22,583 matches
-
-un cataclism, în fălcile osoase. Își înfrupta ochii cu pâlpâirea și zvâcnetul gol al dansatoarelor și-și strângea pumnii și dinții, văzând cum se-ndoapă dihăniile cu frișcă și șampanie. Se descătărămau să-și lărgească burta și se așezau temeinic pe mâncare, aruncând hălci întregi în gâtlejurile desfundate, sfârtecând sâni delicioși cu ochii și nările, înfruptându-se din șolduri de trufandale și spete de gâște; măcelărind cu furculițele și cuțitele fleicile sfârâinde, torturile maronii și cozonacii moldovenești, pufoși și bălai, crescuți cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a binelea. Abia se mai putea potoli, dar se stăpânea, pentru că știa ce are de făcut. Împotmolit în vălmășagul din sală, zări un chelner cu-o tavă enormă cu halbe. Ameți. Nu mai pusese nimic în gură nici apă, nici mâncare dinainte de-a urca pe locomotivă. Tot drumul cât fugise până-n oraș, ceea ce-l chinuise cel mai înverșunat fusese setea. Chelnerul, citindu-i în adâncul ochilor dorința, se opri în fața lui și așteptă, privindu-l c-un fel de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
te fofilezi, șmechere, să nu pună laba pe tine! Cine să creadă, înțolit în costum de gabardină, un pârlit de fochist? Hai cu mine. N-ai pus în gură nimic... Să mănânc?! se miră Miluță, și dădu din umeri. De mâncare îmi arde mie, când sunt pe urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mi-a spus Ritter. Era pregătit. Am săpat un adăpost în munte. Nimeni nu știe. N-am să-ți spun nici ție locul. Dacă e cazul, te duc eu. Sau Irina. Ne-afundăm în pământ. Cine să ne-aducă de mâncare, să nu ne lase să murim de foame, s-o găsi, n-avea grijă. Lasă-te în seama mea, flăcăule. Mai bei o holercă? Tu-i pompa mă-sii, c-o viață are omu, și pe-aceea vor să ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mușcă pământul cu dinții. Dacă reușesc să trec de controlul german de la graniță... Ce băiat? și eu am un băiat la... Mor în acest lagăr sute de persoane pe zi în afară de evreii care sunt duși la gazare. Murim de foame. Mâncarea este în felul următor: un sfert de pâine la două zile și un castron de ciorbă de cartofi stricați, fără verdeață și fără pic de grăsime. Ce facem, mamă? Dacă-i urmărit? Dacă-l caută? E de la gară. Ce facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
război, firește. Ce idee! se miră Tudor. Cum așa! Ce poate fi mai frumos! Mai curat! Decât să trăiești în mijlocul naturii! Am visat din copilărie să cresc și să mângâi animale. Să aud goana ciutelor prin tufișuri. Să dau de mâncare veverițelor. Să mă-ntâlnesc cu ursul. Ce zici? Ce să zic? Nu ți-ar fi frică? De când mă știu nu mi-a fost frică de nimic. Noaptea este prietena mea cea mai bună. De când mă știu m-am amestecat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
simplă, elementară. Își păstra vigoarea trupului și sănătatea sufletului înrudit cu esențele și cu robustețea și-nțelepciunea naturii, în așteptarea lui Tudor. Se-mpăcase cu toate: cu lipsa confortului, suplinit de frumusețea dumnezeiască din jur; cu lipsa unor alimente și mâncăruri complicate, înlocuite cu rădăcini, fructe, miere de albine, lapte de capră, ouă de tot felul, până la cele de prepeliță și, rar, carne de vânat, infinit mai bogate-n vitamine și mai generatoare de energie și longevitate. Culegea și usca bureți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată bând mai mult decât împărtășania care-i încingea carnea fără să-i îngreuneze capul sau picioarele, și niciodată flămânzind sau însetând mai mult decât să simtă plăcerea și bucuria mâncării și băuturii. Se culca odată cu găinile și se scula înainte de-a auzi bufnitura cerbului în ușă. Călărea un căluț huțul cu pielea mătăsoasă de căprioară spălat în fiecare zi mai la vale de "bulboana lui Tudor", în râul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să pună la dispoziția trimișilor din Transilvania, în trecere prin Moldova “cai de olac, câți le va trebui, atât la ducere, cât și la înapoiere, hrană, mâncare pentru cai, popas și tot ce vor avea nevoie”. Obiceiul era mai vechi. În 1587, solilor din delegația maghiară care mergeau la Varșovia, trecând prin Moldova, li s-au pus la dispoziție, fără plată, cai și căruțe, furaje, călăuză, traducător
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
necesar pentru întreținerea vie a organismului și foarte vie a spiritului este, fără exagerare, după o antrenare inteligentă și bine disciplinată, cam de o oră și jumătate pe noapte. Restul de timp pe care-l dormim, ca și restul de mâncare pe care-l mâncăm este superfluu; tot ceea ce dormim și mâncăm mai mult nu face decât să pună zgârci și grăsime pe creierul nostru.“ Și pasajul din Underhill considerat a-i corespunde, dar pe care omite să-l citeze: E.
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mare; - „eliberarea” plajelor de construcțiile mari, inadecvate, de tipul vilelor și restaurantelor;realizarea de excursii pentru vizitarea unor obiective culturale (Mausoleul Tropaeum Traiani), economice (Podgoria Murfatlar, ecluzele de pe Canalul Dunăre Marea Neagră) și a Deltei Dunării;punerea în valoare a unor mâncăruri tradiționale și a unor sărbători locale; - îmbunătățirea calității serviciilor pentru cazare, masă și igienizarea plajelor; - asigurarea unor servicii complete: cazare - masă - obiecte de plajă (all inclusive). Evaluare 1. Menționați cinci stațiuni cu ape minerale carbogazoase din Carpații Orientali. 2. Localizați
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și care înțeleg să se dedice complet unei vieți de rugăciune și smerenie, departe de patimile și provocările vieții laice. Comunitățile care se formează în jurul bisericilor desfășoară activități diverse, independente de restul populației, care presupun valorificarea produselor locale, pregătirea unor mâncăruri specifice, producerea de articole bisericești și artizanale. Complexele monahale au în componență biserici, spații de locuit, ateliere de producție și proprietăți funciare. Locuri de pelerinaj și oaze de liniște, aceste lăcașe se găsesc diseminate pe tot teritoriul României, în zone
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
memoria localnicilor ca locație în care s-a născut Vlad Țepeș. Alte obiective sunt Casa cu Cerb (denumită după capul de cerb fixat la o extremitate a imobilului), construcție robustă din piatră, ce găzduiește o pensiune modernă, un restaurant cu mâncăruri tradiționale și un centru cultural; Casa cu Șindrilă, imobil reprezentativ pentru meșteșugarii de odinioară; Complexul hotelier „Sighișoara”, vechea primărie a orașului, ca și alte case - monument cu arhitectură deosebită. Se adaugă cele două construcții ecleziastice Biserica din Deal și Biserica
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
serviciile destinate turismului, unitățile de alimentație publică sunt printre puținele utilități dezvoltate relativ bine, odată cu trecerea la economia de piață. Dezavantajul multora dintre restaurantele de astăzi îl constituie renunțarea la cele mai multe rețete culinare specifice zonei și prepararea doar a unor mâncăruri intrate în obișnuința generală. Unitățile destinate, cu preponderență, alimentației publice sunt restaurantele și barurile, ce oferă mâncăruri preparate atât pentru consumatorii individuali, locali sau în tranzit, ce comandă pe baza meniului zilnic, cât și pentru grupurile organizate, caz în care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
economia de piață. Dezavantajul multora dintre restaurantele de astăzi îl constituie renunțarea la cele mai multe rețete culinare specifice zonei și prepararea doar a unor mâncăruri intrate în obișnuința generală. Unitățile destinate, cu preponderență, alimentației publice sunt restaurantele și barurile, ce oferă mâncăruri preparate atât pentru consumatorii individuali, locali sau în tranzit, ce comandă pe baza meniului zilnic, cât și pentru grupurile organizate, caz în care meniurile sunt convenite în prealabil cu organizatorii. Tipuri de unități de alimentație publică 1. Restaurantele sunt unități
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
preparate lichide calde, produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice), iar pentru crearea unei atmosfere distractive poate avea și o formație muzicală. restaurantul specializat (pescăresc, vânătoresc, lacto-vegetarian, rotiserie, zahana, pensiune), în care există una sau mai multe mâncăruri specifice aflate în meniu, iar clădirea este decorată cu elemente sugestive din activitatea de profil (pescuit, vânătoare ș.a.). restaurantul cu specific național sau local, construit din materiale cu prelucrare sumară (piatră, bolovan de râu, lemn brut), care oferă preparate culinare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
anticipat, iar unitatea este dotată cu mese de tip „expres”; pizzerie, unde se desfac sortimente de pizza, salată de crudități, patiserie, sucuri, bere și vin la pahar; snack-bar, prevăzut cu tejghea-bar care permite accesul unui număr mare de consumatori, iar mâncărurile sunt pregătite total sau parțial în fața lor (cartofi prăjiți, sandvișuri, hamburgheri, frigărui ș.a.). 4. Cofetăria este o unitate de alimentație publică, specializată în desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, înghețată și băuturi nealcoolice calde și reci. 5. Patiseria
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
berea, băuturile nealcoolice, lactatele. Poate prezenta un profil mai restrâns, precum plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoșerie. Specificul bucătăriei românești Bucătăria și specificului unui restaurant fac parte din gama de atracții a unei călătorii. Ofertele turistice, în țările cu tradiție, cuprind, frecvent, mâncăruri tradiționale specifice unui anumit spațiu geografic. Originalitatea și farmecul unei mese tradiționale nu se referă doar la preparatele culinare ci vizează un cumul de elemente, obținut prin îmbinarea cadrului natural și a celui arhitectural al unității de servire, cu elementele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se mănâncă, în principal, carnea de porc, preparată sub formă de slană, mușchi afumat, cârnați și tobă. Sunt apreciate și supele cu găluște de griș sau tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din plin, amprenta diversității culturale din această parte a țării. Se regăsesc, laolaltă, mâncăruri caracteristice bucătăriilor maghiare, germane, sârbe dar și italiene, mai vechi sau mai noi. De o mare apreciere se bucură carnea de porc, sosurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din plin, amprenta diversității culturale din această parte a țării. Se regăsesc, laolaltă, mâncăruri caracteristice bucătăriilor maghiare, germane, sârbe dar și italiene, mai vechi sau mai noi. De o mare apreciere se bucură carnea de porc, sosurile obținute din rântaș și îmbunătățite cu smântână, legumele prăjite și înăbușite, bine condimentate cu piper, cimbru, boia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a fost, dintotdeauna, patria cartofului, a lactatelor și a cărnii de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse: cârnatul de legume, plăcinta cu ciuperci, zacusca și salata de ghebe. În Moldova, obiceiul preparării borșurilor a fost dus la nivel de artă, fie că este vorba de borșul de potroace, acrit cu zeamă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]