10,073 matches
-
Tutoveanu în timpul războiului, când după sângeroasa înfruntare ne schimbam ultimele pansamente în spitalele din Bârlad. Odăița de bejenie a lui Vlahuță ne aduna în fiecare seară”. Și tot el, continua confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nevoie de această ipoteză”. Desigur, Laplace avea dreptate Întrucât el se referea la deplasarea și poziția instantanee În spațiu a corpurilor cerești după procesul creației. Este la fel cum cineva scrie Mersul trenurilor fără a face referire la procesul creației locomotivei, a liniei ferate și a Întregului complex al sistemului respectiv de transport, datorită cărora devine viabil Mersul trenurilor. Această interpretare deterministă a realității fizice bazate pe paradigma newtoniană Își are În continuare „admiratorii” săi Întrucât reușește să explice o gamă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
turbă. Pădurile fuseseră tăiate, iar totul reflecta intruziunea nefastă a omului și violența, totul făcând parte dintr-un tablou cu aspecte infernale: Deasupra cătunului fumega coșul unei fabrici. Încolo și-ncoace, prin cătun, fusese construită o cale ferată îngustă și locomotive ce fumegau și ele din plin, fluierând asurzitor, cărau de-a lungul ei trenulețe cu turbă brună, cu plăci și brichete de turbă. Puteam presupune fără greș că seara, deasupra ușilor clubului avea să răcnească un picup, iar bețivii aveau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
corupții politico-administrative. Cu timpul, populațiile milenarului Regat al Neapolelui și al Siciliei, redus la statutul de periferie, și-au luat revanșa nu numai prin intermediul Mafiei, Camorei și alte N'Draghetta, ci și prin stăpînirea unui aparat de stat centralizat. Nordul, locomotiva economică a Peninsulei, încearcă o dublă dezamăgire; aceea de a fi "vaca de muls" a "Romei hoațe" Statul și a "țăranilor" din Sud, pe de o parte și pe de altă parte, de a se vedea marginalizată politic. Acesta este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Gândesc ei: „cum adică fost, ce vrea să zică dromaderul ăsta de Mititelu cu asta?" „și dacă a fost și s-a lăsat după 44 de ani bătuți pe muchie, timp în care a scos fum mai ceva decât ditamai locomotiva, de ce ne-o pune nouă chiar așa în nas, ca să ne facă să ne rușinăm tocmai noi, care suntem floarea cea vestită a consumatorilor țigărilor cu sau fără filtru?". Ne pare rău dom' Mititelu de cunoștință, să ne dai tocmai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
croite de la început foarte largi și încăpătoare. Capace de canalizare, feronerie și structuri metalice industriale, utilaje uzate sau noi, montate doar de câteva zile, uzine alimentare numai inox de calitate, calorifere, radiatoare, componente de motoare, țevi de irigații, acumulatori auto, locomotive cu abur sau Diesel, toate sunt dezmembrate cu frenezie și trimise la fier vechi. Au fost vândute în acei ani, fără să se știe cui și de cine, (vorba vine, dar deocamdată se tace fiindcă e persoană importantă și nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Călători, că fosta CFR marfă, are o cotă de piață în declin și nu va trece mult și o vor cumpăra străinii pe nimic, că angajații sunt amenințați mereu cu șomajul, fie el chiar și „tehnic", că halele depourilor de locomotive, nu au mai fost încălzite din iarna lui 1989... Deci acum în România și nu în Bangladesh, necesită înlocuire urgentă peste 600 de poduri și podețe de cale ferată, fiind considerate oficial expirate, că 67 din cele 170 de tuneluri
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
legal, de altfel: nu ești competent, nu ești competitiv, nu ești la fel de rentabil ca un muncitor din China, Thailanda sau Vietnam! Unde mai pui, că te lasă și vederea, nu mai ești în pas cu tehnica, la efort pufăi ca locomotiva, bașca ai probleme și cu ținerea de minte! Și spune- mi, te rog, român din stat social, unde te mai angajezi matale la neguroasa vârstă de 58 de ani, când singurele cadre considerate „cu experiență" și acceptate ușor sunt secretarele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de o deplasare relativă a compartimentelor pe care le delimitează. FAUNĂ totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit areal. FÂNEAȚĂ teren cu iarbă care se cosește pentru fân. FERRY-BOAT vapor utilat cu șine de cale ferată, pentru a putea transporta locomotive sau vagoane (îndeosebi), dar și diferite tipuri de mașini; acest tip de transport este foarte activ între porturile aflate pe malurile Mării Nordului și ale Mării Baltice. FIORD termen norvegian pentru un golf marin rezultat dintr-o vale glaciară adâncă invadată de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
al toamnei, se înfioră ușor, apoi privind în direcția trenului simți că e ceva în neregulă. Monstrul mare și negru cu ochi de foc se apropia încet pufăind rar, apoi scrâșnind ascuțit din frâne se opri. Din marchiza înaltă a locomotivei cu abur, mecanicul a cărui față strălucea în lumina focarului încins îi făcu semn că vrea să-i spună ceva. Impiegatul se apropie precaut, ferind țeava de purjare fiindcă era pățit o dată și prin zgomotul aburului reuși să audă ceea ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
reuși să audă ceea ce-i striga pentru a doua oară mecanicul trenului. - La kilometrul 233+200 am lovit un om. Era culcat în gabaritul liniei. Convingându-se încă odată că semnalul de ieșire este pe liber, mecanicul puse în mișcare locomotiva și încet, încet, șiragul de vagoane se pierdu în ceața ușoară care anunța o nouă zi. Impiegatul știa că mecanicul procedase instrucțional. În astfel de cazuri, mecanicul trenului care a lovit un om în parcurs, are obligația să oprească în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Zâmbi când își aminti cum unsese șinele cu niște vaselină găsită într-o hârtie aruncată pe marginea drumului. Apoi împreună cu ceilalți copii se ascunseseră în tufișuri ca să vadă dacă trenul va putea să urce la deal. Rămăseseră foarte dezamăgiți când locomotiva neagră și greoaie trecu în goana cea mai mare , de parcă nu ar fi fost nimic pe șină. Simți sub tălpi scândura sgrunțuroasă a pasajului de cale ferată. Se aplecă și pipăi șina rece, lucioasă. Răceala aceasta îi făcea bine. De ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu se auzi decât țăcănitul regulat și impasibil al ceasului de masă. - Cred că mi s-a năzărit nu e decât vântul acesta turbat. Pe o viforiță ca asta nu-i greu să țise pară că auzi și sirene de locomotive. Și chiar ești hotărât să pleci spre stația vecină pe jos acum noaptea și pe viscol? Nu-i ici - colea, sunt șapte kilometri până acolo și nici o casă de om, decât un canton aproape părăsit unde totuși stă cineva, dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
jalnic sub rafala iute de vânt, lovind geamul cu o pală de zăpadă parcă destinată anume. Și aproape imediat, de undeva de departe, parcă de la capătul lumii, se auzi ca un ecou întârziat sunetul prelung, tânguitor, al sirenei unei locomotive. Sunetul acela pluti parcă mult timp deasupra cantonului și a plopului secular de alături. Nu se zărea nici o lumină înaintând pe linie, dar acum era sigur că pe undeva trebuie să fie acel plug de zăpadă. Omul își trase spre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
clădire rămasă în picioare cu cei câțiva copaci mari din preajmă. În jurul ei se vedeau și acum albind urmele fostelor viituri. Dinspre gară nu se auzea nimic și de aceea își zise: „Trebuie să fi dat drumul la abur vreo locomotivă”. Încercă să se liniștească frământând gândul acesta dar știa că demult, aproape și uitase de când, pe aici nu mai treceau locomotive cu abur, le alungaseră locomotivele electrice, iar ele se retrăseseră undeva cine mai știe ce ascunzișuri, pentru totdeauna. Pentru
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Dinspre gară nu se auzea nimic și de aceea își zise: „Trebuie să fi dat drumul la abur vreo locomotivă”. Încercă să se liniștească frământând gândul acesta dar știa că demult, aproape și uitase de când, pe aici nu mai treceau locomotive cu abur, le alungaseră locomotivele electrice, iar ele se retrăseseră undeva cine mai știe ce ascunzișuri, pentru totdeauna. Pentru a-și întări convingerea, își mai zise odată cu glas tare de data aceasta: „N-a fost decât o locomotivă” și parcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nimic și de aceea își zise: „Trebuie să fi dat drumul la abur vreo locomotivă”. Încercă să se liniștească frământând gândul acesta dar știa că demult, aproape și uitase de când, pe aici nu mai treceau locomotive cu abur, le alungaseră locomotivele electrice, iar ele se retrăseseră undeva cine mai știe ce ascunzișuri, pentru totdeauna. Pentru a-și întări convingerea, își mai zise odată cu glas tare de data aceasta: „N-a fost decât o locomotivă” și parcă se mai liniști, însă în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai treceau locomotive cu abur, le alungaseră locomotivele electrice, iar ele se retrăseseră undeva cine mai știe ce ascunzișuri, pentru totdeauna. Pentru a-și întări convingerea, își mai zise odată cu glas tare de data aceasta: „N-a fost decât o locomotivă” și parcă se mai liniști, însă în mod ciudat, sub această pojghiță de liniște, curând o grijă ciudată începu să-i alerge nebună prin colțurile întregii sale ființe. Se așeză pe prispa mică a casei ridicată în pripă după viitură
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
satul de gară, silueta lui atât de cunoscută. Dar nu venea decât lunar câte un cupon poștal prin care i se dădeau niște bani. Oricum statul nu putea face mai mult. Asta fusese atunci... „Acum nu a fost decât o locomotivă, o locomotivă atâta tot... Dar dacă...”, nu-i termină bine gândul, sări repede în picioare și alergă în spatele casei unde copiii se jucau la un cuptor care era folosit toamna la uscatul prunelor. Irina cea mică, ridică spre privirea speriată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gară, silueta lui atât de cunoscută. Dar nu venea decât lunar câte un cupon poștal prin care i se dădeau niște bani. Oricum statul nu putea face mai mult. Asta fusese atunci... „Acum nu a fost decât o locomotivă, o locomotivă atâta tot... Dar dacă...”, nu-i termină bine gândul, sări repede în picioare și alergă în spatele casei unde copiii se jucau la un cuptor care era folosit toamna la uscatul prunelor. Irina cea mică, ridică spre privirea speriată al maică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sa. De undeva, de foarte aproape ieși un iepure care fără să ne dea vreo atenție, fără nici o grabă, dispăru prin ierburile dealului din apropiere după niște măcieși cu mugurii gata să plesnească în noua primăvară. Un sunet lung de locomotivă din gara pe care o lăsasem în urmă la venirea noastră acolo, pluti leneș netezind parcă aerul peste vârfurile copacilor și se pierdu undeva departe în zarea străvezie. - Acest om, începu prietenul meu pe neașteptate, deși are o poveste a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Ciulinii, strângând încrețiturile domoale ale câmpului ca niște pioneze arhaice de un galben murdar, a moarte, foșneau sec și uscat, cântec știut și mereu reluat de la facerea lumii. Prin vântul subțire și înalt se auzea arar șuierul răgușit al unei locomotive al cărei menire nu ar fi interesat pe nimeni și poate de aceea încerca de fiecare dată cu atâta insistență să-și semnaleze prezența. Geamantanul greu, încărcat parcă înadins cu cărămizi, îmi întindea nemilos mâna dreaptă în încercarea lui continuă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
semnaleze prezența. Geamantanul greu, încărcat parcă înadins cu cărămizi, îmi întindea nemilos mâna dreaptă în încercarea lui continuă de a se apropia de pământ. Trebuia să ajung acolo, peste acel deal înnegurat unde se auzea acel sunet de sirenă al locomotivei, de unde un tren mă va duce spre marele oraș. Mă îndreptai cu pași greoi spre movila de piatră spartă ce se vedea într-o latură a drumului ca o pată murdară pe câmpul gălbui de toamnă. O dungă sinuoasă care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bani. Niciodată nu fuma țigara așa cum era ea în pachet, ci desfăcea vreo trei, patru țigări și făcea o țigară groasă cu tutunul înfășurat în hârtie de ziar, o punea în colțul gurii și ieșea fumul după el ca de la locomotivă. Mergea iute pe drum depănând energic din picioarele-i trâmbe și crăcănate, neprivind nici în dreapta, nici în stânga. Noi, copiii, mai strigam după el, „Suta Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acolo, că a trecut prin grele momente, deoarece este strașnic tăvălit prin noroaie de i se vede doar albul ochilor, ciufulit de parcă l-au ciupit găinile și apoi pus în priză, are hainele rupte și gâfâie mai ceva decât o locomotivă. Numai privindu-l o clipă, îți este clar că are o știre ce va zgudui lumea, dacă nu va zdruncina cumva chiar Universul din șubredele-i balamale, și așa destul de milenare. El tace apăsat, tensiunea crește exponențial, năvălește prin toți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]