8,401 matches
-
comunismului. Visam să punem mâna pe societatea românească și s-o transformăm într-una americană cum o visau copiii de acolo: fără republicani, fără ipocrizie mic-burgheză, fără opulența și artificiul hollywoodian, fără magnați manipulatori de destine. Prinseserăm jargonul freudo-marxist: revolta marginalilor, respingerea lui one dimensional man, reflecția critică, refuzul manipulării. La atâtea refuzuri adăugam și ceva afirmativ. Ceva care ne marca profund evoluția personală. Voiam o societate de „profi” (profesioniști). Una de tip meritocratic în care fiecare să se așeze social
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
carte. Și mă întreb, de ce nu se fac seriale despre astfel de femei cu povești atât de plauzibile în timpul Războiului Rece și după acesta. Și Carmen este o poveste. Cea a plecării în tranziție. De la răsfățul recunoașterii într-o lume marginală și amărâtă la cel al nesiguranței instituționale în buricul european al pământului. Nu am văzut alegeri care să nu conțină măcar ceva dramatic în ele. Iar atitudinea noastră, acolo la fața mioritică a locului: da’ vouă ce vă pasă, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se mai bagă o casetă cu Al Qaida și antrenamentele sau amenințările acesteia. Senzația copleșitoare este cea a unei Americi maniheiste. Pros and cons, asta e disputa. Pros e vocea dominantă. Cons (contra) e ceva tot mai pirat și mai marginal (deși, când ajung la microfon, trântesc câte un „Bush e un dobitoc notoriu”). Un echilibru e greu de găsit și teama mea e că or să pățească exact ca noi cu Piața Universității. Prodemocrații sunt prea radicalizați ca mesajul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
întâmpinase și stătea lângă noi în cameră). Da, doamnă? e voința dumneavoastră? - încheiai, întrebând-o pe bolnavă. - Da, îmi răspunse. Am mai întrebat-o dacă are rude, copii, părinți, și, în timp ce se înălță puțin, rezemată de pernă albă cu broderii marginale, luând stiloul ce i-l întinsesem și își puse semnătura cu o ușoară tremurare a mâinii (nu era slăbiciune, ci emoție), fără ca aceasta să se transmită grafiei, răspunse: - Nu, domnule judecător, m-a întrebat asta și domnul avocat. De când mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nici o piatră funerară. În partea de răsărit lângă mormântul lui Gheorghe Duca se află mormântul fiicei sale Maria, moartă la o vârstă fragedă. Deasupra mormântului este o lespede de marmură albă, spartă în mai multe bucăți, care are în chenar marginal, următoarea inscripție în limba greacă: ,,Aici se odihnește doamna Maria, fiica lui Ioan Duca Voievod, anul lui Hristos 1672, septembrie 13”. Lespedea este decorată cu un chenar format din două muluri, iar începând din colțul stâng, marcat de o cruce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu de toate împodobită și o făcu Doamna Ducăi Vodă”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 40 footnote>. În pronaosul de la Cetățuia mai găsim și mormântul unui frate de-a lui Gheorghe Duca, cu o lespede funerară de piatră, cu inscripția marginală în limba greacă, ștearsă în prezent, putându-se descifra doar următorul cuprins: ,, Aici se odihnește robul lui Dumnezeu Saul, frate a lui Io Duca Voievod (...) a fiului său Ioniță cu Maria”. Nu avem dovezi că la Mănăstirea Cetățuia ar mai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
blândețe, dar Matei, incapabil sè reziste privirii lui învèluitoare, isi coboarè privirea spre mâinile delicat feminine care se odihnesc pe biroul meu, la marginea tastaturii, Eu n-am spus cè femeia va împèca bèrbatul cu lumea! Asta e un lucru marginal! Eu am spus cè a venit vremea Fecioarei Maria! Cè a venit vremea că cel mai mare secret al creștinismului sè fie revelat! De ce crezi cè Ea a apèrut tocmai în aceastè localitate din fosta Iugoslavie? De ce s-a arètat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Nicolae. Era o tristețe mândră, pe care o îndura cu toată demnitatea. Considera că trăise ceva esențial pentru existența lui, chiar dacă acum plătea cam scump epifania acelor nopți de iubire. Incidentul cu generalul Kutuzov din seara reprezentației ocupa un loc marginal, neînsemnat. De fapt, Iancu îl și uitase cu totul. Și, în dimineața Sfinților Mucenici, atunci când primise ucazul, își reamintise de el ca de o întâmplare petrecută în altă viață, într-o cu totul altă realitate. Zâmbi compătimitor. Surghiunul nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
deci necesar să se reformuleze de sus până jos know how-ul nostru tradițional, experiența deja dobândită de la oficializarea cimitirelor pentru animale servind ca suport providențial pentru această actualizare indispensabilă, adică, ceea ce până acum nu era mai mult decât o intervenție marginală a industriei noastre, chiar dacă, nu negăm, destul de profitabilă, ar deveni o activitate exclusivă, evitându-se astfel, În măsura posibilului, concedierea a sute dacă nu mii de muncitori devotați și valoroși care În fiecare zi din viața lor au Înfruntat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sughițuri, iar eu întreb, Hani, ce s-a întâmplat? Ea gâjâie, am născut deja, m-au dus la spital după ce ai plecat, iar eu strig, felicitări, cum a fost nașterea? Dar ea ignoră întrebarea ca și când acesta ar fi un lucru marginal, puloverul este distrus, plânge ea, Ilana l-a deșirat. Ești sigură? mă îngrozesc eu, de unde știi? Iar ea spune, l-am scos acum din geantă pentru a îmbrăca fetița, dar era deșirat, numai ațe, atât a mai rămas din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de aur. (Johann Valentin Andreae, Die Chymische Hochzeit des Christian Rosencreuz, Strassburg, Zetzner, 1616, 1) Găsesc În sus-pomenitul file menționată o trompetă. Alaltăieri, În periscop, Încă nu știam cât e de importantă. Aveam doar o referință, destul de palidă și de marginală. În timpul lungilor după-amiezi de la Garamond, câteodată Belbo, Împovărat de vreun manuscris, ridica ochii de pe foi și Încerca să-mi abată atenția și mie, care tocmai paginam, bunăoară, la masa din față niște gravuri vechi ale Expoziției Universale, și se lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
spațiu conține ligamentele dento-alveolare, și lichidul parodontal care-l umple joacă rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre gingivale cu trei grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa conjunctivă a mugurelui este străbătută de arteriole
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene sagitale delimitează un perimetru central numit și “arie ocluzală internă”' sau “fața ocluzală propriu-zisă” (Fig. 29). Între aria ocluzală internă și suprafața ocluzală totală se desfășoară “aria ocluzală externă”. Aria ocluzală, alias suprafața ocluzală internă, are 60
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]