2,746 matches
-
de pingele sau o felie de harbuz pentru o potcoavă. Și de aici o stare subconștientă de mînie contra intrusului care distrugea o stare de lucruri comodă și patriarhală. Dar se pare că poporul turc nu ar fi continuat aceste masacre pe întreg teritoriul imperiului dacă nu ar fi fost ordinul venit chiar din gura lui Abdul Hamid. Iar poporul punea atît de puțină convingere în această sarcină de a bate și ucide, încît a fost suficientă o amenințare de forțare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
punea atît de puțină convingere în această sarcină de a bate și ucide, încît a fost suficientă o amenințare de forțare a Strîmtorii și de îndreptare a tunurilor de pe nave asupra lui Ildiz Kiosk 53 pentru ca ordinul de încetare a masacrelor, dat de sultanul speriat, să fie respectat întocmai și imediat. Domnul Nelidov, pe atunci ambasador la Constantinopol, îmi povestea că a văzut de la fereastră o scenă tipică: un grup de armeni care fugeau, iar alții, deja resemnați, căzuți în genunchi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ridicînd chiar un adolescent leșinat la picioarele lor. Abdul Hamid ordona: se ucidea; contramanda: imediat totul înceta. Nu s-a deslușit niciodată prea bine care au fost motivele care l-au împins pe acest sultan pe jumătate nebun la aceste masacre. Se spunea că era fiul unei sclave armence și îi ura pe cei din rasa mamei sale. Oricum, Marile Puteri, convinse că printr-o puternică presiune asupra naturii de ființă isterică și pungașă a lui Abdul Hamid, se reușea încetarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spre a asigura friptura zilnică la fasolea prăjită cu seu... În această lume arhaică, se instalau o dată cu mine la Salonic și noii actori pe scena teatrului Reformelor macedonene. Orașul, încă zguduit de explozia cargoului "Guadalquivir" și de o serie de masacre recente, comise de niște bande bulgărești, vedea circulînd un grup de personaje menite să lucreze împreună la instaurarea ordinii și progresului. În frunte, din partea turcească, se afla Înaltul comisar Hilmi Pașa. Născut la Mitilene, încă tînăr, înalt, cu obraz fin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de sărbătoare, la catargul înalt ridicat în grădină, drapelul național și alte drapele ce fluturau în briza mării. Era un spectacol vesel care totuși suscita reflecții mai puțin plăcute cînd te gîndeai că se înfruntau într-o nesfîrșită luptă cu masacre care nu mai conteneau și a căror cruzime depășea cea mai sadică imaginație. Printr-o dispoziție dată cu mult timp în urmă, autoritățile turcești nu permiteau nici unuia dintre noi să mergem în satele care erau teatrele masacrelor comise de comitagii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nesfîrșită luptă cu masacre care nu mai conteneau și a căror cruzime depășea cea mai sadică imaginație. Printr-o dispoziție dată cu mult timp în urmă, autoritățile turcești nu permiteau nici unuia dintre noi să mergem în satele care erau teatrele masacrelor comise de comitagii. Se pretexta riscul ce trebuia înfruntat pofta unei recompense pentru un Consul general putea incita bandele să încerce o răpire cu forțe ce depășeau pe acelea pe care autoritățile le-ar fi putut oferi ca protecție (Într-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a alimenta fondurile de propagandă, prin grija faimosului Bourchier, corespondent la "Times", pasionat bulgarofil ceea ce i-a adus, în viață fiind, onoarea unei statui în capitală, ca mulțumiri pentru serviciile făcute). Singura personalitate creștină autorizată să însoțească poliția în anchetarea masacrelor era Maica Pucci, superioara de la "Filles de la Charité", care conducea Spitalul din Salonic. Turcii îi conferiseră gradul onorific de colonel, iar această femeie admirabilă călărea alături de jandarmi peste tot, pe drumurile Macedoniei, ducînd ajutoare, alinînd suferințe, aducînd răniții și îmbărbătînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în Biblie. În sinteză, ele ar fi următoarele: instalarea lui iacov și a fiilor lui în Egipt; persecuția declanșată, câteva secole mai târziu, de către un faraon care a ordonat exterminarea primilor născuți ai israeliților; peripețiile lui Moise (miraculos salvat de masacru și crescut la curtea faraonului) după uciderea unui soldat egiptean care copleșea sub lovituri pe unul dintre frații săi, în special fuga sa în deșertul Madian, apariția „tufișului arzător” (prima sa întâlnire cu iahve), misiunea cu care l-a însărcinat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
puțini și, în fond, nereprezentativi pentru o religie anume. „islamiștii care recurg la violență sunt mai puțin de o zecime dintr-un procent.” în concluzie, nu trebuie să generalizăm la nivelul unei întregi societăți scandările publice, demonstrațiile de stradă violente, masacrele pe care le vedem intens mediatizate de televiziuni. Teoria sociologică a predicției creatoare pare că a funcționat foarte bine în Occident (în special în SUA) după 11 septembrie 2001. Neadevăruri abil construite și profesionist mediatizate au dus la convingerea multor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
puternic secularizate. Ea este constant impulsionată de nenorociri și dezastre. În literatura de specialitate sunt date exemple de acum cunoscute: moartea celor 94 de suporteri ai echipei de fotbal liverpool în aprilie 1989, trAgedia din 11 septembrie 2001 din SUA, masacrul de la Erfurt, Germania, 2002. „aici, în fosta Germanie de Est, unde nivelul de practicare a religiei a scăzut mai mult decât altundeva în lume, a existat un adevărat aflux spre bisericile de obicei pustii.” la fel s-a întâmplat „atunci când
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și Cluj, 11.09.1940 asasinatele hortiste de la Ip, 13.09.1940 asasinatele hortiste de la Marna, Cosmicul de Sus și Halmajd,14.09.1940 crimele hortiste de la Sărmaș , 16.09.1940 asasinatele hortiste de la Cămăraș și Nusfălău, 19.09.1940 masacrul hortist de la Moisei, 14.09.1944 asasinatele hortiste de la Hodos, 17.09.1940 asasinatele colective ale armatei hortiste de la Mureșenii de Câmpie, 23.09.1944 asasinatele hortiste de la Tarianu, 30.09.1944 Cutremură-te, române! A uita e primejdie. Nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și monstruozitățile lor. Minciunile lor nu au margini. Toată lumea civilizată și mai ales istoricii ar trebui să se întrebe și să cerceteze, pentru că de asta se numesc istorici, corupția, ilegalitatea, teroarea, jaful și măsluirea adevărului. Atâta teroare, atâtea crime, atâtea masacre care au dominat viața politică a României, legionarii le-au săvârșit? Din contra, legionarii au fost victimile tuturor partidelor și au fost terorizați și masacrați fără drept de apărare. Se pune întrebrea, cine a manevrat securitatea, a ucis fără judecată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
insuficiență printr-o aglomerare de peripeții, care de care mai ieșită din comun și dătătoare de fiori (contactul cu „antropofagii”, strania istorie a „omului-maimuță” ș.a.). O partidă de vânătoare devine, în această umflată viziune, o orgie cinegetică, un măcel, un masacru soldat cu „hecatombe” de jivine și de zburătoare doborâte. În peisajul „sălbatec”, „misterios”, în savana fierbinte, în pădurea tropicală plină de zgomote neliniștitoare pândesc „pericole” la fiece pas. Și, ca în povești, în calea celui ce se încumetă să pătrundă
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
cu o damigeană de la un alt „sufletist”, Ioan Rusu, antrenor de fotbal, salvînd situația. Vinul era așezat, bun, așa că atmosfera s-a animat foarte repede. Incitat ba de unul, ba de altul, Profesorul a început obișnuitul său „joc de-a masacrul”, inofensiv cînd îl urmărești a doua sau a treia oară, amuzîndu-se pe seama unei părți din lumea literară. Cutare? „Un semidoct!” Cutare? „Un idiot!” Cutare? „Un dobetoc!” Cutare? „Un sinistru imbecil!” Bălăiță, care se așezase la dreapta sa, ținea să pună
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Știau, de pildă, că unicul portavion al argentinienilor se numește „25 de Mayo”, cît și numărul vaselor din care se compune „armada” britanică. Printr-o curioasă asociație de idei, de la Malvine au trecut la Angola, unde recent avusese loc un masacru, apoi la atacul terorist de la Belfast. Dacă această discuție nu e gratuită, oare unde vor să ajungă?, m-am întrebat. După un moment de înviorare, C.V. Toma s-a instalat iarăși în prefăcuta lui melancolie: „N-ați fost aprobat din cauza
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unde a trebuit, după numai o jumătate de oră, să mă încontrez cu dînsul, căci îi minimaliza pe unii dintre cei ce-mi fuseseră «dascăli» sau îndrumători: Eusebiu Camilar, Al. Dima și Constantin Ciopraga. Între timp, m-am obișnuit cu «masacrele» sale , care nu mă mai alarmează, ci mă amuză, pentru că, adesea, au un caracter ludic. Considerat un «critic rău», nu cred că i se pot contabiliza mai multe durități decît altora. Luptător adevărat, face deosebire între război și pace și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atitudinea sa provocatoare de azi? O asemenea întrebare lipsește din articolul lui Jacques Juillard („Un nazisme si banal”) dintr-un mai vechi „Le Nouvel Observateur”, despre „afacerea Thion-Faurisson” (Serge Thion s-a ridicat, în „Ésprit”, în contra exagerărilor” presei franceze în legătură cu masacrele lui Pol Pot). Cu gîndul la „operă”, unii uită să mai fie contemporanii noștri. Tu le ceri articole, iar ei îți oferă poeme, „fragmente de roman”, capitole de monografii, cu care, oricît de bune ar fi, nu se poate face
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi adus o hecatombă de morți, căci modul în care au putut suporta „reeducarea” cei tineri între 20 - și 30 ani veniți de afară din libertate, nu s-ar fi putut repeta și totul s-ar fi terminat într-un masacru. De acest lucru și-au dat seama și cei din conducerea superioară de partid, fiind proaspăt în mintea lor procesul reeducării de la Pitești. De aceea „experimentul Pitești” a rămas unic și irepetabil. Acum la Aiud s-a înfometat până dincolo de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de spirit. M-a prins somnul puțin înainte de ora nouă. A venit drăguțul de el și în cămăruța mea devastată de bestii. Am aruncat cartea lângă pat. Citisem trei sferturi din Roșu și negru. Am stins veioza. Ea scăpase de masacru. M-am întins pe o parte și am adormit. Mă simțeam ca un făt protejat în pântecul mamei. N-avea nimeni dreptul să-mi tulbure somnul. Eram regele disperării înfășurat în veșmintele necazurilor. Aveam de gând să dorm până venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la Agenția Agerpres, în redacția pentru străinătate (corespondent în Ungaria, 1956-1957 etc.). Colaborează la ziarul „Neuer Weg” (unde scrie comentarii de politică internațională, sub pseudonimul M. Gabler), la „Flacăra”, „Lumea” ș.a. Debutul ca scriitor are loc în 1956, cu romanul Masacrul. Demisionează în 1965 de la Agerpres și depune cerere de emigrare, care i se aprobă după patru ani. Din 1969 trăiește succesiv în Italia, Israel, iar din 1973, în R. F. Germania, asigurându-și traiul prin slujbe modeste. Volumul Eclipsa (1997
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
Italia, Israel, iar din 1973, în R. F. Germania, asigurându-și traiul prin slujbe modeste. Volumul Eclipsa (1997) a apărut și în limba germană (1999). Subiectul cărților lui G. îl constituie experiența proprie, dominată de cutremurătorul episod al supraviețuirii după masacrul de la închisoarea din Râbnița, organizat de autoritățile militare germane (și săvârșit efectiv de membrii unei „miliții” calmâce pronaziste) în condițiile retragerii în fața înaintării trupelor sovietice. Deținuții - localnici și evrei comuniști din România -, siliți să îngenuncheze în celule, au fost omorâți
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
printre care și G. - au scăpat cu viață: doar răniți ori teferi, dar șocați, s-au prăbușit printre cadavrele celorlalți și au fost crezuți morți; ceva mai târziu au reușit să fugă din închisoarea care avea să fie incendiată. În Masacrul, materia autobiografică este transpusă în ficțiune (prin modificări de nume și situații) și literaturizată (cu vădite concesii făcute comandamentelor propagandistice ale epocii), prin narare obiectivată, la persoana a treia, sub aspectul unui roman „de acțiune” realist-socialist. Eclipsa este o scriere-mărturie
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
aspectul unui roman „de acțiune” realist-socialist. Eclipsa este o scriere-mărturie, o autobiografie propriu-zisă, construită pe mai multe registre: cel al rememorării anecdotice și al confesiunii, cel al reconstituirii documentare și cel al comentariului de natură istorică și morală. Dacă în Masacrul G. cedase unor constrângeri care alterau parțial filonul mărturiei cu valoare documentară, în Eclipsa el evită, deliberat și consecvent, orice „cosmetizare” a faptelor și orice omisiuni ori deformări determinate de vreun partizanat ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
un optimism moderat. Comunist dezamăgit, dar rămas credincios idealului care l-a făcut să îmbrățișeze în tinerețe o ideologie cu efecte dezastruoase, G. e un memorialist incomod pentru cei dispuși să cosmetizeze unilateral (indiferent în ce direcție) istoria contemporană. SCRIERI: Masacrul, București, 1956; Eclipsa, București, 1997. Repere bibliografice: Savin Bratu, Un document de care-ți aduci aminte, GL, 1957, 12; I. Peltz, „Masacrul”, „Steagul roșu”, 1957, 4 aprilie; Carol Isac, Fanatism și utopie, „Orient-Expres” (Israel), 1997, 129; Geo Vasile, Cartea dezamăgirii
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
G. e un memorialist incomod pentru cei dispuși să cosmetizeze unilateral (indiferent în ce direcție) istoria contemporană. SCRIERI: Masacrul, București, 1956; Eclipsa, București, 1997. Repere bibliografice: Savin Bratu, Un document de care-ți aduci aminte, GL, 1957, 12; I. Peltz, „Masacrul”, „Steagul roșu”, 1957, 4 aprilie; Carol Isac, Fanatism și utopie, „Orient-Expres” (Israel), 1997, 129; Geo Vasile, Cartea dezamăgirii de comunism, LCF, 1997, 42; Matthias Messmer, Braune und rote Diktatur in Rumänien, „Neue Zürcher Zeitung”, 1999, 24 noiembrie; Ute Grossmann, Zeuge
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]