9,718 matches
-
zoologul german, de origine italiană, Theodore Boveri - cel care, în anul 1902, independent de zoologul american E. Sutton, a elaborat ipoteza cromozomală a eredității - a adus primele dovezi certe privitoare la anomaliile nucleare și mitotice care apar în celulele transformate malign. Încă din anul 1913, Warthin a dovedit tendința de transmitere familială, adică ereditară, a unei proporții de 1% dintre neoplaziile umane. Astăzi se știe că, în marea lor majoritate, cazurile ereditare de neoplazie se transmit în manieră mendeliană, autozomal dominantă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reprezintă argumente incontestabile pentru admiterea existenței unei baze ereditare a malignizării celulare. O descoperire de mare importanță în înțelegerea naturii cancerului a fost aceea că elementul central în malignizare este dereglarea funcționării protooncogenelor. Figura 17.1. Amplificarea ADN și transformarea malignă: A. Mecanismul amplificării ADN și interconversia DM ' HSR (modificat din Cooper, 1995); B. Cariotip de hamster chinezesc în bandare G : sus - cromozomi din linia ceulară CHO de tip normal (sălbatic); jos - alungirea unuia dintre cromozomi prin apariția unei HSR la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt menținute la un nivel bazal, minim de transcriere genică. Când, datorită unor mecanisme specifice de reactivare, protooncogenele redevin active, în cursul vieții postnatale, ele sunt convertite în oncogene celulare prin a căror activitate conduc la instalarea stării de transformare malignă a celulelor. Din „gene ale vieții” care asigură controlul proliferării celulare și al citodiferențierii, protooncogenele devin „gene ale morții”. Protooncogenele au fost bine conservate în cursul evoluției de peste 600 de milioane de ani a eucariotelor, prezentând o remarcabilă omologie de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogene celulare. Neoplazia este o condiție patologică în care se încalcă regulile fundamentale ale comportamentului celular normal. Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională a multor gene. Celulele maligne se divid, rezultând celule-fiice care păstrează caracteristicile maligne ale celulelormamă, ceea ce dezvăluie NATURA EREDITARĂ A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care se încalcă regulile fundamentale ale comportamentului celular normal. Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională a multor gene. Celulele maligne se divid, rezultând celule-fiice care păstrează caracteristicile maligne ale celulelormamă, ceea ce dezvăluie NATURA EREDITARĂ A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională a multor gene. Celulele maligne se divid, rezultând celule-fiice care păstrează caracteristicile maligne ale celulelormamă, ceea ce dezvăluie NATURA EREDITARĂ A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor maligne nu este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională a multor gene. Celulele maligne se divid, rezultând celule-fiice care păstrează caracteristicile maligne ale celulelormamă, ceea ce dezvăluie NATURA EREDITARĂ A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor maligne nu este niciodată reversibilă, deoarece, de regulă, celula
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
maligne se divid, rezultând celule-fiice care păstrează caracteristicile maligne ale celulelormamă, ceea ce dezvăluie NATURA EREDITARĂ A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor maligne nu este niciodată reversibilă, deoarece, de regulă, celula malignă nu revine la starea de celulă normală, statutul său transformant fiind transmis pe verticală generațiilor celulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
A TRANSFORMĂRII MALIGNE. Variabilitatea care însoțește mitozele celulelor maligne este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor maligne nu este niciodată reversibilă, deoarece, de regulă, celula malignă nu revine la starea de celulă normală, statutul său transformant fiind transmis pe verticală generațiilor celulare, rezultând diferite clone celulare transformate malign, datorită polimorfismelor citogenetice generate de-a lungul numeroaselor diviziuni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este mai mare decât aceea înregistrată în cazul celulelor normale, întrucât rata diviziunii unor asemenea celule maligne este mult mai înaltă decât a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor maligne nu este niciodată reversibilă, deoarece, de regulă, celula malignă nu revine la starea de celulă normală, statutul său transformant fiind transmis pe verticală generațiilor celulare, rezultând diferite clone celulare transformate malign, datorită polimorfismelor citogenetice generate de-a lungul numeroaselor diviziuni celulare succesive. În condiții normale, diviziunea celulară este supusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a celor normale. Variabilitatea dobândită în desfășurarea mitozei celulelor maligne nu este niciodată reversibilă, deoarece, de regulă, celula malignă nu revine la starea de celulă normală, statutul său transformant fiind transmis pe verticală generațiilor celulare, rezultând diferite clone celulare transformate malign, datorită polimorfismelor citogenetice generate de-a lungul numeroaselor diviziuni celulare succesive. În condiții normale, diviziunea celulară este supusă unui strict reglaj genetic. Acest lucru era de multă vreme cunoscut, dar abia în anul 1978, prin cercetările lui Bishop și Varma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
infecțiilor cu virusuri oncogene, a acțiunii unor substanțe mutagene-carcinogene etc., structura și funcția protooncogenelor sunt afectate, fiind perturbate astfel mecanismele reglatoare ale diviziunii celulare. Celulele scapă de sub controlul mecanismelor reglatoare, diviziunile lor devin anarhice, consecința fiind formarea de tumori. TRANSFORMAREA MALIGNĂ A CELULELOR face ca unele celule înalt diferențiate ale organismului să sufere un fel de „întoarcere în copilărie”, redobândind proprietăți ale celulelor embrionare. Ele prezintă un ritm crescut de diviziune haotică și dediferențiere cu geneză de neoformații tisulare aberante - tumori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale crescute in vitro, având anumite caracteristici structurale și funcționale ale membranei celulare, prezintă fenomenul inhibiției de contact, care semnifică încetarea mișcărilor membranare și a creșterii la contactul cu celulele învecinate, din care cauză ele cresc în monostrat. Celulele transformate malign au o formă sferică, secretă proteaze, au nivel scăzut al proteinelor membranare ce iau parte la aderența celulară, prezentând și o anumită dezorganizare a elementelor structurale ale citoscheletului. Pierderea inhibiției de contact este datorată modificării proprietăților membranei, din care cauză
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
condițiile aportului nutritiv reînnoit. Aceasta este rațiunea unor scheme de dietă naturistă recomandată în strategia terapeutică a bolii canceroase, în care aportul de substanțe hrănitoare se cere a fi cât mai redus posibil. Din păcate, spre deosebire de celulele normale, celulele transformate malign au o dependență redusă față de factori de creștere extracelulari și pot prolifera chiar și în absența acestora, ceea ce explică eșecul unor astfel de strategii. În plus, celulele transformate malign produc factori de creștere specifici lor care promovează propria proliferare (efect
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cât mai redus posibil. Din păcate, spre deosebire de celulele normale, celulele transformate malign au o dependență redusă față de factori de creștere extracelulari și pot prolifera chiar și în absența acestora, ceea ce explică eșecul unor astfel de strategii. În plus, celulele transformate malign produc factori de creștere specifici lor care promovează propria proliferare (efect de avalanșă!). Fibroblastele și celulele epiteliale normale manifestă o dependență strictă de suportul solid. In vitro, ele trebuie să se atașeze la un suport solid reprezentat de pereții vasului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proliferare (efect de avalanșă!). Fibroblastele și celulele epiteliale normale manifestă o dependență strictă de suportul solid. In vitro, ele trebuie să se atașeze la un suport solid reprezentat de pereții vasului de cultură sau suprafața unei lame de sticlă. Celulele maligne, cu origine în fibroblaste sau în celulele epiteliale, pot crește fără să se atașeze la o suprafață solidă, manifestând o anumită independență față de suportul solid de ancorare. Expresia maximă a independenței de substrat este reflectată în capacitatea celulelor ascitice de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
față de suportul solid de ancorare. Expresia maximă a independenței de substrat este reflectată în capacitatea celulelor ascitice de a crește în suspensie, atât in vivo cât și in vitro. Această proprietate a fost denumită INDEPENDENȚĂ DE ANCORARE. Dediferențierea celulelor transformate malign, cu redobândirea unor proprietăți caracteristice celulelor embrionare, se asociază cu manifestarea unor proprietăți biochimice specifice stării de transformare malignă, ce constau în sinteza unor proteine de tip fetal. Aceasta presupune deblocarea unor gene care au fost active în perioada fetală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
crește în suspensie, atât in vivo cât și in vitro. Această proprietate a fost denumită INDEPENDENȚĂ DE ANCORARE. Dediferențierea celulelor transformate malign, cu redobândirea unor proprietăți caracteristice celulelor embrionare, se asociază cu manifestarea unor proprietăți biochimice specifice stării de transformare malignă, ce constau în sinteza unor proteine de tip fetal. Aceasta presupune deblocarea unor gene care au fost active în perioada fetală, pentru ca ulterior, spre sfârșitul acesteia, ele să fie silențiate. Are loc totodată silențierea unor gene funcționale în starea diferențiată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în perioada fetală, pentru ca ulterior, spre sfârșitul acesteia, ele să fie silențiate. Are loc totodată silențierea unor gene funcționale în starea diferențiată, matură, a celulelor normale. În procesele de tip macaz molecular („switch-on/switch-off”), care fac ca în celula transformată malign, genele silențiate postnatal să fie activate, iar cele active postnatal să fie silențiate funcționează mecanisme complexe. Dar, cunoștințele actuale sunt încă prea limitate și fragmentare pentru înțelegerea deplină a unor asemenea procese de tip macaz. Printre condițiile ereditare care predispun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignizare include modelele familiale bazate pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de sân, de colon și de ovar sunt grupate individual în familii, moștenite ca trăsături ereditare autozomal dominante. Neoplazia este originară într-o singură celulă care suferă transformare malignă. Mutațiile conferă celulei transformate malign avantaje selective de creștere, în competiția cu celulele normale, realizând o veritabilă evaziune față de mecanismele de control al proliferării normale. Mutația inițială induce diviziunea anarhică a celulei și rezultă o clonă de celule maligne, inițial
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de sân, de colon și de ovar sunt grupate individual în familii, moștenite ca trăsături ereditare autozomal dominante. Neoplazia este originară într-o singură celulă care suferă transformare malignă. Mutațiile conferă celulei transformate malign avantaje selective de creștere, în competiția cu celulele normale, realizând o veritabilă evaziune față de mecanismele de control al proliferării normale. Mutația inițială induce diviziunea anarhică a celulei și rezultă o clonă de celule maligne, inițial similare. Ulterior, apar alte mutații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformare malignă. Mutațiile conferă celulei transformate malign avantaje selective de creștere, în competiția cu celulele normale, realizând o veritabilă evaziune față de mecanismele de control al proliferării normale. Mutația inițială induce diviziunea anarhică a celulei și rezultă o clonă de celule maligne, inițial similare. Ulterior, apar alte mutații care măresc potențialul de creștere al celulelor maligne. Mutațiile generează subclone celulare în masa tumorii, fiecare cu proprietăți morfofiziologice distincte, astfel că cele mai multe tumori devin agregate celulare heterogene. Celula inițială care suferă transformarea malignă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulele normale, realizând o veritabilă evaziune față de mecanismele de control al proliferării normale. Mutația inițială induce diviziunea anarhică a celulei și rezultă o clonă de celule maligne, inițial similare. Ulterior, apar alte mutații care măresc potențialul de creștere al celulelor maligne. Mutațiile generează subclone celulare în masa tumorii, fiecare cu proprietăți morfofiziologice distincte, astfel că cele mai multe tumori devin agregate celulare heterogene. Celula inițială care suferă transformarea malignă se numește celulă fondatoare a tumorii primare. Ea poate apărea în oricare țesut, respectiv
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
maligne, inițial similare. Ulterior, apar alte mutații care măresc potențialul de creștere al celulelor maligne. Mutațiile generează subclone celulare în masa tumorii, fiecare cu proprietăți morfofiziologice distincte, astfel că cele mai multe tumori devin agregate celulare heterogene. Celula inițială care suferă transformarea malignă se numește celulă fondatoare a tumorii primare. Ea poate apărea în oricare țesut, respectiv în oricare organ. Prin multiplicarea celulei transformate malign, ia naștere o clonă de celule transformate, ce constituie tumora primară. Natura clonală a celulelor neoplazice este susținută
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fiecare cu proprietăți morfofiziologice distincte, astfel că cele mai multe tumori devin agregate celulare heterogene. Celula inițială care suferă transformarea malignă se numește celulă fondatoare a tumorii primare. Ea poate apărea în oricare țesut, respectiv în oricare organ. Prin multiplicarea celulei transformate malign, ia naștere o clonă de celule transformate, ce constituie tumora primară. Natura clonală a celulelor neoplazice este susținută și de analiza mieloamelor multiple, care sunt consecința transformării maligne a celulelor producătoare de anticorpi, numite celule plasmatice. Deși fiecare individ uman
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]