7,613 matches
-
nu mai are acum prea mare relevanță) ca să păstreze accesul public la o lucrare de referință a artistului pe care și-l asumă mai tot românul foarte vocal! Nu știu dacă, în cazul meu, este cumva vorba și de ceva mândrie patriotic-culturală, dar dacă nu m-aș implica aș avea senzația că l-am trădat un pic pe Brâncuși. Și iată de ce am decis ca 50% din prețul încasat, urmare acestei licitații, să-l transfer în contul subscripției publice. Altfel spus
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
fost și emoție - serile acelea când paginile plecau la tipar și fiecare își imagina ziarul de a doua zi cu înfrigurare, au fost și prietenii legate de meserie și de munca împreună la ziar care durează și astăzi. Mărturisesc cu mândrie că sunt un ziarist format de „Ultima oră” și de Ion Marin. Standardele înalte pe care le-a impus ziarul s-au potrivit perfect cu tot ceea ce am gândit în tinerețe că trebuie să devină societatea românească, iar libertatea deplină
„Ultima oră” 20 – jurnalism la maxim [Corola-blog/BlogPost/92394_a_93686]
-
încondeierea cu ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc. La urmă, ouălor li se dă luciu cu lac. În cultura populară actuala, ouăle împistrite sunt, mai mult, obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o îndeletnicire specială a fiecărei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
încât nelămuririle mele despre trecut își pierd din intensitate, dar nu dispar. Imediat ce defilarea trupelor începe, un sentiment de recunoștință față de oamenii care au murit pentru ca eu să pot participa astăzi la această paradă mă cuprinde. El este dublat de mândrie, ceea ce mă face să îmi ridic mai mult bărbia și să stau dreaptă, cu privirea înainte, dând înlăuntrul meu onorul. Deja, deși privirea îmi este ațintită asupra trupelor care trec în pas cadențat, mintea mea, ca o oricărui copil, este
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: „Am fo și o si”. La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
în orașul ce s-a format în jurul turnului lui Sever. Primii șase ani, dintr-un interval depeste 44, i-am petrecut în acest minunat oraș, orașul vieții mele cum îl rostesc de fiecare dată cu multă plăcere, dar și cu mândrie. Revin de multe ori în urbea dunăreană. De cum văd Castelul de apă (la intrarea în oraș) parcă anii plecați de aici dispar, iar următorul pas pe care-l fac, este... către Dunăre. Pot să spun acum că mereu, acolo, mă
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
mai știe nimic despre ... Ghid românesc, inexistent : http://www.bibnat.ro/GHID-DE-INDEXARE-LIVES-RO-s125-ro.htm Fișiere de autoritate, inexistent : http://www.bibnat.ro/Fisiere-de-autoritate-s38-ro.htm Catalog partajat, inexistent : http://www.bibnat.ro/dyn-doc/CNP.pdf Fondul Documenta Romaniae inexistent. Acest Fond de mândrie pentru poporul Român care reunește documente apărute în străinătate, referitoare la România și la poporul român, publicații ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicații în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate. Nu este vorba de
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
se plictisea rapid de materie și îi plăcea să studieze singur. Anii de școală în România au fost mai mult o trecere în revistă birocratică a unor pași. În condițiile în care pentru elevi, părinți și profesori olimpiadele școlare sunt mândria, Alexandru Iosup nu se arăta interesat de ele. „Eram interesat de propriile mele teme, decât să particip la concursuri. Omul care merge la olimpiada de informatică are o minte foarte analitică și e orientat spre matematică. Concursurile astea sunt bazate
Românul care a devenit profesorul anului în Olanda: „Am fost un etern nemulţumit de sistemul de educaţie“ [Corola-blog/BlogPost/92848_a_94140]
-
scriitoare și sensibilă poetă. Din varietatea acestei reviste mai reținem cronicile semnate de Lucian Gruia, Elena Buică despre ,,Delicatețurile contemporane’’ ale umoristului Constantin T. Ciubotaru, portretul scris al inegalabilei actrițe Tamara Buciuceanu-Botez, dar și articolul lui George Roca scris cu mândrie despre Dr. Andreea Cervatiuc, câștigătoarea Premiului Internațional de excelență în cercetare (TESOL Award for Distinguished Research) pentru anul 2013. Nu putem încheia prezentarea acestei reviste fără a reveni la ,,dragostea dintâi’’ - poezia, reprezentată aici prin Margareta Chirulea cu ,,Poeme bilingve
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
de simțul limbii...“(citat din Ștefan Dumitrescu) Tot la capitolul cronică de carte, criticul Ștefan Dumitrescu face o prezentare amănunțită a culegerii de proză contemporană „Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din București, un volum pe care-l descrie cu mândrie „ca pe o pâine românească“. Altă operă care atrage atenția noastră, noi toți fiind oarecum atinși de „patima scrisului“ este „Dincolo de Cuvânt“ (confesiunea poetului, prozatorului, coord. Valentina Becart). Fiorul scrisului este foarte bine surprins de către autoarea articolului, Doamna Elena Trifan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
a ne apropria și a ne duce pe umeri destinul național din care acest accident istoric benefic, această anomalie pozitivă numită Nicolae Iorga - venit pe lume tot în târgul Botoșanilor - care face parte integrantă și demnă de toată slava și mândria, pe care trebuie să reînvățăm a le trăi ca stări faste ale „vieții sufletești” și să nu ne lăsăm mereu copleșiți doar de stările negative și vibrațiile joase cu care ne inundă azi realitatea din jur.“ Portretul altei personalități din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
bucurie și de sărbătoare. Dl. Radu Botiș-membru L.S.R.-filiala Maramureș- luând cuvântul- îl omagiază pe scriitorul Ion Șiugariu-mulțumind proniei divine că a avut ocazia să ajungă pe aceste locuri unde îl încearcă un sentiment de durere, revoltă, dar și de mândrie pentru faptul că cei aici prezenți se reîntâlnesc cu eroii și-i duc acasă în amintire, păstrându-i în respectul și demnitatea pe care o merită. Se recită de către poetul Radu Botiș poezia scrisă de Carmena Băințan-președinta Ligii Scriitorilor-filiala Maramureș
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta, încă să-și simtă agresată cultura care, de fapt, înseamnă însuși viitorul. Da, aceeași cultură pe care o simțim agresată și noi dar, din păcate, ne având nici măcar mândria de a ne înfrunta cu niște tendințe imperiale. Ci, doar cu cele mai meschine acte de politici așa zis culturale, de la ploconirea în fața comercialului de import și până la gratuitatea interesată a televiziunilor care dezbat în aceste zile problemele legii presei
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
trudă a noastră a tuturor celor care am pus umărul la urnirea acestei reviste, în sfârșit mergem pe „cărarea” cea bună: revista „Bocșa culturală”, revistă trimestrială de cultură, și-a găsit loc între revistele consacrate ale Banatului. „Bocșa culturală” este mândria Bibliotecii „Tata Oancea”; chiar dacă presupune muncă în plus, chiar dacă uneori e necesar să se renunțe la timpul liber în favoarea acestei reviste, satisfacția este pe măsură. Prin această revistă am lansat câțiva scriitori, câțiva creatori de poezie necunoscuți, care acum și-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
s-au străduit să mențină această pagină de istorie locală ieri, care încă se străduiesc s-o continue azi și care se vor strădui pentru ziua de mâine, celor care cred în viitorul acestei reviste. La mulți ani, Bocșa culturală, mândria bibliotecii bocșene! Gabriela Șerban Director Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa Redactor șef revista Bocșa culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
la Săpânța. Demersul pornit în urmă cu trei ani a dat roade. În acest an, comunitatea locală prin Primăria din Săpânța, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Turism, cu sprijinul mai multor ambasade și foruri internaționale, continuă, denumind festivalul, cu mândrie, după unul dintre eroii locali - Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel. De Sfânta Maria, țăranii din Săpânța și împrejurimi sărbătoresc invitând turiștii în comunitatea lor. Vor fi ateliere ținute de meșteșugari, bucate locale, teatru comunitar, cântece tradiționale, dar și un
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
simplu naționalism. Un vânzător de cârnați prezent la festivalului anual dedicat porcilor de Mangalița a declarat pentru revista americană: „Cred că multor oameni le place (porcul de Mangalița) deoarece este la modă. Aș vrea să se fi intalmplat asta datorită mândriei naționale”. Pe de altă parte, site-ul agrointel.ro afirmă că „România a pierdut după 1989 șansă de a fi un exportator important de jambon de Mangalița - o rasă autohtonă de porci - pe piată UE, pentru că specialiștii noștri n-au
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
Centre Cambridge England, Fundația “Octavian Fodor”, Cluj-Napoca, Fundația LiveMed din Târgu-Mureș, Consiliul de Administrație al Policlinicii Hipocrate 2000, Târgu-Mureș etc.). Prof. Dr. Mircea Chiorean este unul dintre inițiatorii proiectului care a înființarea Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), mândrie a sectorului sanitar românesc. Pentru toate cele consemnate primește în 2005, dincolo de miile de mulțumiri ale celor care au beneficiat de dăruirea, implicarea, competența și meritele deosebite în dezvoltarea specialității de A.T.I. și a medicinii de urgență, diploma Ministerului
ȘI ÎNGERII SE ODIHNESC CÂTEODATĂ! UN ULTIM OMAGIU PROF. DR. MIRCEA CHIOREAN… [Corola-blog/BlogPost/93328_a_94620]
-
bunul demers al evoluției țării noastre. Acest simpozion, în timp a devenit o frumoasă stare de spirit, începând să returnăm românilor care au pierdut orice speranță la mult așteptatul schimb spre un posibil trai mai bun pentru România, au pierdut ,,mândria de a fi român”, - cel mai frumos și profund sentiment de românitate pe care nici un om de pe pământul României nu trebuie să-l piardă vreodată. La Roma, buna mea prietenă, Mariana Mihăilă din Olanda, când cu toții jucam ,,Hora Unirii” în
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
doar din cauză că noi cei de ,,aici’’, considerăm că totul este normal și firesc să fie așa, pe când cei care au ales ,,departele’’, chiar dacă au condiții mai bune și în ochii lor se citește fericirea de a trăi mai bine, sau mândria de a se fi realizat printr-un efort susținut și o muncă grea, tânjesc după ,,acasă’’, fiind mistuiți de dor? Cred că acesta este răspunsul, dar mai cred că uneori cei de departe își zdrobesc în colțul ochiului o lacrimă
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
readuc speranța Iancaidul, satul unde locuiește Mihael Ungur, de altfel unul dintre cei mai tineri primari din istoria localității, a avut parte de oameni gospodari și nume bun în rândul așezărilor bănățene. A avut un trecut din care a rămas mândria bătrânilor, atunci când își amintesc de munca, bunătatea pământurilor și gustul roadelor. Mihael este cel care dorește să readucă speranța, să miște lucrurile din amorțeală, ca această mică localitate să se renască. S-a născut pe 26 iulie 1981 și tocmai
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
în anul 2010, a absolvit și cea de-a doua facultate, fiind licențiată în Științe ale educației la Universitatea din Oradea. Cel mai bine îl educă acum (ca la carte) pe fiul său Rareș. La nici 10 ani a devenit mândria familiei datorită rezultatelor deosebite obținute la Școala bilingvă spaniolo-engleză. Are abilități speciale pentru limbi străine, științe și sport. Deocamdată duce dorul bunicilor ale căror povești le aude adesea la telefon sau pe internet. Duce și dorul zăpezii despre care doar
Se spune că „nu aduce anul, ce aduce ceasul” [Corola-blog/BlogPost/93383_a_94675]
-
fără de care nu s-ar fi putut pune în practică această deosebită acțiune. De altfel, Mihail Delev, secretarul general al Asociației Presei Sportive din Bulgaria, ne spunea: ”Vă mulțumesc pentru ospitalitate. Pentru noi, ziariștii de sport din Bulgaria este o mândrie să mergem umăr la umăr pentru această idee. Noi dorim că fiecare echipă să câștige Cupă “Nikolai Kolev-Michmana” măcar o dată! Dar, mult mai important este să că noi, cei din România, Moldova, Croația, Șerbia, Muntenegru, Bulgaria și celelalte țări balcanice
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
îndemânarea și iuțimea în lupta cu exemplarele cele mai impresionante ale acelor tauri legendari. Însuși eroul național al Spaniei, El Cid Campeador, pe lângă incontestabilele calități de conducător de oști de care a dat dovadă, a fost un toreador magnific, „Marea Mândrie a Castiliei”, după cum îl descrie poetul Nicolás Fernández de Moratín. De atunci și până astăzi, întreaga națiune spaniolă pare decisă în lunile de vară să nu se abată de la mottoul încetățenit: „Nicio fiesta fără taur!” Iulie, august. Căldură mare. Creierele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]