9,370 matches
-
125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au fost așezați și în alte sate ale comunei Filipeni. Interesul boierului Ștefan Rosetti era să ascund numărul real al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
menționa că, spre deosebire de alte documente din epocă care se referă la populație, se arată: Satul Filipeni din ținutul Tecucilor = 45 populație Satul Fruntești din ținutul Tecucilor = 92 populație Satul Mărăști din ținutul Tecucilor = 120 populație Harta rusească menționează și cătunul Lunca care este trecut cu 5-20 gospodării deși, populația satului Lunca trebuie să fi fost cu mult mai mare. Evident, au fost înregistrați capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la populație, se arată: Satul Filipeni din ținutul Tecucilor = 45 populație Satul Fruntești din ținutul Tecucilor = 92 populație Satul Mărăști din ținutul Tecucilor = 120 populație Harta rusească menționează și cătunul Lunca care este trecut cu 5-20 gospodării deși, populația satului Lunca trebuie să fi fost cu mult mai mare. Evident, au fost înregistrați capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând calculul cu 5 membri pe familie, înseamnă că erau 785
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familie, înseamnă că erau 785 de suflete. N-au fost menționate, deși existau, cătunele Știubiana, Runc, Valea Boțului (amintit cu acest nume într-un document din 1801) care ar ridica populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea Dunavățului), se crede, oarecum justificat, că abia în 1864, când s-a realizat reforma agrară, toți bejenarii răspânădiți în satele comunei, sau strânsă la un loc, însă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se crede, oarecum justificat, că abia în 1864, când s-a realizat reforma agrară, toți bejenarii răspânădiți în satele comunei, sau strânsă la un loc, însă, trebuie precizat că alte evenimente locale, bineînțelesă (întemeierea școlii, bisericii, stabilirea sediului comunei la Lunca), contrazică această ipoteză. Alte interese, ținând de politica boierilor, în general, și în special a boierilor Rosetti, ale organelor fiscului, explică, în bună măsură, „ascunderea” populației birnice. De altfel, sunt mărturii de epocă că „nu se poate ști numărul exact
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că populația (liuzi) a scăzut față de Harta rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859 și în toată a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când sunt adoptate măsuri și reforme de modernizare a statului, grija pentru înregistrarea corectă a populației a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte, sunt luați în calcul și alți factori care influențează și caracterizează populația, pe lângă factorul predominant, cel fiscal: numărul total al populației localităților, religia, profesia, repartizarea pe sexe și numărul caselor de locuit. În anul 1871, comuna Filipeni cu satul Lunca reședință, Fruntești, Slobozia, Filipeni și Știubiana avea o populație de 2475 locuitori, fără să se fi luat în calcul populația cătunelor Runcu și Valea Boțului. La ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului, comuna Filipeni are 3 307 cătune: Lunca, proprietatea lui G. Sterian, Filipeni, proprietatea lui D. Rosetti și Fruntești - răzeși vechi. După cum lesne se poate observa, „Studiul” economică conservă vechea concepție că satele aparțin proprietarului și se confundă satul cu moșia. Deși incomplet, Studiu lui Radianu oferă date
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitori. Recensământul din 1930 înregistreaz populația după neam (etnie), limba maternă și religie. Etnie Limba maternă Religie Total români țigani evrei română germa n rusă ortodox catolică iudaică/ protestant Filipeni 107 107 - - 107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului 190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate, în limba română. Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne va da posibilitatea să facem comparații utile cu situația demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la recensământul din 1912 cu cea înregistrată după 90 de ani, în 2002, vom constata că, în 1912, comuna Filipeni (satele Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea Boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri) aveau o populație de 2847 locuitori, mai mare decât populația din 2002 - 2472 suflete, în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
populația din 2002 - 2472 suflete, în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și astăzi înglobate comunei Filipeni. Singure aveau o populație de 1536 persoane, iar împreună cu Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri (88 suflete), formau o populație de 4382 suflete.30 începânăd cu anul 2002 se observă o creștere lentă a populației, datorat sporului natural, negativ între 19942000, +4 în 2001, diminuarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de primăvară, leurda la echinocțiul de toamnă, altele în toiul unor sărbători calendaristice, care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal. Culegerea plantelor de leacă respecta un ritual sau ceremonial strict: mătrăguna se culegea de 3 persoane, una culegea și două păzeau pe culegător ca să nu fie văzut, deranjat de curioși, de trecători. Culesul ceremonial se desfășura colectiv, tineri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că se anulează nocivitatea plantei, altfel ar fi putut să aibă urmări nefaste asupra culegătorului; putea să amuțească, să damblagească, să înnebunească. Vindecarea anumitor boli prin folosirea magiei, dar și a plantelor medicinale, a fost cunoscută și folosită în satul Lunca, practicile acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIXlea. Aceste practici nu diferă de cele întâlnite și în celelalte sate din comuna Filipeni, în Slobozia, Fruntești sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
juca un rol esențial în vindecarea bolnavului care avea adâncă înrădăcinată credința că se va face bine de îndată ce va fi descântat, tămâiat, afumat, cântat de cel sau cea care își lua sau nu în seriosă vocația de vindecător. În satul Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la o altă babă a satului și apoi a moșit singură toată viața. Butușanca se trăgea din familia Galeș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din familia Galeș, bunicii dinspre tată fiind veniți din Bucovina cu doi feciori ca să nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure. Tot ea, prin mărturia dată în august 1960, spune că familia Galeș e venită din Dorna. Nu știu de la cine a învățat Botușanca să descânte, dar de la ea și de la alte femei în vârstă știu conținutul unor descântece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august 1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gheorghe Boca, în vârstă de 90 de ani în 1960, lasă mărturie scrisă cu mâna proprie (10 pagini) care confirmă ceea ce au spusă și doftoroaiele satului: „Din lipsă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pușcuță. Gh. Vartolomei Pușcuță vindeca și boli de natur microbiană. Acesta, deși nu făcuse școală, a învățat când a făcut stagiul militar și a fost de mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca. Stomatologul satului era Catrina Boca, care estrăgea măselele făr anestezie; dezinfecția se făcea cu rachiu - arămeală (60-70%)... Exista credința că anumite boli se vindecau prin descântece de către babele doftoroaie, care bolboroseau cuvinte neînțelese, stingeau câțiva cărbuni, se spuneau și rugăciuni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te-a învățat carte, ți-a dat serviciu pe viață și casă, a adusă și medici prin comunele și satele uitate de lume și de Dumnezeu. Dar așa a fost! Cine dintre cei care au scrisă și au trăit în Lunca și în Filipeni ar fi crezut că regimul zisă comunist le va aduce medică în comună și le va face dispensar? Până la trimiterea unui doctor în comuna Filipeni, toți cei care nu se vindecau prin autosugestie, prin descântece și leacuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la spitalul din Parincea funcționa un doctor cam nebun, așa îl percepea lumea, numit Dărângă. Numele acestui „doctor” zurliu l-aș fi uitat dacă n-ar fi fost legat de două întâmplări, dintre care una cu tâlc. Un oarecare din Lunca și-a dusă soția (femeia!) la doctorul Dărângă, acuzând o durere acută acolo unde se întâmpl desă să o aibă femeile. Dacă omul nostru, posesor al femeii cu pricina, ar fi tăcut politicosă din gură, n-ar fi fost nimic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noi, elevii clasei a VII-a, am învățat noțiunile de igienă și ce sunt bolile venerice. Primul medică (doctor deplin, absolvent de medicină în București) a fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că, pentru el, impactul cu Lunca - Filipeni a fost ca o cădere din lacă în puț (fântână), ambele din latină! Dr. Cernea nu putea înțelege cum de se lipește casa cu lut, cum de se folosește lampa cu petrol lampant, și, îndeosebi, cum de se aprinde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dispunea decât de aparatura și instrumentele care se foloseau în lume și în timpul primului război mondial, dar pentru cei din Filipeni, erau instrumente din era atomică! De atunci, de la primii medici, Cernea (mai trăiește în București?!) și Dumitrescu, femeile din Lunca au luat obiceiul de a merge la dispensar (la doctor!), așa cum te-ai duce la biserică sau în vizită la rude. Despre această situație inedită, cu femei „chitite” care merg la doctor, mi-a povestit, râzând, unchiul meu, fratele mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest aspect este trecut cu vederea sau se uită! Spre cinstea lui de doctor, pe unde va fi acum, în cartea lui de amintiri și însemnări zilnice, doctorul Pătrașcu ne spune cât de mult a citit din biblioteca comunală, din Lunca - Filipeni. Ca medică de circumscripție grea (așa era cotată Circumscripția Sanitar Filipeni), în perioada 1970-1973, dr. Virgil Pătrașcu nu uită să ne spună cu cine a lucrat, care i-a fost personalul de ajutor: - Rusu Ortansa - moa - Prențu Aurica - moa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doctorului Virgil Pătrașcu: a) Dispensarul nu avea local propriu: ocupa trei camere și un hol mică în casa preotului Păvăluță Ion, mort în închisorile comuniste și, a cărui soție ne lasă, împreună cu învățătorul Gh. Arbureanu, o monografie a școlii din Lunca - Filipeni. Care era spațiul în care se desfășura activitatea dispensarului? 1) Cabinetul de consultații; 2) Sala de tratamente; 3) Casa de nașteri; 4) Mobilier sumar; dotare tehnică depășită: stetoscop, tensiometru, fierbător pentru seringi, câteva pense, apăsătoare pentru limbă, toate gestionate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]