2,991 matches
-
susținută de grupuri de interese economice, care-și dorește practic permanentizarea prezenței americane în Irak și în Orientul Mijlociu în general. Este, dacă vreți, în primul rînd, vorba despre o strategie energetică, iar regiunea are suficiente probleme și conflicte care să mascheze interesul adevărat. Elita despre care vorbeam este, din păcate, una foarte belicoasă și spun din păcate pentru că aceleași interese ar putea fi mai bine slujite, în opinia mea, prin mijloace diplomatice și economice. Asta demonstrează încă o dată cît de rudimentari
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de democratizare. Guvernele nu pot continua să se autoproclame democratice dacă permit ca jumătate din populație să fie foarte slab reprezentată. Democrațiile liberale în formare, ca și cele deja mature, au adoptat o retorică a șanselor egale doar pentru a masca o inegalitate sistematică. Interpretând absența femeilor ca o privare de roluri publice, susținătorii drepturilor femeilor au un puternic mijloc de contestare a oricărei consolidări democratice care privilegiază bărbații. Contestarea puterii de gen în instituțiile democratice liberale le poate ajuta pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cu vârste între 16-19 ani, apar cel mai adesea după manifestarea unor tulburări depresive (a căror frecvență este evaluată de către acești autori la 6,8%). Astfel, alcoolismul sau toxicomania reprezintă o tentativă de autotratament a cărui eficiență (relativă) riscă să mascheze problematica depresivă, în timp ce în primul plan apar tulburările și complicațiile legate de folosirea acestor produse. În prezent, această problemă se dorește a fi rezolvată prin existența comorbidității. Este vorba, altfel spus, despre aceeași problemă, numai că dimensiunea continuității psihopatologice este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
satisfacă mama, dar păstrează o imagine ideală a tatălui său care, protejându-i masculinitatea, îl conduce spre depresie. Comportamentele fobice îl apără de aceste transformări care îl sperie. Astfel, putem considera că simptoamele „anxietate și fobii școlare” sunt „echivalențe depresive”, mascând depresia subdiacentă și împiedicând travaliul de doliu cu care acest adolescent va trebui în mod necesar să se confrunte pentru a accede spre identificări acceptabile. SINDROMUL SUB-DEPRESIV: PARTEA ASCUNSĂ A DEPRESIEI ÎN ADOLESCENȚĂ Alături de formele clinice care satisfac criteriile de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dosare ale unor copii și adolescenți spitalizați la psihiatrie pe o perioadă de 21 de ani. Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fetelor: ei avansează ipoteza că eliberarea de estrogeni la fetele aflate la pubertate ar putea juca un rol facilitator, în timp ce eliberarea de androgeni la băieți ar putea juca un rol fie protector contra depresiei, fie disimulator, facilitând comportamente care ar masca depresia (conduite active mai ales). Această ipoteză ar explica diferențele constatate dintre cele două sexe începând de la pubertate în ceea ce privește prevalența (cf. capitolului 2). CERCETĂRI GENETICE Cercetările folosesc metoda gemenilor homozigoți sau heretozigoți adoptați și neadoptați. Această metodă se aplică la fel de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
CLÉMENTINEREACȚIA FAMILIALĂ NEPOTRIVITĂ Clémentine, 17 ani, sosește însoțită de mama sa, cu capul aplecat pe umărul său. Fața mamei este gravă. Tatăl, care a venit înaintea lor are, de asemenea, o față gravă, ascunsă în spatele unor ochelari negri, pentru a masca lacrimile din ochii săi. Domnul și doamna vorbesc amândoi despre decepția sentimentală pe care tocmai a suferit-o Clémentine, despre refuzul său de a ieși din casă, de a vorbi etc. Singură, după un debut dificil, Clémentine își spune povestea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar comportamentele delincvente, odată cu schimbarea aspectului lui Pascal: chiar și afectele depresive nu mai par a fi în primul plan, fiind mascate de o negare masivă. Comportamentele apar ca martor al unei organizări psihopatologice dominate de poziția depresivă și de mecanismele de apărare psihică care sunt trecerea la act, mai ales, și negarea, proiecția, omnipotența defensivă. Trebuie notat faptul că, în ceea ce privește familia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat cu apariția adolescenței reactualizează trăirea depresivă. VINCENT - ADOLESCENȚA DEPRESIVĂ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
posibila investire oedipiană a părinților săi: acesta recuperează investițiile narcisiace care se sprijină pe investițiile în obiectele primare. Atunci când primele relații cu obiectele primare au fost defectuoase, provocând sincope în continuitatea narcisismului, investiția oedipiană în aceleași obiecte este capabilă să mascheze și să compenseze aceste defecte primare: acesta este motivul pentru care la copil, după faza oedipiană, patologiile precoce legate de deficiențele interacțiunilor precoce au tendința de a se ameliora, chiar de a dispare între 7-8 ani și 11-12 ani. Astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În ciuda acestui fapt, provizioanele ascund adesea tehnici de contabilitate creativă. Revista „Science et vie economique” din iunie 1988, numărul 40, citează cazul întreprinderii Bignier Schmid Laurent, declarată în lichidare judiciară în 1986, după ce afișase rezultate pozitive în 1984 și 1985, mascând un rezultat curent negativ prin jocul reluărilor de provizioane. 3.2.3.2. Influența modalităților de constituire a provizioanelor Modalitatea de constituire a provizioanelor poate avea un impact mai mare asupra rezultatului exercițiului decât modalitatea de estimare a acestora. Considerăm
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cu mai multă circumspecție. A doua concretizare este dată de eroarea de generozitate. Aceasta intervine când educatorul are anumite motive pentru a se manifesta cu o anumită indulgență: tendința de a prezenta o realitate la modul superlativ, dorința de a masca o stare de lucruri reprobabilă, interesul de a păstra „neîntinată onoarea clasei” etc. b) Efectul de ancorare. Constă în supraevaluarea unor rezultate din cauză că acestea atrag atenția asupra unor aspecte mai puțin frecvente, așteptate, identificabile la nivelul majorității formelor de răspuns
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
fie suprimat, simptomul poate fi diminuat într-un anumit grad, lăsând un „reziduu” astfel încât să amintească pacientului că acolo există o leziune organică care necesită atenție. Adesea aceasta este abordarea în cazul durerii, pentru că dispariția totală a durerii organice poate masca variatele semne ale progresiei bolii. Dacă evaluarea relevă faptul că simptomul are o semnificație dinamică importantă atunci simptomul poate fi redus sau substituit cu un simptom mai puțin patologic. În unele cazuri înțelesul simptomului trebuie explorat înainte de a face orice
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
puțin îndepărtate, ca să le pună pe „o hârtie”? Dacă nu pot fi atrase în joc, există riscul ca „interesele” acestora să nu se regăsească în strategie. Astăzi, este de bun-simț să afirmi că... ...aparenta uniformitate a sărăciei în comunitățile rurale maschează adesea diferențe de putere, onoare și bunăstare ce au o semnificație majoră și un rol esențial în a determina cine va avea acces la resursele de dezvoltare și cine își va însuși beneficiile (Hobben, 1982, p. 367). Atunci, cum se
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
social acceptate la întrebări de genul: care este problema cea mai importantă? Care este cel mai bun mijloc? Se poate soluționa problema sau nu cu resursele disponibile? Sunt credibili liderii pentru executanți? Este acțiunea în interesul comunității numai o formă mascată de satisfacere a unor interese private? Facilitatorul nu este numai constructor de grup de acțiune ci și de ideologie a participării comunitare, de consolidare: a credinței în posibilitatea locală a acțiunii comunitare; motivelor pentru care localnicii ajung să creadă că
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
clasificare a diversităților reacțiilor la frustrare, care să asigure surprinderea diferențelor calitative existente între reactivitatea umană și cea animală, b) depistarea și descrierea clară a multitudinii formelor de reacție la frustrare la omul adult normal, la care „complexitatea organizării personalității” maschează adesea, sub deghizări greu sesizabile, natura (specificul) reacțiilor la frustrare. Răspunsul la frustrare depinde, desigur, nu numai de valoarea și forța obiectivă a elementelor situații frustrante, ci și de modul subiectiv în care persoana frustrantă percepe situațiile frustrante. În acest
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
agresiunea” ca modalitate de răspuns la frustrare nu atât în forma sa directă, cât în aspectele ei mascate, în formele ei cele maisubtile, cum ar fi: ironia, insinuările răuvoitoare, calomniile, invidiile etc. 4) La omul adul normal, complexitatea organizării personalității maschează, adesea, în forme greu perceptibile, natura reacțiilor la frustrare. ÎNtre cele două extreme, - conduita combativă, ostilă, prin care persoana frustrată încearcă repunerea sa în drepturi, și conduita de resemnare, de împăcare cu situația creată, - se înserează o gamă foarte largă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
regim intern democratic, animat de înaltele principii ale drepturilor omului, s-au dedat în exterior unor războaie sângeroase de cuceriri coloniale și unor acte de sclavagism bestial, repudiate în mod ipocrit în declarațiile oficialităților care guvernau țara. Colonialiștii britanici își mascau exploatarea barbară a bogățiilor indiene sub lozinca white man’s burden, iar colonialiștii francezi își proslăveau cuceririle coloniale cu sintagma la mission sacrée a culturii și limbii franceze. Până și imperialiștii sovietici au învățat lecția, instituind propriul regim de ocupație
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
a tulbura o liniște de suprafață, preferă să oculteze informațiile primite și să evite consecințele ce ar putea decurge din ele. Lipsită de urmări, supravegherea nu provoacă tragedii, ci relevă, la modul comic, un solid sistem de autoapărare, destinat să mascheze trădările flagrante. Dintr-un impuls de protecție „burghez”, adevărurile nu sunt lăsate să explodeze; supravegherea le îngăduie doar să scoată o secundă capul la lumină, pe furiș; altfel, ele ar risca să clatine siguranța domestică familială, ce se cuvine apărată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
criza identitar-națională a comunismului. Țara a ajuns curând să fie dominată la modul absolut de un dictator care și-a impus cultul personalității, exercitându-și puterea prin intermediul aparatului de partid și al Securității și conferindu-i, tocmai pentru a-i masca adevărata natură, trăsăturile unui naționalism de operetă. În fond, România anilor ’80 nu era esențial diferită de România anilor ’50, când consilierii sovietici comandau peste tot și țara era plină de Sovromuri. Avuția națională a României se risipea În aceeași
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Banatului și al părții sud-vestice a Olteniei. Deportarea s-a făcut cu Întreaga familie ce ocupa aceeași reședință, indiferent de vârstă, pe baza unor liste Întocmite din timp de autoritățile locale În colaborare cu Securitatea și ținute secrete. Pentru a masca și a legitima deportarea, În ordinul de deportare, respectiv În Directiva cu caracter secret nr. 200/1951 ce făcea referință la Decizia Consiliului de Miniștri nr. 344 din 15 martie 1951, art. 67, era invocată necesitatea de a asigura siguranța
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Domeniilor s-a ocupat de instalarea lor În Banat În condiții pe care le-am analizat În altă parte 29. Asupra statutului lor de refugiați, coloniști sau fugiți din URSS se decide În funcție de perspectivă: dacă În 1951 vina politică e mascată prin indicarea originii („originari din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1 iunie 1940”), În listele făcute În preajma ridicării domiciliului obligatoriu sunt numiți „transfugi sau fugiți de pe teritoriul Uniunii Sovietice”. Ei nu vor avea voie, la ridicarea interdicției, să se
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Dodu Bălan, influxul programat de tineri (după 1968) și comasat În Biroul de „Sinteze”41, un fel de serviciu destinat elaborărilor unor referate favorabile sau negative cu ajutorul cărora Direcția Presei dădea avizul final sau de care se servea pentru a masca sursa adevărată a interdicției, ajunge repede să stânjenească directorii instituției după 1971, odată cu primele valuri de topiri 42. Chiar și după desființarea oficială a cenzurii În 1977, Centrala Editorială rămâne un organism activ În reglarea conturilor pe piața cărții. Faptul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O ceapă. Cultura este ca foile de ceapă, una peste alta, închizând în centru miezul. Aspectele superficiale sunt vizibile, cele profunde sunt în interior, mascate de numeroasele foi, pe care, dacă le dai la o parte, poți ajunge să vezi și miezul ascuns. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mcpasd.k12.wi.us/kms/Web Clip Art/images/ONION.jpg&imgrefurl=http://www.mcpasd
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spre activități de negociere a imaginii publice a interlocutorilor, care conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană promovează strategii directe de comunicare, în care transmiterea eficientă de informație prevalează asupra strategiilor de negociere a imaginii publice a interlocutorilor. În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]