5,243 matches
-
lumină poeziile La Bucovina, Speranța și Misterele nopții. Colaborarea poetului continuă în anul următor cu alte două poezii (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie și La Heliade), în anul 1868 cu încă două (La o artistă și Amorul unei marmure), iar în anul 1869 cu Junii corupți și Amicului F.I. Alte poezii Eminescu va mai da în 1883 (S-a dus amorul..., Când amintirile..., Adio, Ce e amorul?, Pe lângă plopii fără soț, Și dacă...). În 1885 Vulcan îi publică Din
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
șaptelea, ca excelent traducător al unor opere de mare dificultate stilistică, aparținând îndeosebi prozatorilor din secolul al XX-lea: Alfred Döblin (Berlin Alexanderplatz), Hermann Hesse (Jocul cu mărgelele de sticlă), Hermann Broch (Moartea lui Virgiliu), Ernst Jünger (Pe falezele de marmură, Praștia, Albine de sticlă), Thomas Mann (integrala povestirilor), Siegfried Lenz (Ora de germană, Modelul), transpunerile fiind adesea însoțite de ample și temeinice studii. A realizat traduceri din teatrul expresionist german (R.J. Sorge, W. Hasenclever, E. Toller), din critica lui Friedrich
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
Manual pentru tați. Sfaturi vesele, București, 1969, Dulcea viață a soțului în teorie și practică, București, 1974; Robert Musil, Trei femei, pref. Romul Munteanu, București, 1970; Friedrich Gundolf, Goethe, I-III, pref. trad., București, 1971; Ernst Jünger, Pe falezele de marmură, pref. trad., București, 1971, Praștia, București, 1981, Albine de sticlă, pref. trad., București, 1989; Siegfried Lenz, Ora de germană, pref. trad., București, 1972, Modelul, București, 1978; Ulrich Bräker, Povestea vieții și aventurile bietului om din Tockenburg, pref. trad., București, 1973
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
referă la acel obiect, sau set de caracteristici ce desemnează opera, în vreme ce transcendența circumscrie modalitatea în care opera "depășește, debordează sau se joacă cu obiectul ei". La întrebarea "în ce constă această operă?", răspunsul ar putea fi "un bloc de marmură". Dar, Genette obiectează, un asemenea răspuns limitează opera de artă la statutul de prezență fizică, imediată. Or, în domeniul picturii sau al sculpturii, cîți avem privilegiul unui contact direct cu opera de artă? Înseamnă oare că dacă nu nu mă
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
brâncovenești înfățișată "ca un acvariu de sticlă verde albastră" (p. 40): Și înăuntru era luminos și pustiu, o strălucire lăptoasă, aseptică, cântau mii de discuri și casete deodată, curgeau filme, imagini, reviste colorate erau răsfoite, cărți cădeau pe dale de marmură și o mulțime invizibil forfotea din nevăzute antene și etaje, printre nișe, labirinturi și rafturi până în ultima cameră, sub cupolă." (p. 42) Asemenea pasaj își găsește "geamănul" doar în exercițiile de asimilare ale ambianțelor și decorurilor din poemele lui Vasile
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
mă iubești! Pe malul înserării tu treci cu pași de noapte, Să îți alegi destinul din flori nemuritoare Eu chem din cer toți zeii să ne vorbească-n șoapte, Să-mi spună numai mie că ești rază de soare. Pe marmura tăcerii vreau să-ți privesc surâsul, Cu ochii de felină și gânduri necurate, Să-mi cânți ca o vioară, când pleacă-n zări apusul, Iar roua se așterne pe ramuri încărcate. Vreau primăvara asta să-și facă loc în stele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
mult mă iubești!Pe malul înserării tu treci cu pași de noapte,Să îți alegi destinul din flori nemuritoareEu chem din cer toți zeii să ne vorbească-n șoapte,Să-mi spună numai mie că ești rază de soare.Pe marmura tăcerii vreau să-ți privesc surâsul,Cu ochii de felină și gânduri necurate,Să-mi cânți ca o vioară, când pleacă-n zări apusul,Iar roua se așterne pe ramuri încărcate.Vreau primăvara asta să-și facă loc în steleși-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
-n clește de foc aș rupe doar zauaCe leagă, în umbră, viața de moarte.... IX. CASTELUL VEȘNICIEI, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soare Și-n marmura tăcerii te-am scufundat demult, Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare, Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult. O coardă de vioară vibrează prin trecut Și-n trupuri de fecioară lumini se furișează, Noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
povești în umbre se ascund, Miresele iubirii, prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, ... Citește mai mult Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soareși-n marmura tăcerii te-am scufundat demult,Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare,Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult.O coardă de vioară vibrează prin trecutși-n trupuri de fecioară lumini se furișează,Noi, două săbii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
EMINESCU, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016. Nu știu ,,De câte ori, iubito..." de noi mi-aduc aminte," Scria ,,Luceafărul" iubitei prin nori și constelații , ,,Din valurile vremii" vă las slovele-mi sfinte Și -,,Amorul unei marmure" prin zeci de generații! ,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visare Iubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor... ,,Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în suflet cu iubire și murmur de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
nu vii, de ce nu-mi vii?" Ascult ,,Povestea codrului" cu ,,Făt ... Citește mai mult Nu știu ,,De câte ori, iubito..." de noi mi-aduc aminte,"Scria ,,Luceafărul" iubitei prin nori și constelații ,,,Din valurile vremii" vă las slovele-mi sfinteși -,,Amorul unei marmure" prin zeci de generații!,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visareIubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor...,, Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în suflet cu iubire și murmur de izvor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
folosesc mâinile). Pentru această faptă, Ellis este considerat primul care a creat diviziunea între fotbal și rugby și întemeietorul jocului de rugby. În amintirea gestului său istoric, pe una din clădirile Colegiului din Rugby s-a așezat o placă de marmură cu următorul text: Această placă comemorează fapta lui William Webb Ellis care, cu o frumoasă nesocotire a regulilor fotbalului, așa cum se juca în timpul său, a luat primul mingea în mâini și a alergat cu ea determinând astfel trăsătura distinctă a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a adăugat o nouă dimensiune: colecția �Civilizația romanului", coordonată de Mircea Martin. E vorba, de fapt, de educația prin roman: o anumită listă de �romane obligatorii" ar putea să schimbe devenirea celui care le citește. între acestea, Pe falezele de marmură, în cunoscuta traducere a lui Ion Roman. Considerată unanim de citici drept cartea cea mai profetică despre Germania care a fost scrisă în chiar timpul nazismului (în 1940 circulau vreo 35000 de exemplare, până la interzicere), alegoria întoarcerii din război a
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de alb se deschide evantaiul celei mai pestrițe policromii". Ernst Jünger, Pe falezele de marmură. Colecția Civilizația romanului, coordonată de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2002. Omul naturii O altă colecție a Editurii Paralela 45, Proiectul iluminist, nu putea debuta decât cu Rousseau. Visările unui hoinar singuratic, materie de studiu școlar și universitar a
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Viața românească”, „Secolul 20”, „România literară”, „Ateneu” ș.a. Atât romanele lui S. - La marginea orașului, Presimțirea zăpezilor (1967), Anotimpul posibil (1970), Sângele unei vârste (1973), Grăuntele de grâu, când cade pe pământ (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Blocul de marmură (1975), Șansa (1977), Despărțirea (1981), Gemenii (1983), Orașul lunar (1985), Coridorul (1988) -, cât și volumul de povestiri Accident banal (1966) sunt construite pornind de la delimitări tematice și formule structurale croite astfel încât să aducă în ficțiune teza confruntării „noului” cu „vechiul
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
în toamna anului 1944, când aveau loc întrunirile Frontului Plugarilor, iar sarcina protagonistului, activistul Emil, este de a recupera o lume al cărei spirit se risipise treptat. Înclinația spre reconstituire și redescoperirea de sine se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține arta de a se plia condițiilor de moment, în dorința acerbă de a schimba totul, o ceartă banală între un tată, considerat fără autoritate, și fiul său, dornic de afirmare prin intransigență excesivă, sugerează incompatibilitatea a două modalități de
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
își salveze scrisul de intruziunea politicului. SCRIERI: La marginea orașului, București, 1962; Accident banal, București, 1966; Presimțirea zăpezilor, București, 1967; Anotimpul posibil, București, 1970; Sângele unei vârste, București, 1973; Grăuntele de grâu, când cade pe pământ, București, 1974; Blocul de marmură, București, 1975; Șansa, București, 1977; ed.2, București, 1989; Despărțirea, București, 1981; Gemenii, București, 1983; Orașul lunar, București, 1985; Coridorul, București, 1988. Repere bibliografice: D. Micu, „La marginea orașului”, CNT, 1963, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, „La marginea orașului”, GL, 1963
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Sorianu, Contrapunct, 123-128; Ciobanu, Panoramic, 190-193; S. Damian, Fals tratat despre psihologia sucesului, București, 1972, 128-136; Dragoș Vrânceanu, „Sângele unei vârste”, CNT, 1973, 38; Fl. Dimoftache, „Sângele unei vârste”, ATN, 1973, 10; Georgescu, Printre cărți, 164-168; Fl. Dimoftache, „Blocul de marmură”, ATN, 1975, 4; Eugen Uricaru, Personajul caracter, ST, 1975, 12; Ciobanu, Incursiuni, 153-155; Cristea, Domeniul, 225-233; Mircea Constantinescu, Un roman al orelor torențiale, VR, 1976, 1; Anton Cosma, Un bloc de marmură, VTRA, 1976, 5; Titel, Pasiunea, 118-129; Tudor-Anton, Ipostaze
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Georgescu, Printre cărți, 164-168; Fl. Dimoftache, „Blocul de marmură”, ATN, 1975, 4; Eugen Uricaru, Personajul caracter, ST, 1975, 12; Ciobanu, Incursiuni, 153-155; Cristea, Domeniul, 225-233; Mircea Constantinescu, Un roman al orelor torențiale, VR, 1976, 1; Anton Cosma, Un bloc de marmură, VTRA, 1976, 5; Titel, Pasiunea, 118-129; Tudor-Anton, Ipostaze, 71-75; Ion Vlad, „Șansa”, TR, 1978, 2; Valentin Tașcu, Romanul șansei sau Șansele romanului, ST, 1978, 3; Dimisianu, Opinii, 127-130; Georgescu, Volume, 92-96; Sorin Titel, Austeritate și patetism, RL, 1979, 17; Cristea
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
la miază noapte, și cu cinste l-au îngropat în mănăstire în Probota, ce-i făcută de dânsul, cu multă jale și plângere ca după un părinte al său” - mai târziu - poate de văduvă? - a fost pusă o lespede de marmură adusă din Ardeal; tot astfel Ruxandra va pune, prin 1554, o piatră pe mormântul fratelui ei, Ștefan, înmormântat acolo în 1552) și ale altor membri ai familiei sale (Doamna Elena, Ecaterina, Ștefan). Cel ce a reclădit biserica Mănăstirii Putna (operație
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îngropară în mormântul care-l făcuse în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul Sfântului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia sa, tot din piiatră cioplită și stâlpii ușilor și ferestrele tot din marmură, cum să véde și acum, biserică frumoasă și minunată”; Anonimul Bălenilor : „Carele, căzând în boală groaznică, au murit și l-au îngropat la mănăstirea lui den Deal, în mormânt carele și-l gătise el, de piatră cioplită, cum se véde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce pune în lumină o concepție nouă asupra organizării „teritoriului” sacru prin integrarea necropolei între limitele unei biserici. în acest „spațiu al tăcerii”, în dreapta pronaosului, mormântul lui Neagoe Basarab (mort la 15 septembrie 1521) îi arată privitorului, pe placa de marmură bordată de o inscripție în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mea cu buna mea voie, în al patrulea an al stăpânirii [mele] împărătești, a zidi acest hram întru numele arhiereului și făcătorului de minuni Nicolae; fiind egumen Kir Grigorie, în anul 7038, oct...”87), și în inscripția de pe mormântul de marmură (căci locul de veci - zicea Gerges Duby - trebuie să fie impunător și să apere trupul, pentru ca sufletul înviat să-l poată regăsi fără greutate) - (trad.) „[Această groapă e a ] iubitorului de Hristos robul lui Dumnezeu Io[an] Petru voievod, fiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în preajma celui ce a dăltuit inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați o putem doar bănui, în legătură cu existența jupânesei Sima Buzescu (fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești), rudă cu doamna Stanca, în grupul celor ce au compus și așezat pe marmură „permisul pentru eternitate” al lui Stroe Buzescu nu ne putem îndoi. Pe muchia din partea stângă a pietrei tombale (în al cărei câmp, în relief, boierul oltean și cumnatul hanului tătar, călări, se luptă) se află scris: „Scri(u) și cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]