2,766 matches
-
mai pot. Stau aci bolând, cu capul cât banița. — Vin și eu! — Ai curaj să vii singur cu mine, fără gardă? — Cu mine cine ce treabă are? Eu sunt doar imbrohor. Atât! Nu fac voia mea niciodată. Dacă ai curajul măria ta, de ce n-aș avea eu? — Bine, du te și schimbă-ți hainele, îmbracă-te ca un ienicer oarecare sau ca un negustor, întoarce-te pe jos. În fața porții o să fie tras un rădvan închis, negru, mai vechi, în ham
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mergem doar noi trei, domnia ta, noi și fiul nostru, Ștefan. Ah, și vodă duse mâna spre față, nu mă mai doare așa de tare, dar mă mănâncă îngrozitor. Pylarino nu mă lasă să-mi ating fața cu nimic. — Ascultă-l, măria ta! Turcul salută politicos și se retrase, cu spatele spre ușă, o deschise încet și ieși. Se miră că pe sală până la spătăria cu stele nu întâlni nici un oștean de gardă. Era o acalmie totală, subliniată parcă de dangătul neîntrerupt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în curțile din fața grajdurilor și a caselor pentru slugi și gărzi. Erau așteptați, căci porțile s-au deschis în fața lor. Se întunecase și nu erau deloc lumini pe la ferestre. De undeva apăru un bărbat care salută și spuse: În cuhnie, măria ta. — Arată-ne drumul că nu se vede nimic, porunci vodă. Omul o luă înainte, cei trei pășeau prudenți după el. Se apropiară de o clădire înaltă, pătrată, care se profila cenușie pe cerul înstelat al nopții. Intrară în sala
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
schițară nici un gest și Selin se miră de lipsa lor de politețe elementară, dar când muta le atinse, arătând cu un gest spre ei, femeile se ridicară și îngenuncheară în fața lui Constantin Brâncoveanu. — Știți turcește? întrebă în turcă voievodul. Da, măria ta, răspunse în turcește una din ele. — Bine, atunci vorbim turcește, ca să înțeleagă și domnia sa. Cine sunteți? Mama e stăpâna de la Târgșor, și arătă spre cea bătrână, ea e fiică-mea și fata e nepoată-mea. Se întoarseră la masa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiică-mea și fata e nepoată-mea. Se întoarseră la masa lor și fiecare luă câte două bucăți pătrate de pânză, se îndreptară spre plita încinsă și le dădură drumul într-un cazan din care ieșeau aburi. Nu te speria, măria ta, e doar apă fiartă! După ce scoaseră bucățile de pânză, le lăsară să se răcorească câteva clipe, le stoarseră și fiecare își băgă două bucăți în sân. — Să mergem, spuse cea mai bătrână, trebuie să fi răsărit luna, că alaltăieri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiartă! După ce scoaseră bucățile de pânză, le lăsară să se răcorească câteva clipe, le stoarseră și fiecare își băgă două bucăți în sân. — Să mergem, spuse cea mai bătrână, trebuie să fi răsărit luna, că alaltăieri a fost lună plină. — Măria ta merge cu noi? întrebă fiica stăpânei de la Târgșor. — Mergem cu voi, toți trei. — Bine, țineți-vă după noi, și femeile plecară pe cealaltă ușă a cuhniei dând în curtea palatului. Ieșind în noapte, Selin a rămas încântat. Grădina cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu o băgaseră de seamă. În locul unde s-au întâlnit, fiecare femeie a pus în doniță bucățile ei de pânză. Erau îmbrăcate ca la venire, doar părul le era despletit. Nu părea să le fie frig. — Să mergem în cuhnie, măria ta, să te spălăm cu rouă și să-ți alungăm brânca bătând-o cu nuiele de pelin verde. — O să fie un an bun, măria ta, te-am văzut domn, veneam cu barca și m-am aplecat să-ți văd chipul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
venire, doar părul le era despletit. Nu părea să le fie frig. — Să mergem în cuhnie, măria ta, să te spălăm cu rouă și să-ți alungăm brânca bătând-o cu nuiele de pelin verde. — O să fie un an bun, măria ta, te-am văzut domn, veneam cu barca și m-am aplecat să-ți văd chipul în apă. Aveai coroană, am văzut-o bine, rosti fetița, după care își ascunse fața în plete. În barcă, la întoarcere, aceeași tăcere. Frigul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
subțire ca urma unei lovituri de bici. Lângă el, cu ochii holbați la stăpânul lui, al doilea postelnic căzuse în genunchi, făcându-și cruce și strigând cât îl țineau puterile: — Minune, minune, Doamne Dumnezeule, minunea lui Sfântul Gheorghe! Să trăiești, măria ta, ani mulți îndelungați! Ăsta e semn bun trimis de Dumnezeu! Omul țipa, bătea mătănii în podea și se ridica din nou în genunchi cu brațele în sus și cu privirile în tavan. Dormitorul spațios se umpluse de oameni. Intrase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și toți dorobanții din gardă. Se uitau la vodă și nu le venea să creadă că este adevărat ce văd. Selin salută protocolar. Pylarino se furișă pe lângă el, se apropie de pat și-l examină pe domn. — Ce-ai făcut, măria ta? întrebă el în șoaptă. Brâncoveanu se prefăcu că nu-l aude pe medic și răspunse salutului politicos al imbrohorului, numindu-l prietenul său și rugându-l să se bucure de însănătoșirea sa. Duse ca din întâmplare arătătorul spre buze
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Theodosie, încadrat între cei doi diaconi, se detașă cu un pas înainte de mulțimea preoților în odăjdii albe, binecuvântă adunarea și se adresă pe ton scăzut domnitorului și celor din primele rânduri: — „Cu mare osârdie și vărsare de lacrimi te petrec, măria ta, să-ți împlinești datoria de a te închina celor ce le-ai jurat supunere în această vale a plângerii ce este viața. Cu tot cinul preoțesc și monahicesc al acestei țări, mă rog Bunului Dumnezeu, azi în ziua Înălțării
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ce le-ai jurat supunere în această vale a plângerii ce este viața. Cu tot cinul preoțesc și monahicesc al acestei țări, mă rog Bunului Dumnezeu, azi în ziua Înălțării Fiului Său, să fie drumul acesta întru înălțarea și întărirea măriei tale mai vârtos pe tronul strămoșesc. Astăzi când gloria împăraților este o părere, un fum trecător, faptele măriei tale s-au întărit prin mărturisirea credinței în Iisus Hristos și vin să ne vorbească despre gloria nepieritoare a împăraților Constantinopolului, căci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
monahicesc al acestei țări, mă rog Bunului Dumnezeu, azi în ziua Înălțării Fiului Său, să fie drumul acesta întru înălțarea și întărirea măriei tale mai vârtos pe tronul strămoșesc. Astăzi când gloria împăraților este o părere, un fum trecător, faptele măriei tale s-au întărit prin mărturisirea credinței în Iisus Hristos și vin să ne vorbească despre gloria nepieritoare a împăraților Constantinopolului, căci prin trudă duhovnicească de ctitor și făcător de carte de învățătură creștinească ai întărit împărăția credinței ortodoxe acolo
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nepieritoare a împăraților Constantinopolului, căci prin trudă duhovnicească de ctitor și făcător de carte de învățătură creștinească ai întărit împărăția credinței ortodoxe acolo unde apostolii Celui Înălțat la ceruri au clădit-o. Au plecat călărași spre toate mânăstirile ctitorite de măria ta, în țara Oltului și a Bârsei, la Râmnicul Vâlcii și cel al Sării, și spre București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste piatră ca să ridici sfinte biserici pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au clădit-o. Au plecat călărași spre toate mânăstirile ctitorite de măria ta, în țara Oltului și a Bârsei, la Râmnicul Vâlcii și cel al Sării, și spre București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste piatră ca să ridici sfinte biserici pentru creștinii năpăstuiți. Au plecat și spre Stambul să bată toaca în biserica Galatei, pe care am târnosit-o acum trei ani. Să sune clopotele, să bată toaca și tot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca să ridici sfinte biserici pentru creștinii năpăstuiți. Au plecat și spre Stambul să bată toaca în biserica Galatei, pe care am târnosit-o acum trei ani. Să sune clopotele, să bată toaca și tot sufletul să se roage, că astăzi măria ta, ca să-și împlinească datoria față de stăpânirea pământească, părăsești tărâmul nădejdii - căci asta a fost țara măriei tale pentru sufletul obidit al creștinilor din răsărit. Așa cum ne îndeamnă Înalt Prea Sfințitul Patriarh al Ierusalimului Dosoftei, să ne rugăm astăzi cu toții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Galatei, pe care am târnosit-o acum trei ani. Să sune clopotele, să bată toaca și tot sufletul să se roage, că astăzi măria ta, ca să-și împlinească datoria față de stăpânirea pământească, părăsești tărâmul nădejdii - căci asta a fost țara măriei tale pentru sufletul obidit al creștinilor din răsărit. Așa cum ne îndeamnă Înalt Prea Sfințitul Patriarh al Ierusalimului Dosoftei, să ne rugăm astăzi cu toții, români și greci, români din Ardeal, sârbi, bulgari și arbănași, creștini din pustiurile arabe, să ne rugăm
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și greci, români din Ardeal, sârbi, bulgari și arbănași, creștini din pustiurile arabe, să ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să te întoarcă sănătos spre propășirea credinței și a dreptmăritorilor creștini. Cu mare osârdie și cu vărsare de lacrimi te petrec, măria ta; fie ca rugăciunile mele să te însoțească pe drumul încercării”. În adunarea de sub cerul albastru, cu zvon de păsări purtat de vânt, cuvintele bătrânului nu putură ajunge prea departe, dar simțământul care răzbătea din ele pătrunse până la ultimul om
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamna și mitropolitul. Selin, înviorat se uita când spre un mal, când spre celălalt și un gând năstrușnic îi trecu prin minte. Privi la voievod și spuse: — Mi se pare Dunărea mai mare acum decât atunci când am venit în țara măriei tale. Știu eu, or fi ajuns zăpezile din munți la Dunăre, răspunse surprins voievodul. — Când mă pregăteam să plec de la Edirne îmi zicea marele dragoman că Dunărea e o apă bună, că nu-i vin deodată toate apele primăverii din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a miniștrilor săi, Constantin și Mihai Cantacuzino. — Ce să însemne asta una mie, una ție, și de ce vă bucurați atâta? Spuneți-mi să mă veselesc și eu, spuse vodă liniștit. M-a învățat domnia sa aga Kuciuk Selin un joc turcesc, măria ta. Adrianopol, 1703 Convoiul înainta urmând drumul turmelor spre pășunile din Balcani. Vodă era sănătos, nu doctorii cereau popasuri dese, ci localnicii pe unde treceau. Erau români sau aromâni care ieșeau din sate la drumul mare și-i cereau voievodului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deget spre ureche. Nu știu, parcă ar fi lăutari. Selin se liniști; își dădu seama că zvonul ce venea din depărtare nu este regizat de oamenii domnitorului. Se întoarseră amândoi în cort și Ștefan fu nevoit să recunoască: — Nu știu, măria ta, ce ar putea să fie; sunt prea departe, se aud și lăutari. — Lăutari? Eh, Doamne, cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
călușari căzură toți deodată în genunchi în fața voievodului, muzica tăcu, iar cel în petice - mutul călușului - se trase într-o parte. Brâncoveanu se ridică în picioare, jucându-și în mâna dreaptă bastonașul cu mâner bătut cu pietre prețioase. — Să trăiești, măria ta, și bun venit în părțile noastre! — Bun venit călușului în tabără! Lui Selin, Toma Cantacuzino îi traducea șoptit și-i explica tot ceea ce se întâmplă. Cei unsprezece bărbați îngenunchiați își lăsară trupurile puțin pe spate într-o poziție nefirească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Toma Cantacuzino îi traducea șoptit și-i explica tot ceea ce se întâmplă. Cei unsprezece bărbați îngenunchiați își lăsară trupurile puțin pe spate într-o poziție nefirească ținând bățul orizontal cu amândouă mâinile, cu ochii țintă la voievod. — Ai fost călușar, măria ta? — Prin părțile Olteniei, când eram flăcău. Trei ani. Toate privirile boierilor se ațintiră asupra lui Brâncoveanu. — Am spus! țipă vătaful spre călușarii prosternați, care săriră drept în picioare, urlând neomenește: — Hălălăi șa! De pe dealuri le răspunseră ca niște ecouri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spus! țipă vătaful spre călușarii prosternați, care săriră drept în picioare, urlând neomenește: — Hălălăi șa! De pe dealuri le răspunseră ca niște ecouri aceleași hăulituri. Cei unsprezece, tot nemișcați, cu picioarele depărtate, cu bățul tot orizontal priveau spre domn. — Iartă-ne, măria ta, s-a întâmplat că vătaful cetei de pe la Biala Slatină să fi fost ast-toamnă mușcat de un șarpe și trebuie să se aleagă un nou vătaf că vin Rusaliile... Ne-ar plăcea s-o facem aci la măria ta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-ne, măria ta, s-a întâmplat că vătaful cetei de pe la Biala Slatină să fi fost ast-toamnă mușcat de un șarpe și trebuie să se aleagă un nou vătaf că vin Rusaliile... Ne-ar plăcea s-o facem aci la măria ta. — Multă cinstire îmi aduce gândul domniei tale, mare vătaf de călușari, și primim cu plăcere, dar cum ați aflat că vom poposi aci? — Iscoade, măria ta, avem iscoade. Să cheme cetele, măria ta? — Cheamă-le! Un semn și cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]