3,668 matches
-
că, atunci cînd a introdus primul criteriu, anume problematica centrală, el a făcut-o în termenii unei singure paradigme, anume tradiția clasică (Holsti este apropiat acestei tradiții). Aceasta a produs oarece confuzie cînd, de pildă, s-a spus că paradigma marxistă se referă la problema războiului și a păcii ca la una de interes periferic. Această viziune triadică asupra disciplinei relațiilor internaționale și a economiei politice inter-naționale nu îi caracterizează totuși doar pe realiștii tradiționali. Michael Banks (1985), un adept al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
politică globală, care privilegiază sistematic anumiți actori (conform vechii zicale că "oricine e liber să mănînce la Ritz și să doarmă sub pod"). Susan Strange folosește această perspectivă cu privire la patru structuri: militară, cum făceau și realiștii tradiționali, producția, așa cum accentuau marxiștii, o structură de cunoaștere, asemănătoare cu cea din teoriile gramsciene și mai ales finanțele, pe care autoarea le consideră scandalos de neglijate în alte teorii. Abordările lui Gilpin și Strange constituie răspunsuri realiste la criza realismului ca practică diplomatică și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
abordări ale dependenței, înspre concepte de putere structurală, iar apoi va examina economia politică internațională dezvoltată de Gilpin și Strange. PUTERE ȘI DEPENDENȚĂ Originile intelectuale ale teoriilor dependenței Se pot identifica două rădăcini intelectuale impor-tante în dezvoltarea teoriilor dependenței: teoriile marxiste occidentale ale imperialismului și criticile structuraliste ale teoriilor liberale ale comerțului internațional. Teoriile marxiste occidentale postbelice ale imperialismului nu sînt preocupate în primul rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internațională dezvoltată de Gilpin și Strange. PUTERE ȘI DEPENDENȚĂ Originile intelectuale ale teoriilor dependenței Se pot identifica două rădăcini intelectuale impor-tante în dezvoltarea teoriilor dependenței: teoriile marxiste occidentale ale imperialismului și criticile structuraliste ale teoriilor liberale ale comerțului internațional. Teoriile marxiste occidentale postbelice ale imperialismului nu sînt preocupate în primul rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului au încercat să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economia globală, așa încît să elucideze articulația specifică intern-extern între sistemul intern și economia politică mondială (Palma 1980). Politizarea dependenței: relațiile de putere și capitalismul internațional André Gunter Frank a devenit o oaie neagră (și o sperietoare) pentru diverși autori marxiști 1. Criticile lor au pornit de la definiția neosmithiană pe care o dă Frank capitalismului (Brenner 1977), din care, bazîndu-se pe schimb și pe motivația profitului, ar rezulta că "de la revoluția neolitică și pînă astăzi n-a existat altceva decît capitalism
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și pe motivația profitului, ar rezulta că "de la revoluția neolitică și pînă astăzi n-a existat altceva decît capitalism" (Laclau 1979: 23). De asemenea, perspectivele venind dinspre exterior către interior ale lui Frank și Wallerstein au întors pe dos analiza marxistă a claselor, prin faptul că au făcut din relațiile între clase (în periferie) nu originea, ci rezultatul relațiilor de schimb (pentru o reluare a dezbaterii Brenner-Wallerstein, vezi Denemark și Thomas 1988). Totuși, nici Laclau, nici Brenner nu au atacat per-spectiva
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Totuși, nici Laclau, nici Brenner nu au atacat per-spectiva mai istoricistă (și mai puțin deterministă) a lui Cardoso și nici conținutul empiric al tezei lui Frank, adică subdezvoltarea. În această secțiune voi arăta că o parte semnificativă a criticilor dependenței, marxiști și nemarxiști, accentuează nu doar dinamica economică (a capitalismului), ci și relația acesteia cu o structură politică internațională mai autonomă. Ca un corolar, tradiția dependenței a contribuit la redefinirea conceptului de putere, atît de important și pentru realiști. Un prim
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o nouă cerință pentru teoria realistă: ea trebuia să devină economie politică. Apariția statelor bunăstării în secolul XX, l-a făcut pe Gilpin să pledeze pentru o cercetare a economiei politice internaționale bazată pe o apropiere de preocupările neomercantiliste și marxiste. Noua economie politică internațională modernă Începînd chiar cu primele sale studii de politică tehnologică și industrială, Gilpin credea că odată cu apariția statului-națiune și a economiei de piață puterea nu mai poate fi înțeleasă independent de baza economică. Această intuiție fundamentală
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și dinamicii relațiilor internaționale. După părerea lui Gilpin, ele diferă în ce privește "dinamica de bază: realismul pune accentul pe lupta pentru putere dintre state, iar marxismul pe motivația profitului din societățile capitaliste" (Gilpin 1981: 94). Dar pentru el (ca și pentru marxiști) "lupta pentru putere și dorința de cîștig economic sînt în mod fundamental și inextricabil legate" (Gilpin 1987: 46). Într-o lucrare ulterioară, el discută din nou diferența dintre cele două ideologii și spune că ea constă în principal în două
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și victimele sale" (Strange 1982b: 20). Susan Strange urmărește o critică a principalelor tendințe din economia politică internațională, anume teoria regimurilor și teoria stabilității hegemonice (vezi cap. 10). Ea pledează pentru o abordare structurală, ce își propune să integreze preocuparea marxistă pentru producție și preocuparea realistă pentru securitate într-o analiză mai largă a economiei politice mondiale, bazată pe un concept de putere structurală. Schimbări structurale în economia politică globală Modalitatea în care ar putea fi găsit echilibrul necesar și dificil
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuîndu-se de la sine. Dacă acestea sînt legile obiective pe baza cărora se poate deduce funcționarea părților sale, ca în legile marxiste clasice ale capitalismului, atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
perspective on International Relations, Brighton: Harvester Press, pp. 3-21. Banks, Michael and Martin Shaw (eds) (1991) State and Society in International Relations, London: Harvester/ Wheatsheaf Press. Barnes, Barry (1982) T.S. Kuhn and Social Science, London: Macmillan. Barone, Charles A. (1985) Marxist Thought on Imperialism: Survey and Critique, London: Macmillan. Bartelson, Jens (1996) 'Short circuits: society and tradition in international relations theory', Review of International Studies 22, 4 (October), pp. 339-60. -(1995) A Genealogy of Sovereignty, Cambridge: Cambridge University Press. Beitz, Charles
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Geschichte politischen Denkens im 20. Jahrhundert, Stuttgart: DVA. Brecher, Michael (1993) Crises in World Politics, Oxford: Pergamon Press. Brenner, Robert (1977) 'The origins of capitalist development: A critique of Neo-Smithian Marxism', New Left Review 104, pp. 25-92. Brewer, Anthony (1990) Marxist Theories of Imperialism, 2nd edn, London, New York: Routledge. Brown, Chris (1992) International Relations Theory: New Normative Approaches, New York et al.: Harvester Wheatsheaf. Bull, Hedley (1984) 'The revolt against the West', in Hedley Bull and Adam Watson (eds) The Expansion of
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Scientific Revolutions, 2nd edn, Chicago: University of Chicago Press. -(1970b) 'Reflections on my critics', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 231-78. Laclau, Ernesto (1979) Politics and Ideology in Marxist Theory: Capitalism, Fascism, Populism, London: Verso Ed. La Feber, Walter (1993) America, Russia and the Cold War, 1945-1992, 7th edn, New York: McGraw Hill. Lakoff, George (1991) 'Metaphor and War: The Metaphor System Used to Justify War in the Gulf', Peace
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cambridge, Mass, Cambridge University Press. Mackinder, Halford John (1944 [1919]) Democratic Ideals and Reality, Harmonds worth: Penguin. MacLean, John (1988) 'Marxism and International Relations: A Strange Case of Mutual Neglect', Millennium: Journal of International Studies, vol. 17, pp. 295-319. -(1981) 'Marxist Epistemology, Explanations of "Change" and the Study of International Relations', in Barry Buzan and R.J. Barry Jones, eds, Change in the Study of International Relations, London: Frances Pinter, pp. 46-67. Maghroori, Ray and Bennett Ramberg (eds) (1983) Globalism versus Realism
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de astăzi, ți s-ar fi râs în nas sau ai fi fost trimis într-un ospiciu. Cel puțin, în țările occidentale de la acea vreme, fiecare individ era un keynesian, un social-democrat sau un social creștin-democrat sau vreo umbră de marxist. Ideea potrivit căreia pieței ar trebui să i se permită să ia decizii sociale și politice majore, ideea potrivit căreia statul ar trebui să-și reducă în mod voluntar rolul jucat în economie, corporațiilor ar trebui să li se acorde
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
frază a acestui citat, care refuzau statul bunăstării sociale din diferite motive.18 Ceea ce uneori este cunoscut sub numele de "noua stângă", de exemplu Școala din Frankfurt care-i include pe Adorno, Horkheimer și Marcuse, combina câteva elemente ale gândirii marxiste (îndeosebi umanistul Marx așa cum apare în Manuscrisele din 1844) cu sociologia weberiană și psihanaliza freudiană. Acest marxism "critic" critica statul bunăstării sociale pentru suprimarea potențialului revoluționar al clasei muncitoare precum și a creativității libere a individului prin birocrația excesivă. Cel puțin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
patriarhale tradiționale. Aceste idei făceau parte din curente mai mari din lumea occidentală unde atât marxismul cât și interpretările de stânga ale teoriilor psihanalitice ale lui Freud erau cunoscute în rândul unor mici grupări intelectuale ale "noii" drepte. Chiar dacă socialismul marxist tradițional fusese destul de puritan în problemele sexuale, noua abordare de stânga a îmbinat "lupta de clasă", "eliberarea" sexuală și ura împotriva societății "burgheze". Aceste curente au ieșit la lumină în timpul "evenimentelor" din mai '68, când Franța, și în special Parisul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tinere de regionaliști care au căzut sub influența hegemonică intelectuală a marxismului de la acea vreme,33 era acum considerat ca fiind una dintre "cauzele" noii stângi. În Bretania, Corsica și Occitania, mișcări regionaliste noi de stânga, puternic influențate de ideologia marxistă și de tiersmondisme, au început să apară concomitent cu regionaliștii mai tradiționaliști care au rămas, din punct de vedere politic, de partea dreaptă sau cel puțin de centru. A existat, de asemenea, o "trecere la regionalism" din partea unor secțiuni ale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
considerare cererile formulate de regionaliști. Acest proces a fost susținut de faptul că cei din urmă, de asemenea în conflict cu regimul gaulist, treceau printr-o schimbare paralelă, abandonându-și conservatorismul tradițional și adoptând elemente ale ideologiei socialiste și chiar marxiste.35 Acest lucru a facilitat un contact cu stânga tradițională, iar secțiunile celor două tradiții au început să colaboreze. Mai mult, figuri importante din cadrul mișcărilor regionaliste, precum Michel Philipponeau și Louis Le Pensec din Bretania, Jean-Pierre Destrade din Țara Bascilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și anarho-sindicaliștii2 aveau o atitudine ostilă față de statul propriu-zis și în special față de statul centralizat. Mai mult, stânga socialistă reprezentată de vechea Secție Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière) a fost ea însăși divizată între marxiști și non-marxiști, mai bine spus, între revoluționari, și reformatori, atâta timp cât cei din urmă foloseau uneori retorica marxistă. În practică, ramura reformistă a socialismului francez, chiar dacă erau iacobini înflăcărați, în propriile discursuri retorice simpatizau cu dimensiunea locală a politicii franceze și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
stânga socialistă reprezentată de vechea Secție Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO Section Française de l'Internationale Ouvrière) a fost ea însăși divizată între marxiști și non-marxiști, mai bine spus, între revoluționari, și reformatori, atâta timp cât cei din urmă foloseau uneori retorica marxistă. În practică, ramura reformistă a socialismului francez, chiar dacă erau iacobini înflăcărați, în propriile discursuri retorice simpatizau cu dimensiunea locală a politicii franceze și chiar cu descentralizarea moderată. Nu este surprinzător, dat fiind faptul că, încă din secolul al XIX-lea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a părăsit ProvențaCoasta de Azur în 1970. 31 Decretul din 7 ianuarie 1960. 32 Vezi Dayries și Dayries, op. cit., p.29. 33 legea din 5 iulie 1972. 34 Vezi L. Cohen-Solal, C. Bunodière, Les nouveaux socialistes (Paris: 1977). 35 Elementul marxist a fost introdus în principal de studenții de stânga din regiuni, care frecventau cursurile universităților din Paris, Lyon și Nisa unde, în anii 1960, marxismul era la modă. Teoria "colonialismului intern" aplicat regiunilor franceze a fost dezvoltată de către acești tineri
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
greacă, chineză și arabă, teoria modernă a conflictului este în bună măsură un rezultat al teoriilor lui Karl Marx. Astăzi există mai multe variante ale teoriei conflictului din care o parte sunt în dezacord cu analizele lui Marx, dar noțiunea marxistă fundamentală cu privire la diferite grupuri din societate care au conflict de interese rămâne influentă în cele mai multe abordări conflictualiste moderne. Teoria modernă a conflictului a fost rafinată de teoreticianul german Ralf Dahrendorf (1959, 1996) și sociologii americani C. Wright Mills (1975) și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că cei care au o parte disproporționată a resurselor insuficiente pot avea partea cea mai mare. Această viziune este exprimată cel mai clar în teoriile lui Karl Marx. Figura 4.3 RELAȚIA DINTRE STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]