2,518 matches
-
înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste flăcări mate Să recunoști cum fierbe în bulion un suflet, Atât de dulce chipul Mamei între tenebre Cu vocile scăzute în anotimp, în suflet, Și în magiun fantoma trecutului răsfierbe. Sintaxa singulară și dificilă, fără început și fine, îngrămădirea aproape monstruoasă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1966). Hybrids between the wild and domesticated common carp. Kamenjar Publ., Lvov (R). 47. COSTEA, E., CRISTIAN, A., Rezultatele privind cresterea crapului importat din URSS (Ukraina), în condițiile din România. Bul.ICPP Nr. 1.1971 48. COSTEA, El., CRISTIAN, A., MATEI, D., Cercetări și experimentări de selecție prin încrucișări între crapul sălbatec autohton și forme de crap de cultură (autohtone și de import). Hidrobiologia, Tom XVI.1980. 49. COSTEA, El., CRISTIAN, Al., Cercetări privind adaptarea crapului importat din Ungaria, în condițiile
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
brook trout (Salvelinus fontinalis). Aquaculture 75: 57 70. 113. MAKEEVA, A. P. (1989). Results of distant hybridization of species from different families of Cypriniformes in V S. Kirpitchnikov ed., Genetika v Akvaculture. Nauka Publ Leningrad (RE), pp. 153-168. MARIAN, T. (1987). 114. MATEI, D., MATEI, C., COSTEA, E., DAVIDEANU, Gh., STRAT. A., Crearea rasei de crap Podu Iloaiei, formă adecvată pentru bazinele din nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 115. MATEI, D., HUIAN, Gh., Stadiul actual și perspectivele dezvoltării pisciculturii în centrul și
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Salvelinus fontinalis). Aquaculture 75: 57 70. 113. MAKEEVA, A. P. (1989). Results of distant hybridization of species from different families of Cypriniformes in V S. Kirpitchnikov ed., Genetika v Akvaculture. Nauka Publ Leningrad (RE), pp. 153-168. MARIAN, T. (1987). 114. MATEI, D., MATEI, C., COSTEA, E., DAVIDEANU, Gh., STRAT. A., Crearea rasei de crap Podu Iloaiei, formă adecvată pentru bazinele din nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 115. MATEI, D., HUIAN, Gh., Stadiul actual și perspectivele dezvoltării pisciculturii în centrul și nordul Moldovei
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
v Akvaculture. Nauka Publ Leningrad (RE), pp. 153-168. MARIAN, T. (1987). 114. MATEI, D., MATEI, C., COSTEA, E., DAVIDEANU, Gh., STRAT. A., Crearea rasei de crap Podu Iloaiei, formă adecvată pentru bazinele din nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași, 1990. 115. MATEI, D., HUIAN, Gh., Stadiul actual și perspectivele dezvoltării pisciculturii în centrul și nordul Moldovei. Piscicultura Moldovei, Iași.1990. 116. MISĂILĂ, E.R.. (1999). Cercetări biochimice și ecofiziologice asupra profilului metabolic la unii pești de cultură. Teza de doctorat, Universitatea Al.I.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
liberalis aceasta vine de acolo că în Muntenia clasa "de baltă" (adică de cîmp) nu e românească, e bulgărească și grecească - și mai ales grecească. Roșii și clasa funcționarilor sunt strănepoții acelor greci pe care i-a alungat și afurisit Matei Basarab (pe vremea lui Eminescu, istoria cunoștea un asemenea Matei Basarab), sunt urmașii fanarioților din veacul al XVIII-lea, sunt fiii grecilor de la 18211 . Eminescu e așa de cu pasiune pornit împotriva forme-lor noi, încît laudă vechiul regim, uitând că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
frunte. Clipeul trapeziform, având cea mai mare lățime în partea sa mediană sau antemediană, prevăzut cu o porțiune membranoasă portocalie, mai rar roșcat-maronie sau castaniu închisă. Antenele sunt alcătuite din 11 articole, dintre care ultimele 4 formează o măciucă butonată mată. Scapul (primul articol antenal) este foarte lung, în formă de mâner. Al 3-lea articol antenal întotdeauna mai lung decât articolele cu care se învecinează. Primul articol al măciucii antenale lucios, celelalte 3 sunt mate. Marginile laterale și marginea anterioară
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
4 formează o măciucă butonată mată. Scapul (primul articol antenal) este foarte lung, în formă de mâner. Al 3-lea articol antenal întotdeauna mai lung decât articolele cu care se învecinează. Primul articol al măciucii antenale lucios, celelalte 3 sunt mate. Marginile laterale și marginea anterioară a labrumului este prevăzută cu peri țepoși. Marginea internă a mandibulelor nu este denticulată. Palpii maxilari scurți, primul articol al palpilor maxilari are jumătate din lungimea articolului 2, articolele 2 și 3 sunt conice, iar
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fină, în jumătatea sa posterioară punctuația este grosieră. Ochii mari, lângă marginea internă a ochilor se află câteva puncte mai accentuate, iar în spatele ochilor sunt prezenți câțiva peri ciliați culcați. Antenele au 11 articole dintre care ultimele 3 galbene și mate, celelalte sunt negre și lucioase. Pronotul disciform, mai îngust decât elitrele, puțin mai lat decât lung. Marginea anterioară a pronotului ușor concavă, prevăzută cu o bordură fină, iar marginile laterale prezintă o bordură accentuată, lățită posterior. Discul pronotului lucios, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
articole care îl preced luate împreună. Primele 4 articole ale tarselor anterioare puternic lățite, tarsele mediane fiind ușor lățite. La noi sunt prezente 2 specii care trăiesc pe cadavre. 1 Thanatophilus sinuatus Fabricius Corpul alungit și aplatizat, negru, cu elitrele mate, de culoare maroniu-negricioasă. Antenele cu excepția ultimelor 3 articole roșcat maronii. Capul are o punctuație deasă, iar vertexul prezintă o pubescență culcată și deasă, cenușie sau gălbuie. Al 7-lea articol antenal este puternic transvers, mai lat decât articolul 6, însă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lui are o punctuație deasă și accentuată, fiind prevăzută cu o pubescență formată din pete negre, înconjurate de zone cu peri cenușiu-albicioși. Petele negre sunt situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă. Elitrele mate, rugoase, fin punctate, marginile lor laterale au carene accentuate. Unghiul bazal al elitrelor denticulat. Suprafața elitrelor cu rugozități accentuate și cu o pubescență scurtă, tuberculii humerali sunt acoperiți cu peri lungi, galben-aurii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură accentuată
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antenelor el prezintă o pubescență gălbuie, iar vertexul are peri erecți. Pronotul cu o pubescență de fond cenușie printre care se află pete pubescente negre, mai înălțate. Elitrele au carene ondulate ± aplatizate și lucioase, între care se află rugozități transversale mate. Unghiul bazal al elitrelor rotunjit. Din Europa până în Asia Mică și Caucaz. l=7-12 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrelor scurt și rotunjit. Marginea posterioară a celui de-al 7 lea sternit abdominal este dreaptă. ♀ Unghiul sutural al elitrelor rotunjit, ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
bine dezvoltate. Elitrele lipsite de un tubercul anteapical prezentând 3 carene lucioase. Intervalele dintre carene au o punctuație fină și deasă. Din centrul Franței până în Mongolia. Specie necrofagă răspândită pe cadavre mici. l=11 20 mm. -ssp. carpathica Rtt. Corpul mat, de dimensiuni mai reduse. Antenele mai scurte decât la forma tipică, articolele antenale 5-7 nu sunt mai lungi decât late. 2 Silpha tyrolensis Laichartig (alpina Küst.) Corpul oval-alungit, ușor bombat dorsal. Elitrele roșcat-maronii, adesea marginea posterioară a pronotului cât și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Mongolia. Pe cadavre și pe plante, îndeosebi în zona de șes. l=13-17 mm. ♂ Tarsele anterioare ± lățite cele mediane fiind ușor lățite. 5 Silpha alpestris Kraatz (oblonga Küst.) Asemănător cu obscura de care se diferențiază prin partea dorsală a corpului mată, prin conturul corpului care este mai scurt și mai lățit, prin unghiul bazal al elitrei care este rotunjit, prin carenele elitrelor scurtate posterior și prin punctuația ± egală a intervalelor delimitate de carene. Carena humerală mai accentuată decât la obscura, iar
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fiind bine reliefate. Elitrele netede, lipsite de rânduri longitudinale de puncte, la nivelul suturii elitrei este vizibilă o bordură fină. Tibiile nu sunt denticulate. Specie boreo-montană, răspândită în nordul și centrul Europei. l=2-2,5 mm. ♂ Partea dorsală a corpului mată. Configurația tarselor 5-4-4. ♀ Dorsal neted și lucios. Numărul articolelor tarsale 4-4-4. 11 Genul Amphicyllis Erichson Corpul bombat și emisferic. Marginea anterioară a frunții cu 2 adâncituri laterale sau concavă. Clipeul îngust, este delimitat de frunte printr-o linie de separație
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
decât lung, îngustat antemedian, cu marginile laterale ușor rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte cu vârfurile rotunjite. Pronotul puternic bombat dorsal, prevăzut cu o punctuație fină și deasă și cu o pubescență culcată de culoare cenușie. Elitrele ovale, ± bombate dorsal, mate, prevăzute cu strii transversale șterse, ele au o punctuație și o pubescență asemănătoare cu a pronotului. În Europa de nord și centrală, la noi a fost semnalată doar în Ardeal. l=2,7-3,3 mm. ♂ Tarsele anterioare puternic lățite, trohanterele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
spre vârf. Articolul 8 antenal de 1,5 ori mai lung decât lat, fiind mai scurt decât articolul 9. Pronotul mai îngust decât elitrele de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, are marginile laterale puternic rotunjite. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu strii longitudinale accentuate. Element central-european, răspândit, în galerii de cârtiță și rozătoare precum și în grote. l=5-5,5 mm. ♂ Al 5-lea sternit abdominal prezintă o gropiță mediană. ♀ Tergitul genital mai lung decât lat, cu baza dreaptă și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
răspândită. Pe cadavre mici. l=2,6-3,4 mm. -var. amoena Rtt. Corpul de dimensiuni mai mici decât la forma tipică, cu elitrele bicolore, roșii în jumătatea anterioară, negre în cea posterioară. 2 Sciodrepoides fumatus Spence (scitulus Er.) Corpul negricios, mat, elitrele au o nuanță mai întunecată, fiind negricioase spre vârf. Antenele roșcat-maronii, cu baza și vârful roșcate sau galben-roșcate, ele nu ating baza pronotului. Uneori măciuca antenelor are o nuanță întunecată. Articolele antenale 2 și 3 au aproximativ aceeași lungime
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
un luciu albăstrui, au o punctuație deasă și accentuată, spre vârf ele prezintă urme de strii ± șterse. Element european. Pe cadavre. l=3,5-4 mm. ♂ Marginea internă a tibiilor anterioare nu este sinuată. 3 Catops kirbyi Spence (rotundicollis Kelln.) Corpul mat, maroniu-negricios, cu capul negru și cu umerii elitrelor roșcat-maronii. Cea mai mare parte antenelor și picioarele roșcate, baza antenelor și palpii sunt galben-roșcate. Capul pubescent, pronotul are o pubescență galben-maronie, relativ deasă, iar elitrele prezintă reflexe albăstrui slabe si o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
În pivnițe, cămări întunecoase și în galeriile de rozătoare acvatice. l=3,5-4,5 mm. ♂ Marginea internă a tibiilor anterioare ușor arcuită la bază. 15 Catops picipes Fabricius Este cea mai mare specie a genului. Corpul oval, maroniu sau maroniu-negricios, mat, dorsal puternic convex. Antenele, palpii și picioarele roșcate. Capul și pronotul sunt acoperite cu o pubescență maronie extrem de fină, iar elitrele prezintă o pubescență scurtă de culoare cenușie. Capul are o punctuație fină și deasă. Antenele subțiri, ușor îngroșate spre
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai mare lățime în partea lor antemediană. Marginile laterale ale elitrelor ușor rotunjite, puternic îngustate posterior. Vârfurile elitrelor (luate izolat) lățit-rotunjite. Suprafața elitrelor cu rugozități punctate fine și dese, dispuse neregulat. Stria suturală este absentă, iar interstriile elitrelor au granulații mate. Carena mezosternului înălțată anterior, prevăzută cu un dinte proeminent. l=4-4,5 mm. 2 Sophrochaeta insignis Frivaldszky Conturul corpului oblong, cu marginile laterale ± paralele în partea lui mediană, roșcat-maroniu, relativ lucios. Partea dorsală a corpului puternic convexă, capul și pronotul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
transvers, articolul 6 puternic transvers, de peste 2 ori mai lat decât lung, iar articolul terminal este mai lung și aproximativ la fel de lat cât articolul 10. Pronotul ușor transvers, lățit postmedian, văzute din profil unghiurile sale posterioare sunt ± ondulate. Suprafața pronotului mată, prevăzută cu o punctuație deasă și accentuată. Elitrele alungite, lipsite de strii longitudinale punctate, suprafața elitrelor cu rugozități punctate fine și dese. Tibiile posterioare ușor arcuite. Specie rară, întâlnită în Europa Centrală și de sud. l=2,0-3,3 mm
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
transversală scurtă. Suprafața elitrelor cu o punctuație fină și cu o pubescență rară. Apofiza prosternului carenată pe toată lungimea ei. Specie europeană. În resturi vegetale descompuse și în bălegar. l=0,8-0,9 mm. 3 Genul Actidium Matthews Corpul negru, mat, cu marginile laterale ± paralele, îngustat posterior. Partea dorsală plană sau convexă, reticulată ori prevăzută cu rugozități. Capul dezvoltat cu ochii proeminenți. Antenele la fel de lungi sau puțin mai scurte decât jumătatea lungimii corpului. Al 3-lea articol antenal conic, următoarele articole
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
noastră. Sub resturi vegetale descompuse. l=0,65-0,75 mm. ♂ Marginea internă a inelului femurelor posterioare cu un singur păr lung. Discul celui de-al 6-lea sternit abdominal prezintă o gropiță adâncită. 2 Ptiliolum fuscum Erichson (flachi Rtt.) Corpul mat, ușor convex, negru sau maroniu-negricios. Elitrele maroniu-negricioase, adesea ele au o nuanță maroniu-deschisă. Antenele întunecate, cu primele 2 articole bazale roșcat maronii. Picioarele maroniugălbui. Partea dorsală prezintă o pubescență fină, culcată, extrem de scurtă. Capul cu o punctuație fină. Pronotul aproximativ
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]