderent iranian fără scriere 27. azera / adzerbaidjană O Azerbaidjan, Daghestan (Rusia) / OR Iran, Irak / N Georgia, Armenia, Uzbekistan, Siria, Turcia, Turkmenistan familia altaica, ramura turcica, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diavolul, vrînd să-i ispitească pe basci, a încercat mai întîi timp de șapte ani să le învețe limba, dar nu a reușit și s-a lăsat păgubaș. limba izolată, probabil rămășită a unui grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura slavă, grupul slav occidental; SVO; accentuala latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la baza limbii literare stau dialectul din Seul, în Coreea de Sud, și cel din Phenian, în Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota: dakota propriu-zisă, nakota, lakota familia amerindiana, ramura siouană (sioux); SOV, subst. - adj. pictografica, transcriere latină 88. dalmata LM Dalmatia (Coasta Adriaticii), astăzi în Croația; ultimul vorbitor, Tuone Udaina, anchetat de lingvistul italian Mateo Bartoli, a murit în 1898 S-a format și s-a vorbit pe coasta Dalmației (fosta provincie română Dalmatia), cuprinzînd actualele țări Croația, o parte din Șerbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și o parte din Albania. Sub presiunea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nesimțite. Au existat două dialecte: vegliot (în nord) și ragusan (în sud). Texte din sec. al X-lea; mai cunoscută este o scrisoare particulară redactată complet în dalmata în anul 1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO, silabica latină 89. daneză O Danemarca (inclusiv Groenlanda), Insulele Feroe / N Islanda, Germania Dansk; s-a constituit în perioada invaziei vikingilor (sec. al IX-lea) și s-a extins și în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
94. dolgan O Krasnoyarsk Krai (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia turcica siberiana, ramura dolgan; aglutinanta; armonie vocalica; nu are gen gramatical; SOV chirilica 95. dyirbal N Australia (Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o celebra pentru lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan / N Nepal, India; considerată și dialect al limbii tibetane familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană tibetana (uchen) 97. ebraica O Israel; etape: 1. proto-ebraica (dialect
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]