5,675 matches
-
gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
vioară spartă și-a harphă și-a citeră acum zeii visează și clocesc a singurătăți pe cuiburi de strungă privesc prin timp cum îngenunche apele în calea lor sorbindu-le cu ciuturi bătrâne din stejari ciopliți la gura sobei de meșteri de hobița care s-au suit la ceruri pe coloana infinită de cinci mii de ani dansul rotund purtând pe genunchi izvoarele vine cu ploi cu nopți cu zile cu lună și soare umăr lângă umăr mână lângă mână în
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
toate marile spirite ale vremii din țară și de peste hotare. El nu se rezuma numai la cărțile de pietate, ci era un intelectual în adevăratul sens al cuvântului, fiind în strânse relații cu intelectualii și oamenii aleși ai timpului său. Meșter al cuvântului, Înalt Prea Sfințitul de la Cluj tâlcuiește cu mare râvnă Scripturile vindecătoare de dureri și înălțătoare de nădejdi prin minunatele lui predici cu iz de busuioc, prin slova luminată a atâtor cărți religioase ce le împrăștie din belșug, ca
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
indescifrabil, mă uimea grosimea lor variabilă, nu reușeam să găsesc corespondența cu ritmul picăturilor superioare, mă stânjenea diferența de constantă fizică, in plus sau minus, fiecare treaptă fiind dispusă manual și încrustată cu mare diplomație arhitectonica. O adevărată capodoperă a meșterilor vechi, nebănuită în contemporaneitatea rutinei din aceasta dimineață, ca început sau repetare minimală a unui concept-esență. Înaintam arhetipal spre piața umedă și chinuită, căutând drumul printre genele gravitațional legate de obraji, nici un ajutor în apropiere, nici o dorință, probabil numai muzică
EL ALUMNO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341763_a_343092]
-
a cimitirului Bellu. Își dorise atât de mult, ca la aniversarea a 90 de ani de viață să realizeze o retrospectivă în Sala Dallas, chiria ce i se pretinsese atunci pentru spațiu fiind peste măsura puterilor sale. Nici romanul „Marele meșter”nu apucase să vadă lumina tiparului, roman la care lucrase împreună cu Alexandru Mitru, din anul 1984. „ Mitologia românească” avea să apară într-o ediție postumă abia în anul 2001, cu xilogravurile și desenele autorului. Lucrarea „Miorița”, publicată în anul 1940
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
ca un intrus mizerabil și de neluat în seamă. Școala, biserica, primăria, jandarmeria, două prăvălii în locul cărora a apărut mai târziu cooperativa, două hanuri, brutărie, două potcovării, o fierărie, o filială bancară, cizmari, croitori, dulgheri, zidari, căminul cultural, biblioteca și meșterul Balaban care monta în fiecare an de Paște o comedie cu lanțuri și un stâlp pentru încercarea puterii, cam acestea erau instituțiile și protagoniștii lor, așa cum le-am cunoscut eu. Eram mic de tot, să fi avut numai câțiva anișori
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Înțelepciunea Limbii Române Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce,încă,modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342377_a_343706]
-
Gheorghe Costea și Radu Șușman, dar au făcut și demonstrații live de pictură - icoane pe sticlă și lemn. De asemenea, Viorica Lezeu din Drăgoteni, comuna Remetea, le-a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt profesioniști. Apoi, pentru a afla mai multe despre misterioasa
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
Mă așezai lângă el și birjarul, dând bici căilor, ne îndrepta direct spre Sala „Cartea Românească”. - Coane! Iată ce scrie Tudor Arghezi despre mine! Și, cu glasul lui baritonal, îmi citi din prefață catalogului: „Delicat în nuanțe și splendori fragile, meșterul nostru ne povestește tainele culorilor văzute pe dinăuntru, învăluite în borangic”. Am tăcut. Cuvintele îmi vuiau în urechi. Ajunși la Sala amintită, am intrat. Un val de culori se revarsă peste noi. 46 Zambaccian reținuse deja un tablou intitulat „Noutățile
URMEAZĂ GARA DE NORD! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342520_a_343849]
-
insulă a muzeelor, cu puține lucruri ale locului, cu excepția tablourilor. Totul este extrem de bine pus în valoare de cca două sute de ani. I-au mai bombardat, unii și ceilalți, dar japonezii, scuzați germanii au refăcut totul minuțios ca-n legenda Meșterului Manole. Mă tot gândesc, legenda asta chiar o fi a noastră ? Așa am crezut și despre Ciocârlia până la Bregovici. Trecem și prin replica San Pietro din aceeași zonă a insulei, la o scară mult redusă, unde un munte de negru
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
-Să mă aștepți cu prânzul! Nu intarzi! -Umblă cu atenție! Am coborât alert scările și am ieșit din bloc pe ușa din spate. Am urcat în Loganul meu roșu, i-am dat cheie și am ieșit pe langă Piața Ion Meșter în stradă Câmpului. Am coborât pe Moților și am intrat pe Clinicilor. Am gasit cu greu unde să parchez. Doamne! Oamenii ăștia țipă că din gură de șarpe că nu au bani, dar nu-și dau fundul jos din autoturisme
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Acasa > Orizont > Portret > MEȘTERUL LEMNULUI - TALENT, PASIUNE ȘI MEȘTEȘUG Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Gheorghe Bârgăoan și-a făcut din meșteșugul practicat cu îndemânare și pasiune o profesie. Gheorghe Bârgăoan, un autodidact care n-
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
învățat să picteze și să sculpteze străduindu-se singur, le predă astăzi copiilor de la Centrul de plasament „Mihail și Gavril” din orașul Solca tainele exprimării prin desen și culoare și meșteșugul mânuirii dălții în căutarea formelor ascunse în fibra lemnului. Meșterul cu brațe vânjoase Meșterul cu brațe vânjoase, care a plecat din Cajvana și s-a împământenit în orașul Solca, povestește că, în copilărie, mergea la un unchi de-al său care picta prapuri bisericești și-și spunea, privind la chipurile
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
să sculpteze străduindu-se singur, le predă astăzi copiilor de la Centrul de plasament „Mihail și Gavril” din orașul Solca tainele exprimării prin desen și culoare și meșteșugul mânuirii dălții în căutarea formelor ascunse în fibra lemnului. Meșterul cu brațe vânjoase Meșterul cu brațe vânjoase, care a plecat din Cajvana și s-a împământenit în orașul Solca, povestește că, în copilărie, mergea la un unchi de-al său care picta prapuri bisericești și-și spunea, privind la chipurile de sfinți care răsăreau
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
lui Ștefan Tomșa, o frumoasă scenă de iarnă cu o sanie trasă de cai (care ar putea oricând să devină emblema orașului Solca, dacă localitatea și-ar recăpăta statutul de stațiune turistică), scene mitologice și istorice. Lucrări realizate de un meșter al lemnului cu talent, pasiune și meșteșug. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Meșterul lemnului - Talent, pasiune și meșteșug / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 46, Anul I, 15 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
de cai (care ar putea oricând să devină emblema orașului Solca, dacă localitatea și-ar recăpăta statutul de stațiune turistică), scene mitologice și istorice. Lucrări realizate de un meșter al lemnului cu talent, pasiune și meșteșug. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Meșterul lemnului - Talent, pasiune și meșteșug / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 46, Anul I, 15 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TALENT, PASIUNE ŞI MEŞTEŞUG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341685_a_343014]
-
găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul soarelui. Măreția și somptuozitatea acelor porți ornate cu armonie, simetria
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
Viața parcă e o zi. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 105 În fața mea tu nu ești Dumnezeu Cum aș putea să te iubesc mai omenește Si mai terestru, nu aș mai fi eu Pe boltă te-aș nălța, precum un meșter Un Buonarotti în Capela papilor Eu am învins puterea anilor Si dintr-o blândă muritoare, prin poem Ai devenit un chip etern pe care-l chem. Îmi spui de boli și bătrânețe, nu te-aud Eu scriu orbind și doar
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
Sậnziene - nu știu cậtă neghină-oi mai cerne, de-oi mai iubi și alte Elene, dar m-oi înfrupta cu nesaț din mireasma vậntului străveziu - și-i voi pretinde prea-milostivului vis să se mistuie că un stejar biruit de ultimul meșter pentru o ușă, ori pentru o fereastră - își va afla liniște dulce într-un cuib nou, de pasăre măiastra, sub flamura de curcubeu, ori într-o doina a lui Barbu lăutar- Referință Bibliografica: ELOGIU BĂLȚILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN
ELOGIU BĂLŢILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340743_a_342072]
-
pe care le-a promovat în cei peste 50 de ani de activitate intelectuală și profesională) și Marin Toma (scriitorul din Dor Mărunt, Călărași, un promotor, prin revista pe care o conduce - „Dor de Dor” - al culturii tradiționale românești). Prezența meșterului popular Ion Rodoș de la Nucșoara, îmbrăcat în costum popular, însoțit de doi dintre tinerii săi ucenici, a înnobilat atmosfera de mare încărcătură spirituală, iar publicul a putut vedea „pe viu” cum se nasc diverse obiecte populare. Nu au lipsit nici
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
Nu neapărat filozofie, dar ceva absolut necesar pentru buna funcționare a grupului este simțul umorului. Vezi răspunsul la următoarea întrebare. 10. Delia: Fără byron aș fi... ? László: Mai puțin obosit, haha! Dan Georgescu - chitară, tobe, mix & master Ex-bassist. Actual toboșar & meșter de sunet. 1. Delia: Cât de dor îți e de partitura de bass a pieselor byron? Dan: Așa și așa. Mă apucă uneori cheful, dar nu simt vreo apartenența la vreun instrument. Muzică să fie, că găsesc io ceva la
Byron la 10 ani și 10 întrebări () [Corola-blog/BlogPost/337824_a_339153]
-
cuprinsă între 6 și 16 ani, dar în egală măsură destinată tuturor celor interesați în deprinderea tainelor mesteșugărești. Pe parcursul taberei, participanții vor învăța arta cusutului, țesutului, olăritului, picturii pe sticlă, a icoanelor, confecționarea podoabelor din mărgele, toate sub îndrumarea unor meșteri populari, precum și a personalului de specialitate din cadrul muzeului. - MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI - PARCUL ETNOGRAFIC NAȚIONAL "ROMULUS VUIA" - TĂIETURA TURCULUI F.N - INFORMAȚII: TEL: +40.264.592344 - E-MAIL: CONTACT@MUZEUL-ETNOGRAFIC.RO
Tabără etnografică de vară la Muzeul Etnografic al Transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/100005_a_101297]
-
le așteptau. M-am obișnuit, prin prisma fiicei mele mai ales, sa fiu pregătit pentru cumpărături gen brățări, coliere, cercei, ii sau străicuțe... Recuperez cu siguranță, însă, în weekendul 15-27 iulie când, ca în fiecare an, va avea loc Târgul meșterilor populari. Este o plăcere să vezi farfuriile și oalele împestrițate, viorile cu goarnă, pledurile și cămășile tradiționale, frumoasele icoane sau sculpturile în lemn, măsuțele, clopurile și mărgelele. Păstrarea tradițiilor este esențială pentru spiritul poporului român așa încât orice târg de acest
Se adună meşterii populari [Corola-blog/BlogPost/100034_a_101326]
-
din Dumbrava Sibiului, locul de întâlnire al valorilor satului tradițional cu obiceiurile și mentalitățile lumii actuale. Aflat la cea de-a 28-a ediție, Târgul Creatorilor Populari din România aduce la Sibiu, în perioada 12-14 august 2011, peste 200 de meșteri pricepuți din toate zonele țării. Întreaga tipologie a meșteșugurilor tradiționale va fi reprezentată în târg: țesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn și os, pictură de icoane, cojocărit, confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre
Muzeul Astra [Corola-blog/BlogPost/100043_a_101335]
-
toate zonele țării. Întreaga tipologie a meșteșugurilor tradiționale va fi reprezentată în târg: țesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn și os, pictură de icoane, cojocărit, confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Meșterilor români li se vor alătura și în acest an invitați din Bulgaria, meșteri propuși de către muzeul partener din Gabrovo. Un alt secret al rețetei de succes îl reprezintă selecția riguroasă a calității meșterilor invitați și a produselor acestora, urmărindu-se
Muzeul Astra [Corola-blog/BlogPost/100043_a_101335]