109,899 matches
-
de sfinți de cartier semințele scuipate cu dispreț cuvintele ce desemnează organele sexuale rostite de buzele fardate violent de rujul violet al fetelor de cartier soldații de gen feminin cu fuste și tricouri asimetrice ce au în spate o istorie lungă a folosirii instrumentelor isterico-esoterice încă nerecunoscute din punct de vedere științific uterele alungite și tari ale tîrfelor de cartier cîntecul de lebădă al mamelor de cartier tehnica antimetafizică a taților de cartier plînsetul de jur împrejurul ferestrelor închise ale blocurilor de cartier
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
își scrie însă cartea înmiresmat și cu enluminuri, realizând aproape o proză, abilă și subtilă. îl percepem astfel pe Ștefan cel Mare prin fizicul sau boiul său (păr bogat, prins uneori cu bentiță, dar lăsat de obicei liber, în plete lungi, ondulate; nas cărnos, trup cu răni), apoi prin psihicul său: individ cu răbufneli și frustrări, despotic adesea (pentru ipostaza dizgrațioasă de capricios pledează, de pildă, pasiunea lui Ștefan cel Mare pentru obiectele italiene, pentru a le obține fiind în stare
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
Ion Stoica Numai fragmente Numai fragmente, Indecise părți de realitate Mi-e dat să trăiesc; Din amintire doar un amurg, Numai un ceas de iubire, O fărâmă, o biată fărâmă de adevăr, Câteva picături de frumusețe, Ulițe lungi de înfrigurată așteptare, Doi-trei saci de iluzii; Numai fragmente, în zadar încerc să le-adun, întregul se refuză; Dar există întreg? Expediție într-o zi de toamnă Am pornit spre moarte; Totul era veșnic Și știut, din carte, Râul mare
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Nu mai plânge, apa zboară Către stele când coboară; Clipa are brațe moi, Nu mai plânge, suntem doi Mărturisire la o sută de ani Te-am înșelat, fără să știi, cu marea, Cu ochii ei lichizi, mângâietori, în care-așteaptă-n toamne lungi visarea Flecărilor cu cârdul de cocori, Te-am înșelat în nopți la rând cu luna, Cu depărtarea strânsă-n chipul ei, în care-adastă, tainic și întruna Iubirea mare-a veșnicei femei, Te-am înșelat cu vara nesfârșită, Scăldată în vibrările
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Emil Brumaru Cu cît te apropii de mine Ți-s mîinile parcă mai lungi Și părul e-o miere de-albine Cu care, lin, trupul mi-l ungi. Și sînii se umflă cît șoldul, Și coapsele-n ceruri plutesc. M-așează-n genunche imboldul De-a-ți pune-un sărut pămîntesc Pe carnea prelinsă-n rușine De-
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11320_a_12645]
-
sînii se umflă cît șoldul, Și coapsele-n ceruri plutesc. M-așează-n genunche imboldul De-a-ți pune-un sărut pămîntesc Pe carnea prelinsă-n rușine De-aluaturi în scorburi adînci. Cu cît te apropii de mine Picioarele-ți parcă-s mai lungi...
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11320_a_12645]
-
contribuție a avut și Septime Gorceix, a eliminat fragmentele Ťpe care cu greu publicul francez le-ar fi înțeles ori gustatť. Operațiune considerată de el Ťtravail critiqueť. Traducerea prozatorilor nu a avut de întîmpinat mari greutăți; uneori, doar, frazele prea lungi au fost tăiate și au fost suprimate epitetele excesive. Se menționează, pentru explicarea procedurii, că în secolul al XIX-lea scriitorii români se găseau într-o situație dificilă, limba, se înțelege că literară, nefiind prea evoluată, încît ei aveau Ťingrata
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
într-un grup gălăgios, pe peronul din fața piscinei acoperite ,Vrei să pun în funcțiune navigatorul?" - îl întrebă puștiul, sărind în mașină. ,Navigatorul! Ce navigator ?" Apăsând un buton, copilul aprinse un ecran pe care nu-l observase până atunci. O listă lungă defilă pe ecran, se opri în dreptul unui cuvânt: numele orășelului, și imediat apăru un plan cu străzi, intersecții, conturul țărmului. ,Uite-te aici, papi! Fixez locul de plecare și punctul de sosire: Karpedam 7, și ,el" îți spune cum s-
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
care trecea doar la câțiva kilometri de clinica profesorului G. ,Să fii pregătită - i se spusese la clinică. Din momentul în care primim o donație, te sunăm chiar și în miezul nopții." Deși scurte, nopțile i se păreau tot mai lungi. Astfel trecu vara și începu toamna. Boabele de strugure băteau acum în albastru-violet, nuanțele culesului. Dializa administrată în timpul nopții trebuia repetată acum și în cursul zilei. Nu-i mai rămânea decât să aștepte sărbătorile de iarnă. Să aștepte acele zile
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
senin și este nouă Ieri a plouat și a fost opt De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Îngerii mei se uită-n apă Și-apoi aripile-și adapă Pînă ce nimbu-n cap le crapă Tu ai craci lungi și sîni fierbinți De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur zăpăcit Iubirea-n pat o să te-ajungă Într-un amurg cu raza lungă Și sufletul o să-ți împungă Chiar dacă
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
cap le crapă Tu ai craci lungi și sîni fierbinți De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur zăpăcit Iubirea-n pat o să te-ajungă Într-un amurg cu raza lungă Și sufletul o să-ți împungă Chiar dacă-n perne l-ai ferit Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur fericit Căci melcii au pornit spre tine În marș forțat prin bălării Poți să te-ascunzi tu cît de bine
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
era menită să apere drepturile cetățeanului. Și ne temeam fără să ne considerăm în vreun fel vinovați. Nu eram vinovați, dar nici nu eram în regulă - cum se spunea pe atunci. Nu eram în regulă fie pentru că aveam părul prea lung, fusta prea scurtă, pantalonii prea largi, sau nu aveam legitimație de serviciu (și puteam trece drept paraziți sociali), nu aveam actul de identitate la noi, sau nu aveam viza de flotant în oraș, nu puteam justifica prezența pe stradă la
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
calitatea lui de tenace, inepuizabil apărător al ,domeniului literar". Era un război surd, o subversiune conștientă, o gherilă nespectaculoasă, cu pierderi calculate și concesii strategice, care mențineau neocupată o zonă de libertate. Nu a fost o bătălie, a fost un lung, extenuant război pozițional, și nu eram noi singurii care îl duceau. în definitiv, tezele nu au fost niciodată aplicate așa cum a vrut inițiatorul lor și cum a încercat aparatul de care dispunea. ,Strîngerea șurubului" a avut chiar un efect contrar
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
uneori, ca și cerșetorul de cafea, pe la începutul anilor '80. Adunate la un loc, aceste texte literare mi-au produs un adevărat șoc și am încercat să-mi imaginez ce figură făcea Raicu atunci cînd le citea. Pentru că de-a lungul anilor în care l-am întîlnit, nu l-am auzit niciodată folosind expresii licențioase, care să contrasteze cu tonul sobru al cărților sale. Și totuși, alegerea lui ca andrisant a fost și nu a fost întîmplătoare. Obsesiile literar-sexuale sau sexual-literare
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
Goma, și că nu mai vrea să vadă pe nimeni. Se izolase, dar nu ca Goma, ci ca el însuși. În toamna lui 2003 am făcut un efort să ajung la Paris cu gîndul de a-l revedea. După o lungă ezitare i-a spus doamnei Sonia Larian că el ar vrea să mă vadă pe mine, dar ar fi bine dacă s-ar putea face cumva să nu-l văd și eu pe el. Fără îndoială, glumise, dar aceste cuvinte
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
cât, încă, neaua (nu a lui François, care, oricum, este o neige en soi!) nu se va fi schimbat în terci sau cioaflă... Rămâne,-acum, să vă trimit și tomul pe care mi-l promite "Polirom"-ul, - și tot mai lungă-i calea către-ncoa! Descopăr că prietenul dedicatoriu a uitat-o pe cea așternută, la 29/10/2000, pe traducerea din Apollinaire, La Chanson du Mal-Aimé: Lui Ilie Constantin, către finea lui Optumbre, prietenia fără umbre (fără, vorba lui Guillaume
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Claudiu Komartin Irina și o alee lungă, coborând către o curte întunecoasă în care iarba necosită se ridica în august până la genunchi. Revăd acolo corpul Irinei, prăbușit printre scaieți, gângănii, tufe de cimișir - și lumea încetinind lent, în ritm cu freamătul pieptului ei, până la o părăsire totală
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
albă, aproape cântând, înfiorată de vântul stârnit din senin. Au trecut aproape doi ani. Este vară din nou, un anotimp copleșitor ce îmi dictează și cea mai simplă mișcare. Trupul ei s-a împlinit între timp, părul îl poartă mai lung (mi se spune), iar furia, ei bine, furia mi s-a domolit, distilată prin atâtea lucruri și vorbe. Sunt un om politicos și singur imaginându-și tot mai des o casă de cărămidă și o alee lungă, coborând către un
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
îl poartă mai lung (mi se spune), iar furia, ei bine, furia mi s-a domolit, distilată prin atâtea lucruri și vorbe. Sunt un om politicos și singur imaginându-și tot mai des o casă de cărămidă și o alee lungă, coborând către un loc întunecos și rece, fără întoarcere. ploaie, vorbe neînsuflețite... lui m. ivănescu vârsta la care vântul îți flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
de dincolo de văz Și ca o plută, patul alb Se-ndepărtează de prezent. Lumina lunii se așează Pe nedormitul tău obraz, }i se perindă în auz Un răsărit de păsări vagi, O fluturare ca de crengi, Urcușul zilei tot mai lung, Reînnoptarea fără somn. Dă-mi veghea ta să te alin, }in minte tot ce nu mi-ai spus... Mă tem Cum să îți spăl de cute fruntea Și cearcănele să le șterg, Să smulg din ochii tăi tristețea Care te
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
un tablou numit Oglindire, iar apoi, succesiv și micșorat, în încă două săli cu tablouri identice, ce se deslușesc tot mai mici în adîncul celui dintîi: Am vrut atunci, de groază, să fug instantaneu din sala cu vechi pînze în lungă adormire - dar uriaș, în spate, de veghe stam tot eu, privind tabloul numit ,Oglindire". în orice critic doarme un poet. Poetul din Ștefan Cazimir suferă uneori de insomnie. El practică un joc mimetic, împletind indiscernabil detașarea și adeziunea. (Parodiile publicate
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice la piață, înghițite de precupețe ca alunele de gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit în sine, cu o mie de cuie în inimă, cu o mie de cuie în palme, cu o mie de cuie în tălpi călătorind spre o singură dimineață din care te vei întoarce cu plasele pline, ca
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
-și confirma încă o dată libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic, politic și universitar postdecembrist. în ciuda tonului pedagogic, omiscient și a unor pagini ce par lungi interviuri la care protagonistul răspunde punctual (de unde și sentimentul cititorului de saturație), prozatorul excelează mai ales când se livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și fiică, - ca să nu
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
să care gălețile cu apă să umple golul. Lui îi picurau acum lacrimile în acest clopot întors. La fel cîteva păsări au presărat din cer busuioc și gențiane în apa în așteptare. Cînd bătrînul călugăr i-a înmînat cămașa aceea lungă și albă el, palid, zîmbea în vîrful dealului. Fericit că va fi în sfîrșit botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh. Cîte puțin despre taină ,Cel ce se vede pre sine are o bucurie mai mare decît
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
Am văzut mai multă fericire în ochii tăi decât în bidon-ville-uri și brâiele de dinamită atârnate la matineele coapselor tale : voiai să răstorni lumea, noua ordine și, mai la urmă, porțelanul întunecat din care mai băuseră și alții. Cele mai lungi remușcări din anul acesta ploios - o formă singuratecă de surpare de sine. Voiai să răstorni lumea cu dinamita strecurată în ceștile de cafea... hotelul de viață, liftierii răzbunători apăsând pe butoane de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]