1,837 matches
-
sub toate aspectele, altfel, academicienii nu fac decît să mărească numărul farise-ilor susținători de reforme, fără a fi ei înșiși reformabili, adăugînd la prestigiul scăzut din trecut un prestigiu și mai scăzut astăzi. Acest statut diferit al criticilor și al literaților, în general, la români, în raport cu lumea civilizată 145, a fost exploatat de ei prin răspîndirea ideii superiorității culturii române, ceea ce, desigur, nu corespunde adevărului, căci Occidentul a evoluat de la stările din prima jumătate a secolului al XIX-lea, încît acolo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alte popoare au trăit și trăiesc în aceeași zonă cu ei sau au cunoscut aceleași regimuri sociale, fără a fi marcate totuși în aceeași măsură de aspectele lor negative și nici nu perpetuează la infinit asemenea aspecte. Mai mult, unii literați au pretins că lipsa de interes a lumii civilizate pentru cultura română s-ar datora barierei lingvistice, deoarece limba română "nu este cunoscută", ceea ce nu este corect, căci lucrurile se prezintă exact invers: cunoașterea limbii române de către puțini străini se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de tehnică în asemenea limbi. Prin urmare, la națiunile civilizate europene, cultura majoră și limba literară au o tradiție ce le asigură distinctibi-litatea și sînt elemente definitorii ale pregătirii și ale manifestării intelectualilor. Datorită acestei tradiții, predispozițiile localiste ale unor literați nu pot prezenta importanță pentru cultură în general, căci literatura reprezintă aspectul de început al unei culturi, desăvîrșirea culturii producîndu-se dincolo de literatură. Pe de altă parte, în Europa civilizată, a existat o îndelungată perioadă clasică a literaturii (și a artei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
casă fără bibliotecă e o casă fără demnitate: are ceva de han.” Edmondo de Amicis 302. „Citește încet! Precipitarea în lectură e o forma a lenii, nu a hărniciei.” Emile Faguet 303. „Arta care trebuia să scape literele și pe literați de nesuferitul patronaj al mecenaților... a fost tiparul. Tiparul schimbă înțelesul, însemnătatea, destinele cărții; el schimbă odată cu baza socială și baza economică a cărții.” Arturo Graf 304. „Cărțile sunt pâinea sufletului.” Nicolo Persichetti 305. „Biblioteca e numai acolo unde se
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Căutarea pasională, setea de intimitate cu cerescul a suscitat în Rusia un fenomen aproape național: dragostea foarte particulară de pelerinaje la locurile sfinte” (Paul Evdokimov, „Hristos în gândirea rusă”, Editura Symbol, București, 2001, p.54). Astfel definea marele teolog și literat Paul Evdokimov pelerinajul în peisajul istoric rus, ca pe un fenomen național. Alți gânditori, precum istoricul Klucevski identifică o adevărată categorie socială a pelerinilor, oameni care trăind și hrănindu-se pe drum, duc toată viața o existență itinerantă în numele lui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și conformismul literar prin acei angry young men ale căror îndrăzneli inovatoare sînt contemporane cu cele ale generației beat de dincolo de Atlantic. La această dată, epicentrul inovației literare se deplasează din nou spre Franța, unde valul "existențialist" a cuprins tineri literați al căror succes se datorează aptitudinii lor de a exprima noile valori literare de vechile constrîngeri "Bună ziua tristețe" de Françoise Sagan apărut în 1954 și este mai ales reprezentată de "noul roman" (Alain Robbe-Grillet, Nathalie Sarraute, Michel Butor, Marguerite Duras
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Garabet Ibrăileanu, magistrul înconjurat de ceilalți scriitori, îi întreabă: care-i Luna care luminează în orașul nostru, cea a lui Eminescu sau cea a lui Turgheniev? Putea ca Luna să aparțină și atâtor altor mari romantici. În imaginația bogată a literaților, astrele au o strălucire diferită, mai ales în ochii celor care învăluie peisajul în culorile propriilor lor percepții și sentimentalități. Azi, mai au oamenii timp să privească și să admire bolta cerească? Măcar la modul fizic dacă nu și altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Ion Ciurea, Viorel Roman, Franța George Astaloș, S.U.A. Fl. Smarandache, Petra Vlah, Israel Shaul Carmel, Ionel Știru, M. Davidsohn, G. Mosari. Acum, parcă toate drumurile duc la... Iași. Dintotdeauna există un Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
legate de dramaturgia prezentată pe scenele teatrale românești situându-se astfel în elita criticii românești de specialitate. Cele cinci cărți care abordează această temă sunt adevărate tratate în domeniu incluzând propria-i viziune apreciată elogios de unul din marii noștri literați, Valentin Silvestru, el însuși o mare personalitate a Vasluiului. Această performanță avea să o obțină după ani îndelungați de jurnalistică practicată la unul din cotidianele Vasluiului, ziarul „Vremea nouă”, apoi „Adevărul literar” unde a deținut poziții cheie până în 1992 ca
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
că mă simt onorat de tot ce-a făcut pentru poezia mea, arătînd-o lumii în mod insistent. La Cluj, dus pentru prima dată anul acesta-n aprilie, m-a surprins faptul că eram foarte cunoscut și stimat de studenți, de literați în general. Gellu, vom învinge orice prejudecată numai cu o condiție: considerînd că vinovați sîntem noi înșine. În redacții sînt oricum complezențe. Mai cred că faptele ÎNALTE se înfăptuiesc cu bun-simț. Asta neînsemnînd că nu trebuie înjurați cei care trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
o "distruge", nu pentru a vorbi obiectiv despre ea. Citesc uneori articolele găgăuților de la "Luceafărul"! Este jalnic ce fac acei indivizi! Și te-ntrebi: à quoi bon!? à quoi bon?! Prea instalați în mediocritate și posturi comode, mult prea mulți literați acceptă totul ca pe o ruminație sacrosantă. Mă întreb ce știu ei despre luciditate!? Că despre loialitate ce să mai vorbim! N-am să-ți mai spun niciodată astfel de lucruri, știu că nu ești de acord cu ele așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
gîndit să-i trimit cartea și ar trebui să i-o trimit! Se pare că, într-adevăr, este important să se scrie despre prima carte pe care o publici. La București, am evitat (în cele două zile cît am stat) literații. Voi reveni acolo spre sfîrșitul lunii. Mi-ar trebui o grămadă de parale să le trimit exemplarele prin poștă! Gabriel Stănescu mi-a cerut adresa ta. Vrea să-ți trimită cartea lui, se pare! I-am dat-o! Acum patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vârstă, se află, de decenii, printre colegii de scris cei mai apropiați. O puternică, benefică influență culturală au avut asupra mea Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la "Echinocțiu", prin intermediul lor am aflat mai mult despre exigențele etice ale literaților de limba germană, autori mult mai curajoși politic decât unii autori români. A.B.De ce prieteni plecați în neștiut va aduceți aminte? Ne povestiți, vă rog, o amintire, o întâmplare? Îmi amintesc, uneori, de Olimpia Radu, prima plecată dintre noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu atât mai mult, regimului comunist care încă din 1978, pe baza unei delațiuni și cabale cusute cu ață albă, mă îndepărtase până și din învățământ. Aveam, așadar un dosar cu probleme, eram un proscris, n-aveam ce caută printre literații vremilor de tristă faima ale comuniștilor. Cu o aură de cronicar integru, dublat de un bun cunoscător al teoriei ideilor literare, somat de prietenii din Școala prozatorilor târgovișteni și nu numai, la cincizeci de ani bătuți pe muchie, în 1997
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
străinătate printre care și pe Gh. Asachi, duce o susținută activitate de tipărire a cărților, participă la întocmirea Regulamentului Organic în 1828. În 1842 demisionează și se stabilește la Mânăstirea Slatina, ducând o viață aureolată de legendă. Nu este un literat dar a contribuit la crearea unei atmosfere prielnice dezvoltării culturii și literaturii în Moldova. Dionisie Bejan Veniamin Costache președintele Adunării Naționale Române din Bucovina Ion Heliade - Rădulescu (1802 - 1872) , Gheorghe Asachi 1821-1900. La 1 iunie 1829 editează publicația Albina Românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vânatului și ale vânătorilor”, „Piscicultura în Bucovina” ș.a. Semnau în revistă profesioniști de la locul de muncă (ing. E. Holubaș, ing. Pichlmayer Enric, ing. St. Gârbu, ing. I.P. Florescu, cercetători de la Institutul de zoologie din Cernăuți (dr. O. Marcu), istorici și literați (dr. I. Nistor, prof. univ. Gral Franz Czech, ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se puteau citi foiletoane, scrisori deschise, poezie - Eminescu fiind
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
una cu alta, marea diversiune pusă la cale de "autorul" acestei Cărți sperăm să nu-și atingă ținta, să fie și să rămînă un instrument de interes mai ales în mîinile istoricilor actuali și viitori ai societății civile și vieții literaților din ultimele două decenii de dictatura comunistă. În rest, acum, la Nașterea Domnului și în preajma Noului An, transmitem colaboratorilor și cititorilor noștri La Mulți Ani! (Convorbiri literare, nr. 12, decembrie, 1996) LITERATURA ARESTATĂ Peste două luni se vor împlini opt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
continuare: "Uităm-iertăm. De fapt, nu putem ierta ceea ce am uitat... De altminteri, tocmai pentru că uităm fără condiții, nici nu ni se cere iertare". Tot în acest dialog se remarcă: "memoriile și mărturiile încep să fie privite cu ochi critici de literați, tot astfel evocarea trecutului e rău văzută cazul cel mai grav sau privită cu indiferență sau, în fine, cel mai curent, ignorată!" O astfel de mărturie începem să publicăm, în serial, din acest număr al "Convorbirilor". Este cazul dramaturgului Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dramaturgului Ion Luca, unul din multele desfășurate în anii, eufemistic denumiți, ai "obsedantului deceniu", cînd literatura trebuia să corespundă direcțiilor și preceptelor instituite de realismul socialist. O carte definitorie pentru acest concept aberant și un fel de Biblie obligatorie pentru literații vremii este Pentru realismul socialist, apărută sub semnătura d-lui Ov. S. Crohmălniceanu, în mica bibliotecă critică a Editurii de stat pentru literatură și artă, în 1960. De altfel nu a fost singura carte neagră a literaturii care, în epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mihail Sadoveanu, dar nu direct, ci spicuit dintr-un citat mai larg al tovarășului Gheorghiu-Dej la al II-lea Congres al P.M.R.: "Literatura nu poate fi izolată de interesul permanent al obștei muncitoare. Țara noastră n-are ce face cu literații "care nu fac politică" și cu cei care pretind că dormitează în turn de fildeș. Țara noastră are nevoie de scriitori militanți în vederea progresului ei necontenit". Ceahlăul literaturii noastre n-are ce face cu cei care nu fac politică, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noastre literare, nu exista Înainte de al doilea război. Existau certuri și conflicte Între ieșeni sau bucureșteni, de exemplu, dar pe cu totul alte motive. „Ei”, cei care-și fac din politică o meserie, nu pătrunseseră printre noi, deși unii dintre literați Își manifestau deschis opțiunile politice, l-am amintit mai sus pe profesorul Nae Ionescu. Sau pe Goga, care și-a distrus Întregul prestigiu de luptător pentru Ardealul românesc coalizând cu un fascistoid, mărunt universitar ieșean. Dar erau indivizi, „siluete”, nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cunoscut, de ce m-am bucurat și l-am felicitat de a fi În fruntea statului - deși Încă nu fusese ales! - și de ce i-am refuzat propunerea de a merge alături de el, cum au făcut unii dintre colegii mei, creatori și literați de primă mână. El, Însă, nu mi-a pardonat refuzul și, probabil, nici faptul că, Într-o seară, l-am contrazis, la sediul partidului P.D.S.R. (actualul P.S.D.Ă, al cărui șef era, În ’97, deci după „căderea” lui de la putere
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau artistice făcute Înainte”! Eugen Ionescu Însuși, cu pripeala și fierbințeala celui care apără o cauză justă, dar și aflat la câteva mii de kilometri distanță de „teatrul operațiunilor și al luptei de zi și de noapte a artiștilor și literaților, a oamenilor de știință din țările comuniste din estul Europei”, vorbea categoric despre o „Siberie a spiritului!”. Înțelegând puțin pripit, cum o spuneam, și dus de o ură care nu i-a fost Întotdeauna un bun sfătuitor - ura, chiar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu unii „simpatici mafioți”, ei, „disprețuiți” În continuare de noi, e drept cu mai puțină vlagă ca Înainte, ei, spre stupefacția noastră indignată, nu numai că „nu ne disprețuiesc”, dar, auzi domnule, nici nu ne mai bagă În seamă! Da, literatul român a ajuns să constate că lumea se poate Învârti foarte bine și fără el! De aici, profunda noastră jignire, care În termeni „sociali” se exprimă prin nostalgia după tirajele de altădată, sărăcia atâtor oameni de talent, absența dureroasă a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
graficianul și pictorul, profesorul la Belle-Arte, Mircia Dumitrescu. În redacție se mai aflau atunci Olga Andronache și Călin Căliman - fostul coleg de liceu al lui Nichita de la Ploiești, tenace comentator al filmului românesc la Contemporanul lui Ivașcu deja. Pentru gustul literaților români, obișnuiți cu reviste literare tip magazin, cum e România literară, profilul Contemporanul-Ideea europeană, sever, de tip german - vezi Die Zeit al formidabilei contese Donhoff de la Hamburg -, cu coloanele sale severe, puține ilustrații și studii ample, „seci”, poate părea „plicticos
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]