18,914 matches
-
a risipit întunericul, a pus capăt tristeții, a veselit lumea, a adus dintr-odată, peste toți și peste toate, priveliște veselă și plăcută. S-a arătat cerul care, mai înainte, era acoperit de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut de lumină. Etimologic, cuvântul lumina provine din latinescul lumen, care are și înțelesul de lume, și de viață, sau de podoabă! Lumea este făcută din lumină, iar Cel ce este Lumina lumii
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
ta nemărginire, În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promise Și îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire. Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontul Și-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle, Eu, în cuvinte triste îți mărturisesc tumultul, Iar tu în noapte, îmi dăruiești rochița ta de stele. Apoi, tu m-ai înfășurat în spuma unui val Și m-ai purtat departe, în abis, O lume a tăcerii cu palate de cristal, Făcându-mă pentru o noapte
MEDITERANO! de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382803_a_384132]
-
virginitatea fetișizată (vezi secvența balului în care aparatul se rotește asupra fetei cochete - sclipitoarea Kirsten Dunst - abandonată în iarbă și în desfrîu). Nu despre libertinaj, ci despre interdicția absurdă, cauzatoare de excese - păcat de neiertat - a dorit Sofia Coppola să mărturisească, invitînd la reflecție deopotrivă pe adolescenți și maturi.
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
Institutul European, Iași, 2001), se naște din dorința de a înțelege mai bine cealaltă realitate, din încercarea de a transforma întîlnirea cu celălalt în prilej de autocunoaștere și... dintr-un zîmbet. Coordoatorul volumului reușește să adune, cu destulă dificultate, după cum mărturisește, "declarațiile" cîtorva intelectuali de prestigiu (printre care Magda Cârneci, Andrei Codrescu, Andreea Deciu, Ion Bogdan Lefter, Silviu Lupașcu, H.-R. Patapievici ș.a.m.d.) care au călătorit în străinătate, s-au familiarizat cu mediile academice de acolo, au parcurs experiența
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
americanii și de ce am venit noi în America. Am deja o sută douăzeci de pagini scrise. Scrieți în engleză și ați publicat numai în engleză. Identitatea dv. este dublă, scrieți în engleză, gîndiți în românește? Cum vă concepeți cărțile? Ca să mărturisesc, eu nu gîndesc în românește cînd scriu și cred că asta m-a salvat, pentru că văd la prietenii mei care gîndesc în românește și scriu în engleză ce greu și ce dureros este. Nu am scris niciodată literatură în limba
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
uimea sinceritatea, credința profundă, precum și o moralitate superioară, dacă se poate spune, mai rar întâlnită în România, mai cu seamă printre intelectualii de vază. Nu exagerez. Pot da o mulțime de exemple. Dar, nu-i momentul... Știu, unii vor zâmbi. Mărturisesc: viciul, câteodată, la firile înzestrate cu o minte și cu o sensibilitate ieșite din comun, și atât de neliniștite, poate fi depășit. O discuție ce revenea, după ce ne cunoscuserăm, se referea asupra homosexualității. La început, cu o prejudecată trainic instalată
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
la o acuplare frenetică a Ioanei cu un rîndaș al familiei, excitat peste poate, o seduce pe verișoara lui Lilli, prostuță admiratoare a lui Mirel, lăsînd-o însărcinată. Terorizat de consecințele faptei sale nechibzuite, face enorma eroare de a i se mărturisi lui Tololoi (revenit, intempestiv, și el la părinți), cerîndu-i chiar sfatul. Stăpîn pe destăinuirea necugetată, a doua zi, la masă, Tololoi o comunică, răzbunător și grosolan, întregii familii. Atunci Mirel, și el într-o pornire pedepsitoare, aduce la cunoștință întregii
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
și ei tineri, sînt Alina Herescu și Gabriela Albu. Teatrul care a găzduit proiectul este Teatrul "Creangă" din București, al cărui director este Cornel Todea. De ce este unică pînă acum, în România, această montare? "Actorii" sînt copiii străzii. "Pentru mine", mărturisește profesorul și directorul Todea, "Acasă reprezintă o izbîndă a pasiunii pentru teatru a tînărului regizor în anul IV, Radu Apostol, capabil să contamineze lumea anarhică a copiilor străzii de dragoste pentru miracolul scenei. Spectacolul s-a născut din dragoste reciprocă
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
la "Creangă", dar s-ar putea să greșesc. Nu cred, pe de altă parte, că mirajul scenei să nu fi avut un efect terapeutic asupra interpreților, să nu-i fi pus pe gînduri să-și schimbe drumul. Cineva mi-a mărturisit că nu a fost prea tulburat de montare. Se poate și asta. Construcția spectacolului mi-a permis însă să-i descopăr, fără exagerări patetice, treptat, toate coordonatele (finalul produce invazia emoțională). Am urmărit Acasă ca pe un spectacol, și nu
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
nefiind angajat la Institutul de Literatură. Și-a continuat munca de istoric literar pe care o începuse înainte de a fi închis, publicînd, în 1966 și 1967, două cărți fundamentale despre viața și opera lui Alexandru Macedonski (mi-a plăcut atunci, mărturisesc acum, mai mult volumul despre viața poetului), operă de elaborație temeinică în care spiritul critic făcea casă bună cu expresivitatea literară. Acum, distinsul cărturar regretă aceste cărți, d-sa repudiind azi istoria literară în spațiul căreia numai un accident de
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
orgolioasă solitudine de un spirit liber și independent. D-sa a ținut mîndru la această independență, nefiind niciodată angajat în vreo instituție, lucrînd liber, fără programe și ore de serviciu. Aceasta i-a adus, de-a lungul cîtorva decenii, cum mărturisește azi, destule privațiuni. Dar le-a depășit prin hărnicie, muncind de unul singur cît o întreagă instituție. Dar, în acele decenii, cărțile d-sale erau bine remunerate (numai pe Dicționarul de idei literare a încasat, mărturisește azi, suma fabuloasă pe
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
lungul cîtorva decenii, cum mărturisește azi, destule privațiuni. Dar le-a depășit prin hărnicie, muncind de unul singur cît o întreagă instituție. Dar, în acele decenii, cărțile d-sale erau bine remunerate (numai pe Dicționarul de idei literare a încasat, mărturisește azi, suma fabuloasă pe atunci de 250.000 lei) și, cu chibzuială, putea să-și asigure o existență decentă în Clujul căsătoriei sale cu d-na Lidia Bote, el moldoveanul și ieșeanul de care e mîndru. L-au intrigat dintotdeauna
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
suferințe și momente de mare tensiune în confruntarea cu unii dintre puternicii zilei, dar și gesturi de profundă înțelegere și compasiune omenească și de solidaritate fraternă din partea altora - cum au fost regina-mamă Elena și regele Mihai I. Din tot ce mărturisește și în dialogul transcris în aceste pagini se învederează însă, dincolo de ecourile istoriei adânc tulburătoare, statornicia unei iubiri neștirbite pentru "țara de baștină", pentru limba și cultura ei. Cine l-a auzit rostindu-se despre ele cu ocazia vizitei în
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
care i-a acordat marele său premiu pe anul 2000. Am regăsit cu atât mai mult această emoție în ora, pe care o pot numi privilegiată, când am fost primit în casa Domnului Alexandru Șafran din Geneva. Și trebuie să mărturisesc că am avut, în primele clipe, un fel de timiditate aparte, căci mi se întâmpla pentru întâia oară să mă aflu în preajma unei figuri desprinse din marea galerie a rabinilor intrați de mult în legendă, evocați bunăoară în povestirile hasidice
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
și o dezvoltase. N-a devenit, decît tîrziu, asistentul lui Gusti la catedră (apoi conferențiar suplinitor), întreținîndu-se din leafa de stenograf la Senat (învățase meseria de la tatăl său, autorul unui bun manual de specialitate și stenograf șef al parlamentului). Gusti, mărturisește H.H. Stahl, clacase nervos în lungul său periplu studios (zece ani, facultate și doctorat) în Germania și, practic, de atunci nu mai putea citi și scrie în materie de sociologie. Dar era burdușit de carte, putînd, oricînd, pe orice temă
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
afirmă aici că marea majoritate a criterioniștilor (inclusiv Comarnescu) au devenit legionari și vorbește de o istorie a sa, redactată în franțuzește, despre fizionomia grupării tinerilor criterioniști (mi-a vorbit și mie, în 1986, despre acest să-i spun studiu, mărturisindu-mi că nu-l ține acasă; s-a pierdut, probabil, pentru totdeauna). Stahl consideră că Rinocerii lui Eugen Ionescu surprinde procesul rinocerizării membrilor grupării "Criterion" și, cu siguranță, știe ce spune. Dar despre legionarismul lui Comarnescu (Stahl povestește că l-
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
se manifesta într-o manieră socratică, precum o cale rapidă de contact cu receptorul și de verificare instantanee a efectului pe care-l avea rostirea sa ce electriza auditoriul și era, la rîndu-i, electrizată de acesta. "Aș putea să afirm, mărturisește Ovidiu Cotruș, cuvîntul vorbit spune mai mult decît cuvîntul scris. Cum ar zice prietenul meu Nicolae Balotă: sunt și eu un "om al cuvîntului", dar mai mult al cuvîntului nescris". Și tot în temeiul vocației pentru vorba spusă, întovărășită de
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
a găsi în jurul nostru pura plăcere a minții, și astfel și a sufletului. Cît de demodată, și aproape naivă apare această idee, surprinzătoare totodată ca venind din partea unui scriitor ca Booth, un încrîncenat profesionist al criticii și teoriei literare! Singur mărturisește că nu puțini colegi l-au mustrat, o dată ce au aflat despre ce e cartea, reproșîndu-i că se face avocatul amatorismului la un moment cînd lumea are nevoie de mai mulți profesioniști. Să ne-nțelegem: amatorismul la care se referă Booth
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
mai trebui să facă scriitorii români pentru a sparge definitiv zidul anonimatului? - Scriitorii români nu pot ei face mare lucru..."; " - Spuneați odată că îl admirați pe Nicolae Manolescu... - Admirația pentru Manolescu mi-a mai trecut nițel..."; "- Emil Cioran mi-a mărturisit... - Teribilismele lui Cioran de mult nu mă mai impresionează..." etc. Pe Dumitru Țepeneag îl preocupă - și chiar îl obsedează - să readucă în memoria contemporanilor onirismul, curent literar pe care îl consideră important, iar lui să i se recunoască rolul de
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
Goma, al detaliilor anchetării Adrianei Georgescu de către Nicolski etc. Soluția preferată de autoare este privilegierea mărturiilor orale, a folclorului de închisoare, a "formulelor" sub care ajunge să se păstreze amintirea cîte unui gardian, medic sau anchetator. Un asasin ce-și mărturisește crima după 50 de ani pentru ca soția victimei sale să-și poată în sfîrșit dovedi, sub un alt regim politic, dreptul la compătimire, torționar și condamnat trăind de-o viață în același oraș și întîlnindu-se în fiecare zi pe stradă
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
nevoie de containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Scrisoarea mea - aici. Azi am primit un răspuns, în frumosul limbaj de lemn cu care se lucrează în domeniu. Ideea e că primăria va analiza propunerea mea, ceea ce mă liniștește profund, pentru că, mărturisesc, eram extrem de neliniștită de posibilitatea ca, Doamne ferește, să n-o analizeze. Oricum, e bine că, totuși, mi s-a răspuns. Faptul că cineva chiar verifică adresa de mail la care am trimis și că se obosește să răspundă, mi se
Mi-a răspuns Piedone! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19601_a_20926]
-
așa, îmi luați vorba. E foarte frustrant, să știți, pentru un invitat, să pupe moderatorul mai mult decît el fundul președintelui. R.M.: Oh, Doamne, nu a fost intenționat. Cred că... pur și simplu m-a luat valul. Trebuie să vă mărturisesc ceva, doamna Pora. Cînd am în față fundul președintelui, pur și simplu îmi pierd mințile. Uit de invitați, uit că sînt moderator. Singurul lucru la care mă mai gîndesc e cum să-mi împlînt mai adînc limba între fesele iubite
Stenograma convorbirii dintre Andreea Pora şi Radu Moraru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19868_a_21193]
-
drege vocea și întreabă: “Ce ați discutat cu Napoleon Bonaparte în seara zilei de 17 iunie 1815, înaintea bătăliei de la Waterloo?” Vadim se gîndeste cîteva secunde, își trece mîna prin păr, apoi răspunde: “Mda, în sfîrșit o întrebare bună! Domnilor, mărturisesc de bună voie că i-am spus să nu atace în zori că e noroi.” 13:06 Vadim se enervează pe sine însuși, se dă cu capul de masă și își strigă injurii. 13.07 Mâna lui Vadim se cațără
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
opus. Pentru că -o să fiți uimiți! - majoritatea au apucat să-și înfigă cel puțin o dată mâinile într-un ciuf masculin. Cel mai tare dor sugrumările “Da, am fost lovit de mai multe femei și de mai multe ori”, mi-a mărturisit... să-l numim P. N., după ce i-am garantat anonimatul cu mâna pe Biblie. “Loviturile au constat în palme, pumni în spate și, uneori, mai rar, încercări de sugrumare. Aaa, și zgârieturi cu unghiile proaspăt lăcuite. Cel mai tare m-
Bărbaţii bătuţi de femei se întorc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19942_a_21267]
-
zică că mă iubește, dar eu, după ce îl lovisem cu toată puterea, m-am simțit bine dintr-odată, mi-am pus i-pod-ul în urechi și am plecat să mă plimb”, spune H. L. “Am dat o singură dată. Cu un ziar”, mărturisește rușinată V. E., jurându-se apoi că “a fost prima și ultima ieșire necontrolată de acest tip”. A. P. a avut prima și ultima explozie violentă la vârsta de 8 ani, după care s-a potolit: “L-am aruncat pe băiatul
Bărbaţii bătuţi de femei se întorc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19942_a_21267]