33,140 matches
-
așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24.429 de lei (Uricul de T. Codr., vol. VI, pag. 96
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bodești, include și satul Diudiul; - 1894 - satul Heci avea 354 de case, 1376 de locuitori (din care 34 de israeliți). Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cel mai important factor care influențează turismul este tot poziția geografică. Poziția de nod rutier permite dezvoltarea unui turism de tranziție între zonele turistice din județele Iași, Suceava, Neamț și Botoșani. Obiectivul istoric - religios și cultural cel mai important este Mănăstirea Probota, care se află la 3 km N de Heci și 15 km de Pașcani, unde se găsesc mormintele lui Petru Rareș și a Doamnei Oltea. În apropiere de Probota, la 5 km distanță, se întinde satul Tătăruși, menționat cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare Tudora (593 m), care este și cel mai înalt din Podișul Moldovei. Această rezervație reprezintă pâlcuri de tisă (Taucas baccata), monument al naturii din țara noastră. Alte obiective turistice din apropiere sunt Mănăstirea Vorona (jud. Botoșani), Palatul Iordache Cantacuzino (1664) din Pașcani și Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa. Punctele de atracție turistică din comuna Lespezi sunt: satul Heci, sat care a depășit 600 de ani ca vârstă și este cunoscut pentru obiceiurile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
soția lui Dumitru Baciu care a căzut răpusă pe câmp, la muncă. Interesant este faptul că părinții aceluiași D. Baciu au fost victimele viscolului din iarna anului 1952, când zăpada căzută de 4-5 m grosime i-a surprins pe Drumul Mănăstirii, venind de la o nuntă din Probota. Au fost găsiți acoperiți cu zăpadă a doua zi cu ajutorul propriilor câini. Troienele din 23 martie 1952 au fost foarte înalte, acestea acoperind gardurile și ajungând până la acoperișurile caselor. Un factor poluant pentru mediul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de Nicu Gane ca „pârghia cea mai puternică pentru ridicarea neamului, dânsa ne învață a cunoaște limba strămoșească, a ne cunoaște pe noi înșine, a iubi țara și a o apăra la nevoie”. Localitățile comunei Lespezi fiind așezate în vecinatatea mănăstirii „Sfântul Nicolae din Poeană” - Probota, satul Heci fiind în mai multe rânduri proprietate a acesteia, considerăm că unii tineri puteau deprinde tainele cititului și scrisului de la călugării de aici. De menționat că în documente nu se pomenește de o școală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
că în documente nu se pomenește de o școală propriu-zisă, mai ales că la începutul secolului al XIX-lea faima călugărilor greci de aici nu era dintre cele mai bune. Anterior secolului al XIX-lea, din punct de vedere religios, mănăstirea a fost un adevărat focar în menținerea ortodoxiei, dintre călugării sau egumenii proboteni s-au ridicat 4 mitropoliți ai Moldovei: Grigore Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei, personalitate marcantă a culturii medievale românești, sanctificat în toamna anului 2005 de către
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
4.4. BISERICA Din a doua jumătate a secolului al XIV- lea, o dată cu organizarea statelor românești independente și cu organizarea canonică a bisericii ortodoxe din Moldova și Țara Românească, începe epoca de aur a monahismului românesc, când se ridică și Mănăstirea Probota, pe a cărei moșie s-a aflat, câteva sute de ani, și o parte din moșia comunei Lespezi. La Probota, între Șomuz și Probota, a fost ridicată în 1397 (sau 1391) prima mănăstire din Moldova, cunoscută din documente „Probata
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
monahismului românesc, când se ridică și Mănăstirea Probota, pe a cărei moșie s-a aflat, câteva sute de ani, și o parte din moșia comunei Lespezi. La Probota, între Șomuz și Probota, a fost ridicată în 1397 (sau 1391) prima mănăstire din Moldova, cunoscută din documente „Probata” (în slavă, frație) cu hramul ,,Sf. Nicolae”. Ctitorită de Ștefan I ori de Petru I Mușatinul (1375 - 1391), din lemn, în această biserică au fost înmormântate Oltea Doamna (1465) și Evdochia din Kiev (1467
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de Petru I Mușatinul (1375 - 1391), din lemn, în această biserică au fost înmormântate Oltea Doamna (1465) și Evdochia din Kiev (1467), prima soție a lui Ștefan cel Mare. Un document din 1823, care nu se mai păstrează însă la mănăstire, menționează că Ștefan cel Mare „a zidit la Probota două mănăstiri din peatră”, mai la vale de vechea mănăstire din lemn. Cea de-a doua mănăstire a fost probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au fost înmormântate Oltea Doamna (1465) și Evdochia din Kiev (1467), prima soție a lui Ștefan cel Mare. Un document din 1823, care nu se mai păstrează însă la mănăstire, menționează că Ștefan cel Mare „a zidit la Probota două mănăstiri din peatră”, mai la vale de vechea mănăstire din lemn. Cea de-a doua mănăstire a fost probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre care legenda spune că s-ar fi scufundat, într-o noapte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din Kiev (1467), prima soție a lui Ștefan cel Mare. Un document din 1823, care nu se mai păstrează însă la mănăstire, menționează că Ștefan cel Mare „a zidit la Probota două mănăstiri din peatră”, mai la vale de vechea mănăstire din lemn. Cea de-a doua mănăstire a fost probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre care legenda spune că s-ar fi scufundat, într-o noapte de Înviere, cu tot cu credincioși. Este posibil ca scufundarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ștefan cel Mare. Un document din 1823, care nu se mai păstrează însă la mănăstire, menționează că Ștefan cel Mare „a zidit la Probota două mănăstiri din peatră”, mai la vale de vechea mănăstire din lemn. Cea de-a doua mănăstire a fost probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre care legenda spune că s-ar fi scufundat, într-o noapte de Înviere, cu tot cu credincioși. Este posibil ca scufundarea să se fi produs la 1471, lucru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ar fi scufundat, într-o noapte de Înviere, cu tot cu credincioși. Este posibil ca scufundarea să se fi produs la 1471, lucru despre care pomenește cronicarul Grigore Ureche, dar mai sigur a fost vorba de o alunecare de teren de pe dealul Mănăstirii. Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Elena, la îndemnul egumenului Grigorie Roșca, au ridicat o nouă biserică, cea veche fiind în ruină. În noua biserică (1532), în urma reparațiilor din 1904, au fost aduse pietrele de mormânt ale Doamnei Oltea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Neamț, în 1940. A urmat școala generală în localitatea natală. Părinții erau oameni gospodari. Din cei cinci copii, toți băieți, trei au ajuns preoți. Părintele Ilie a ales preoția datorită educației primite în familie, a atmosferei pe care o creează mănăstirile din apropierea locului de naștere și a evlaviei oamenilor de pe meleagurile nemțene.După ce a luat licența în teologie, a fost hirotonit ca diacon, apoi ca preot, pe 8 septembrie 1967. A preluat parohia Heci în 1983, unde a lucrat până în 2005
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îi ceru lui Bosie un loc pentru cimitir lângă curtea de la marginea moșiei. Boierul îi satisfăcu dorința și îi donă Mariei o prăjină de loc, căruia Cucoana Maria îi schimbă destinația. Astfel, în 1854, pe acel loc, începe construcția unei mănăstiri din piatră și cărămidă. În 1860, Bosie moare, fiind înmormântat la biserica din Sirețel. Câteva luni mai târziu, moare și Cucoana Maria, iar biserica rămâne neterminată până în 1869, când în urma unor delimitări din Brăteni, suprafața respectivă este atribuită satului Brăteni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, existau mărturii despre
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, existau mărturii despre existența unui cadru sanitar la Lespezi. Prima moașă calificată a fost o nemțoaică, încadrată la 1812 și care la 1814 a asistat-o la naștere
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ființă noi spitale mănăstirești, dar și spițerii (farmacii). Cum mănăstirea Probota era una din cele mai importante din acele vremuri, bănuim că locuitorii comunei Lespezi și mai ales cei din satul Lespezi care aparțineau mănăstirii, beneficiau de asistența sanitară a mănăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, existau mărturii despre existența unui cadru sanitar la Lespezi. Prima moașă calificată a fost o nemțoaică, încadrată la 1812 și care la 1814 a asistat-o la naștere pe Zamfira Millo din Stolniceni Prăjescu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ciubotaru (Florescu), stabilită la București, reîntorcându-se după ieșirea la pensie, dr. Lilioara P. Toma, medic la Spitalul „C. I. Parhon” Iași, dr. Crenguța Toma, stabilită la Iași, dr. Victor Grapan din Heci. Farmacii În secolul al XVIII-lea, pe lângă mănăstiri au luat ființă nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Spitalul „C. I. Parhon” Iași, dr. Crenguța Toma, stabilită la Iași, dr. Victor Grapan din Heci. Farmacii În secolul al XVIII-lea, pe lângă mănăstiri au luat ființă nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea de farmacii în Principate, cu condiția ca în acele localități să existe cel puțin un doctor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai valoare artistică, ci și practică. Evul mediu ne-a lăsat Mănăstirea Probota, una din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă și contemporană, în comuna Lespezi, îndeosebi în târgul Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă, îmbrăcăminte, obiceiuri), de la evrei rămânând mai mult arhitectura locuințelor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1901 funcționează la Corni - Liteni. În 1890 se căsătorește cu Minodora Slătineanu. În anii 1902 - 1926 este învățător și director de școală la Probota, unde a desfășurat o activitate didactică remarcabilă. În calitate de președinte al Cercului de Învățători, unde sub zidurile Mănăstirii Probota se întâlneau învățătorii din Buda, Budeni, Lespezi, Heci, Bursuc și Tătăruși, făcea lecții- spectacol care cuprindeau serbări, lecții de creștere a pomilor fructiferi, de geografie, de istorie, propagându-se idei din J.J. Rousseau, Komenschi , Pestalozzi, K.D. Ușinschi etc. A
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în monahism în 1906, primind numele Visarion. Urcă în ierarhia bisericească, prin osârdie duhovnicească autentică, prin spirit organizatoric, erudiție, la vârstă tânără: arhimandrit la Catedrala din Galați și directorul Seminarului Teologic din aceeași eparhie - la 30 de ani -, exarh a mănăstirilor din Basarabia și director al Seminarului Teologic din Chișinău, episcop de Argeș, episcop de Hotin (eparhie cuprinzând județele Bălți, Soroca și Hotin), mitropolit al Bucovinei, cu scaun mitropolitan la Cernăuți, mitropolit misionar în Transnistria. Cu autoritatea de înalt ierarh în
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]