4,047 matches
-
mărturii false în tribunal era un păcat, din moment ce martorului i se cerea să jure pe Biblie că spune adevărul. Totuși, du Boulay (1974:62) spune că "Săteanul nu are senzația că își trădează credința religioasă dacă minte...". Într-adevăr, pentru că loialitatea față de familie, față de "casă" se plasa înaintea oricăror alte obligații, săteanul "avea datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru a-și apăra rudele" (ibid.:74). În orice caz, după cum spune proverbul, "Dumnezeu vrea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se poate mulțumi doar cu faptele: orice activitate socială implică întrebări de ordin moral, privind binele și răul, și acestea nu pot fi, prin definiție, hotărâte doar de fapte. În domeniul internațional, aceste chestiuni etice sunt omniprezente: problema legitimității și loialității ar trebui oare să ne supunem națiunii, unei comunități mai largi (chiar lumii întregi, cosmopolis-ului), sau unui grup subnațional mai mic; chestiunile legate de intervenție dacă suveranitatea este o valoare supremă sau dacă statele sau agenții pot interveni în problemele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a slăbi rigiditatea frontierelor lor politice și de a însufleți un val de revolte subnaționale, deși noul val al terorismului antioccidental poate complica lucrurile în această privință, încurajând statele să își solidifice granițele și să aibă pretenții mai mari în ceea ce privește loialitatea cetățenilor. Dacă războiul a fost atât o forță de coagulare, cât și una distructivă în relațiile internaționale, problema menținerii coeziunii comunităților va fi o provocare importantă pentru centrele metropolitane. Departe de a împărtăși optimismul post-Război Rece al liberalilor, realiștii, precum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar contribui la buna înțelegere între oameni și ar reduce conflictul. Interesul economic ar fi atunci o piedică pentru război. Liberalii au crezut întotdeauna că schimburile economice libere ar încuraja legăturile peste frontiere și ar produce o mutație la nivelul loialităților față de statul-națiune. Liderii ar ajunge până la urmă să admită că beneficiile liberului schimb depășesc costurile cuceririi teritoriale și ale expansiunii coloniale. Atracția de a merge la război pentru a promova interesele mercantiliste ar fi din ce în ce mai slabă pe măsură ce societățile învață că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
exercită o influență semnificativă asupra formei economiei mondiale, omogenizând în același timp economiile politice ale tuturor statelor membre ale comunității internaționale. Globalizarea a subminat statul-națiune în alte moduri decât și-ar fi dorit liberalii. Capacitatea fiecărui stat de a dirija loialitățile cetățenilor săi a fost diminuată prin creșterea conștientizării de către populație a problemelor cu care se confruntă întreaga specie umană. Statul nu-și poate împiedica cetățenii să se orienteze către o întreagă gamă de agenți subnaționali și transnaționali capabili să le
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Realiștii citează un număr de competențe importante reținute de stat în ciuda globalizării, inclusiv monopolul asupra armelor de război și al utilizării lor legitime și dreptul lor unic de a percepe impozite. Ei ar susține că numai statul-națiune poate încă întruni loialitățile politice ale cetățenilor săi sau judeca disputele dintre ei. Și, în sfârșit, numai statul-națiune are autoritatea exclusivă de a angaja întreaga comunitate față de legislația internațională. Ei ar pune la îndoială gradul în globalizarea de astăzi este un fenomen fără precedent
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
niveluri de guvernare subnațional, național și supranațional, dar respinge ideea ca vreunul dintre ele să beneficieze de suveranitate exclusivă (Bull 1977: 267). O Europă occidentală "neo-medievală" poate "să evite capcanele clasice ale sistemului de state suverane", încurajând "structuri suprapuse și loialități încrucișate" (1977: 255). Dar o astfel de lume nu ar fi lipsită de pericole. Societatea internațională medievală, cu structura sa complexă de jurisdicție și loialitate multiplă, a fost mai violentă decât sistemul modern de state. Bull (1979b) a construit o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neo-medievală" poate "să evite capcanele clasice ale sistemului de state suverane", încurajând "structuri suprapuse și loialități încrucișate" (1977: 255). Dar o astfel de lume nu ar fi lipsită de pericole. Societatea internațională medievală, cu structura sa complexă de jurisdicție și loialitate multiplă, a fost mai violentă decât sistemul modern de state. Bull (1979b) a construit o apărare solidă a societății de state în care argumenta, împotriva revoluționariștilor, că cele mai multe state încă joacă "un rol pozitiv în afacerile mondiale". În ciuda multor defecte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care a rămas fidel spiritului, însă nu și literei textelor fondatoare. Scriind în prima parte a secolului XX, austro-marxiști precum Karl Renner și Otto Bauer susțineau că Marx și Engels subestimaseră impactul diferențelor culturale asupra istoriei umane, puterea statornică a loialității naționale și nevoia de a satisface cererile de autonomie culturală în viitoarea lume socialistă (Bottomore și Goode 1978). Pe câtă vreme Marx și Engels fuseseră vagi în ceea ce privește supraviețuirea sau dispariția diferențelor naționale în orânduirea socialistă a lumii, austro-marxiștii prevedeau un viitor în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în societățile capitaliste. Acestea s-au concentrat asupra legăturilor naționale care îi țineau pe membrii societăților moderne împreună și îi separau de restul rasei umane; au analizat ceea ce considerau a fi slăbirea legăturilor naționale din cauza globalizării capitaliste, recunoscând totodată rezistența loialităților de tip național în cadrul multor state-națiune din Europa; au adus în discuție ceea ce priveau ca dezvoltarea unor noi forme de solidaritate umană și apariția lentă a unei comunități globale care ar include în final întreaga rasă umană. Așadar, în discursul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Lenin credea că declinul hegemoniei britanice și echilibrul de putere în schimbare contribuiseră, într-un mod secundar, la relaxarea constrângerilor asupra forței în relațiile dintre statele capitaliste principale). Lenin și Buharin opinaseră că ideologiile naționaliste și militariste puseseră în umbră loialitățile de clasă și împiedicaseră conflictul de clasă în acest mediu internațional în schimbare. În lucrarea sa Imperialismul: stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin (1968: 102) susținea că "niciun zid chinezesc nu separă [clasa muncitoare] de celelalte clase". Într-adevăr
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
burghez", proletariatul avea să revină la proiectul principal de "desființare a granițelor statului și înglobare a tuturor popoarelor într-o singură familie socialistă" (1972: 167). Cum am notat mai devreme, Marx și Engels credeau că toate premisele de extindere a loialității umane dinspre națiune spre specie fuseseră create de capitalism iar Lenin și Buharin considerau că, după un mic ocol pe calea dezastruoasă a militarismului și a războiului, procesul de distrugere a comunității naționale și de reîntoarcere la cosmopolitism ar fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunității politice și pentru gradul de solidaritate dintre oameni; și privește modul în care structurile economice și politice naționale și globale afectează viețile grupurilor marginale din societate, cele mai vulnerabile. Scrierile marxiste despre naționalism discutau mai detaliat pe marginea limitelor loialității și comunității. Afirmații recente privind modul în care lumea contemporană este modelată de globalizare și fragmentare își găsesc o paralelă interesantă în gândirea lui Lenin: "Capitalismul în curs de dezvoltare cunoaște două tendințe istorice în ceea ce privește problema națională. Prima este deșteptarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Marx și pe Engels să reconsidere natura drumului spre emancipare universală. De la început și până la analizele mai recente în ceea ce privește inegalitatea globală, marxiștii au fost nevoiți să stabilească dacă globalizarea capitalistă este destinată să pregătească calea pentru internaționalism sau dacă puternicele loialități naționale vor împiedica acest proces. Discuția care urmează, precum și cea din Capitolele 6 și 7, explică modul în care principalele curente ale teoriei critice au ajuns să abandoneze "paradigma producției", debarasându-se de credința conform căreia clasa muncitoare este instrumentul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că marxismul privea mai degrabă modul în care societățile au interacționat cu natura decât să tratateze felul în care societățile interacționează între ele, uneori provocând războaie majore. Paradigma producției analiza structura de clasă și conflictul de clasă, mai degrabă decât loialitățile naționale persistente, puterea statului și rivalitatea de ordin geopolitic. Neînțelegerea acestor fenomene însemna că marxiștii s-au înșelat atunci când au considerat globalizarea capitalistă ca preludiu pentru o lume cosmopolită mai pașnică. Ilustrând acest argument, Waltz a susținut că marxiștii nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre suveranitate și asocierea politică, ce este de o importanță crucială pentru sistemul westfalian (Devetak 1995a: 43). O formă post-exclusivistă de comunitate politică ar fi, conform lui Linklater, post-suverană sau post-westfaliană. Aceasta ar abandona ideea că puterea, autoritatea, teritoriul și loialitatea trebuie să fie concentrate în jurul unei singure comunități sau monopolizate de un singur centru de guvernare. Statul nu mai poate fi mediatorul eficace sau exclusiv între numeroasele loialități, identități și interese ce există într-o lume aflată în globalizare (vezi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
post-suverană sau post-westfaliană. Aceasta ar abandona ideea că puterea, autoritatea, teritoriul și loialitatea trebuie să fie concentrate în jurul unei singure comunități sau monopolizate de un singur centru de guvernare. Statul nu mai poate fi mediatorul eficace sau exclusiv între numeroasele loialități, identități și interese ce există într-o lume aflată în globalizare (vezi Devetak 2003; Waller și Linklater 2003). Forme de mediere mai corecte și mai complexe pot fi dezvoltate, susține Linklater (1998: 60, 74), doar prin transcenderea "fuziunii distructive" realizate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56; Devetak 2003). Recunoscând diversitatea legăturilor sociale și morale, etosul unui "cosmopolitism subțire" încearcă să multiplice tipurile și nivelurile comunității politice. Trebuie observat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991: 479). Mijloacele multiple de apartenență și de interdependență și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul diviziunilor binare între interior și exterior. Ideea lui principală este că obligațiile și îndatoririle
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul diviziunilor binare între interior și exterior. Ideea lui principală este că obligațiile și îndatoririle depășesc în mod constant hotarele statului suveran. Suveranitatea, afirmă Connolly, "limitează prea riguros identificările și loialitățile ce trec dincolo de ea", fiind astfel necesară promovarea unui spirit al democrației ce depășește teritorializarea, întretăind statul la toate nivelurile (1991: 480). El numește acest fapt "dezagregarea democrației", sau, mai bine spus, "deteritorializarea democrației". "Ceea ce este necesar din punct de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu cele proprii scrierilor ulterioare ale lui Mannheim, că putem vorbi de trei modalități diferite ale înțelegerii relației dintre utopie și ideologie în opera gânditorului maghiar, dintre care una vizează realizarea utopiei prin afirmarea individualității desprinse de orice formă de loialitate sau spunere față de normele specifice grupului social 247. Astfel, prima imagine oferită de Mannheim cu privire la gândirea sau mentalitatea utopică este aceea care o opune ordinii existente reprezentate de ideologie. Într-o astfel de situație iar raportarea gânditorului la epoca sa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
viziunea gândirii determinate existențial, creditând posibilitatea utopiei individuale, care este asigurată de existența unui spațiu social democratic. Această ultimă imagine asupra utopiei îndreaptă atenția spre "(...) noi forme ale socialității, substanțial eliberate de restricțiile și prejudecățile conformismelor de grup și ale loialităților politice, bazate pe capacitatea proprie individului de a se distanța de aceste conformisme și loialități"253. Este vorba de un ideal asumat ca utopie a cărei principală cauză s-ar regăsi în nevoia umană de a întrerupe, "din când în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social democratic. Această ultimă imagine asupra utopiei îndreaptă atenția spre "(...) noi forme ale socialității, substanțial eliberate de restricțiile și prejudecățile conformismelor de grup și ale loialităților politice, bazate pe capacitatea proprie individului de a se distanța de aceste conformisme și loialități"253. Este vorba de un ideal asumat ca utopie a cărei principală cauză s-ar regăsi în nevoia umană de a întrerupe, "din când în când", toate conexiunile pe care individul le are cu existența socială. Baza de configurare a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de asemenea rezultat al dezbaterii publice), atunci când vorbește de existența unui "acord neforțat", filosoful american evită eventuala acuzație relativă la posibilitatea ca acesta să fie impus prin decizii arbitrare sau acte coercitive. Acest lucru este posibil în măsura în care la Popper intervine loialitatea sa față de teoria adevărului-corespondență (adevăr care, dacă există, se află oricum "dincolo" de prezența sau absența dezbaterii publice a teoriilor), în vreme ce, pentru Rorty, reducerea obiectivității la solidaritate nu este o operațiune epistemologică, ci una de natură etică. 182 Potrivit gânditorului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pp. 74-75. 312 Potrivit gânditorilor comunitarieni, "individul nu este doar suportul unor drepturi și libertăți, al capacității de a alege, ci și un personaj istoric (adică "încărcat" cu particularități istorice, marcat de tradiții, atașamente personale de ordin moral și politic, loialități, înclinații, scopuri specifice etc.). Produs al unei vieți comunitare, individul este supus și unor obligații specifice față de propria comunitate decurgând din apartenența sa la ea, din "încastrarea" sa într-un mod de viață particular care trebuie perpetuat. Ca atare, conduita
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]