2,196 matches
-
dă, în ambele cazuri, pădurea cu rezonanțe grave, izvorâte parcă din sensurile unei istorii încărcate de zbucium. Desigur, toate aceste elemente se află aici într-o formă incipientă; dar ele ni se par cu deosebire semnificative pentru procesul analogic de maturizare pe care e de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul de maturizare. Primele două strofe stabilesc cadrul desfășurării dramei: un decor apăsător, cvasi-halucinant: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
grea.” Apare o evidentă opoziție între certitudinea unor structuri - ritualul vânătorii cu legile sale - și acel sentiment de incertitudine, al unei spaime lăuntrice. Revelația cruzimii ascunse în relația omului cu natura va provoca un șoc ce va grăbi procesul de maturizare. Coșmarul mâinilor pline de sânge va reveni în starea de veghe îngândurată a omului matur marcat de conștiința culpabilității morale. Nicio normă, oricât de autoritară, nu e scutită de examenul critic al conștiinței care poate să o accepte sau nu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sau nu. Tensiunea care se concretizează aici trimite la o pereche polară: cruzime și compasiune. Compasiunea este sfâșietoare dar are explicații și rezultate complete: „Mănânc și plâng. Mănânc.” Distanța dintre ele e imensă, parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. De asemenea, privirile poetului se opresc obsesiv asupra simbolului mamei care-și caută fiul, „bătutul de noroc”, fără a-l mai găsi vreodată, deși îl vede pretutindeni, aspecte constatate în creația
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
55,1ore) . Faptul că durata cea mai mare de insolație coincide cu perioada vegetativă maximă a plantelor (chiar și în luna septembrie s- au înregistrat 211 ore) constituie un aspect climatic pozitiv, diverse cereale, fructe și legume având posibilitatea de maturizare și coacere la timp. Precipitațiile atmosferice Față de celelalte elemente climatologice, precipitațiile atmosferice se reflectă cel mai bine atât în peisajul geografic în ansamblu, cât și în economia agricolă. Ca urmare, cunoașterea regimului lor are o deosebită importanță, atât teoretică,climatologică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
conținutul problematicii capitolului m-am referit la conceptele care definesc dezvoltarea economico socială și modul de acțiune a acestora. În al treilea capitol am prezentat factorii de stimulare a dezvoltării creativității umane În perioada școlarității și apoi În perioada de maturizare profesională. Teoria generală a acțiunii socialumane și culturale evidențiază factorii stimulativi pentru dezvoltarea creativității umane, plecând de la considerentul că Întreaga literatură psiho pedagogică este străbătută de ideea universalității potențialităților creatoare. Astfel, În cercetările sale, C. W. Taylor 7 afirmă: „În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
conținutul problematicii capitolului m-am referit la conceptele care definesc dezvoltarea economico socială și modul de acțiune a acestora. În al treilea capitol am prezentat factorii de stimulare a dezvoltării creativității umane În perioada școlarității și apoi În perioada de maturizare profesională. Teoria generală a acțiunii socialumane și culturale evidențiază factorii stimulativi pentru dezvoltarea creativității umane, plecând de la considerentul că Întreaga literatură psiho pedagogică este străbătută de ideea universalității potențialităților creatoare. Astfel, În cercetările sale, C. W. Taylor 7 afirmă: „În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la copii, înaintea apariției limbajului intern. În limbajul colocvial sunt implicați mai mult de doi participanți, comunicarea dintre ei realizându-se în rețele cu configurații variate: lanț, triunghi, circular, radial, în furcă etc. Din limbajul oral, prin interiorizare și prin maturizarea reprezentărilor asociate funcției simbolice (după 5 - 6 ani), se dezvoltă limbajul intern, asonor, centrat pe înțelesuri, idei și imagini, “însoțitor nedespărțit al gândirii abstracte, desfășurându- se fără întrerupere în starea de trezie”. Substituind grupurile de cuvinte prin imagini și reducând
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
anumit domeniu. Operațiile specifice se dezvoltă de-a lungul unor stadii de evoluție: stadiul senzoriomotor ( 0- 2 ani); stadiul operațiilor concrete (7 - 12 ani); stadiul operațiilor formale (abstracte) - care debutează în jurul vârste de 12 ani și cuprinde întregul proces de maturizare a individului. După Piaget, la stadiul operațiilor abstracte nu ajung toți indivizii. Acest stadiu presupune capacități de problematizare, formulare a ipotezelor, verificarea lor și soluționarea problemei. După 11 - 12 ani, sunt interiorizate și ultimele acțiuni - discuțiile și controversele de grup
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru a fi aplicat în câmpul prevenirii dependenței de droguri. 3.3.2. Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii În cadrul acestora sunt incluse o serie de teorii care își bazează explicațiile pe stadii sau pe evoluția dezvoltării cu privire la maturizare și la consumul de droguri. Modelul evolutiv (Kandel) postulează că utilizarea de droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul se face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
7-a schemă permite înscrierea fiecărei entități patologice în raport cu procesele fundamentale care o informează și care se înscriu între două extreme opuse și complementare (patologice) înconjurând sfera normalității. Aceste procese se împart în: a) Patru sincronice: - starea energiei; - starea conștiinței; - maturizarea structural-funcțională; - integrarea subiect - obiect. b) Trei diacronice: - periodicitatea momentelor de sensibilitate în diferențierea funcțională;succesiunea celor șase cadre relaționale; - istoria traumatismelor majore. În ciuda numărului mare de axe de definire se ajunge la un model bidimensional care permite localizarea unui simptom
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
exclusivă a acestei funcții corporale, totale, conduce la confuzia conștiinței, ceea ce va împiedica atenția, învățarea și comunicarea. În cazul autismului fixat, există probabil o trăire de depersonalizare, conștiința nu mai reușește să fixeze trăsăturile distinctive care definesc individul. Axa 4. Maturizarea structuralo-funcțională: funcționalitatea are câștig de cauză asupra structurării, ce conduce la nediferențierea funcțiilor și la o labilitate energetică și emoțională care împiedică acțiunile voluntare, proiectele de viitor și executarea sarcinilor complexe. Axa 5. Axa de integrare: dezvoltarea autistului ne-ar
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
asupra eventualelor cauze genetice, concepționale și/sau ecosistemice. Această descriere nu este decât o indicație globală care nu-și capătă sensul decât prin cunoașterea mai bună a modelului structural-funcțional și prin folosirea instrumentelor de intervenție asupra energiei și conștiinței, a maturizării și integrării, la fel ca și relația de viață. Rolul acestei prezentări este de evidențiere a aspectelor psihopatologice, a trăirilor autistului și a principiilor și mijloacelor terapeutice verbale, corporale și relaționale, care au fost sintetizate de Meyer, R., în 1997
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și vârsta adultă, adolescența constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dar mai ales socioeducativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe de altă parte, fapt care facilitează procesul de căutare a identității. II.3 Teorii explicative ale procesului de definire a identității în adolescentă Ca etapă distinctă a vieții, adolescența marchează trecerea de la vârsta copilăriei la viața adultă, caracterizată prin maturizare și integrare socială, prin solicitări și responsabilități sociale, familiale și profesionale cu mult mai complexe. În această etapă, tutela familială și școlară, pregnante la copil, se modifică treptat, dezvoltarea intensă a personalității pe toate planurile constituind nota dominantă a întregii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este atât de clar delimitat. Din punct de vedere intelectual, o persoană este matură când este capabilă de gândire abstractă. Din punct de vedere social, ea este matură când se poate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adolescenților Specialiștii au observat că oamenii se maturizează mai repede decât o făceau în urmă cu un secol, de exemplu. Aceste schimbări au fost observate la copiii din SUA, Europa, Japonia, dar există și țări în care ele nu apar. Maturizarea timpurie a fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în cazul fetelor între 9 și 14 ani, iar la băieți între 10 și 16 ani. Imediat după ce se încheie acest salt indivizii ating maturizarea sexuală. Majoritatea fetelor ating înălțimea specifică adulților la
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în cazul fetelor între 9 și 14 ani, iar la băieți între 10 și 16 ani. Imediat după ce se încheie acest salt indivizii ating maturizarea sexuală. Majoritatea fetelor ating înălțimea specifică adulților la 14 - 15 ani, iar băieții la 18 ani. Înaintea puseului de creștere băieții erau mai înalți decât fetele, în timpul puseului fetele sunt mai înalte și mai puternice decât băieții, iar la sfârșit
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mâinile și picioarele mai lungi în comparație cu proporțiile corpului. În cazul femeilor, pelvisul mai lat face ca nașterea să aibă loc mai ușor, iar straturile de grăsime situate imediat sub piele conferă corpului forme mai rotunde. Cel mai „dramatic” semn al maturizării fizice în cazul fetelor este începutul menstruației. Vârsta medie este de 12 ani, la aproximativ doi ani după ce a început dezvoltarea sânilor și a uterului și a încetat puseul de creștere. În majoritatea cazurilor, primele 12 - 18 luni nu includ
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]